Connect with us

SCHENGEN

Comisarul european Ylva Johansson, către cetățenii români: Meritați să fiți în Schengen! Împart dezamăgirea cu voi, iar aderarea României va rămâne prioritatea mea

Published

on

© European Union, 2022

Comisarul european pentru afaceri interne Ylva Johansson s-a declarat dezamăgită de votul din Consiliul JAI prin care a fost respinsă aderarea României și Bulgariei la Schengen, dar a salutat votul prin care Croația a fost acceptată în spațiul de liberă circulație, urmând să adere la 1 ianuarie 2023.

Ea le-a transmis un mesaj cetăţenilor croați, transmițându-le “Bine ați venit în Schengen!”, dar și cetățenilor României și Bulgariei: “Meritaţi să fiţi Schengen!”

Am un mesaj pentru cetățenii români și bulgari: meritați să fiți primiți în Schengen, să aveți acces în zona de liberă circulație. Aveți susținere din partea a aproape toate țările membre. Sunt dezamăgită și cred că împart dezamăgirea cu cetățenii României și Bulgariei”, a spus și comisarul european Ylva Johansson.

Ea a adăugat că rolul Comisiei Europene este să fie optimistă şi a promis că va face din aderarea României şi Bulgariei la Schengen prioritatea mandatului său, care se încheie în 2024. “Sunt convinsă că vom ajunge la aderarea României și Bulgariei în acest mandat, va fi prioritatea mea”, a spus Johansson.

Și ministrul ceh de Interne, Vit Rakusan, a spus că România și Bulgaria sunt pregătite pentru a fi primite în spațiul comun european.

 

Austria și Olanda au votat joi, în cadrul reuniunii Consiliului Justiție și Afaceri Interne al Uniunii Europene, împotriva aderării României și a Bulgariei la spațiul de liberă circulație Schengen, nefiind întrunită unanimitatea necesară pentru ca cele două state să intre în spațiul de liberă circulație. În același timp, statele membre ale UE care fac parte și din Schengen, 22 dintre acestea, au votat aderarea Croației la spațiul Schengen.

Austria este singura ţară din UE care s-a opus intrării României în spaţiul Schengen. În cazul Bulgariei, opoziţia a fost exprimată şi de către Austria și de către Olanda.

Potrivit surselor citate, Olanda și-a clarificat votul exprimat, explicând că este în favoarea aderării României la Schengen, așa cum au decis Guvernul și Parlamentul de la Haga, dar votul a fost negativ deoarece România a fost inclusă la pachet cu Bulgaria, Țările de Jos considerând că Sofia nu este pregătită să adere.

Croația a primit sprijinul unanim al Consiliului pentru afaceri interne și justiție conform unui comunicat al instituției. “La 1 ianuarie 2023 devenim membru al spațiului Schengen”, a afirmat și premierul croat, Andrej Plenkovic, într-o postare pe Facebook.

Reuniunea Consiliului JAI de la Bruxelles este istorică pentru România, fiind pentru prima dată, în cei 15 ani de când țara noastră a aderat la UE și în cei 11 de când îndeplinește condițiile tehnice, când Bucureștiul a solicitat o discuție și un vot privind aderarea la spațiul de liberă circulație.

Anterior acestor informații au fost prezentate noi scenarii aflate pe masa tratativelor, care în cazul României ar presupune o eventuală intrare în spațiul Schengen la data de 24 martie pentru frontierele aeriene și pentru 26 octombrie pentru frontierele terestre. De asemenea, un alt scenariu propunea ca România să adere la Schengen în primăvara anului viitor cu toate frontierele.

Sosind joi la această reuniune crucială, ministrul român de interne, Lucian Bode, a subliniat mandatul său este unul clar, acela de a “solicita vot pentru aderarea României la Schengen”.

În același timp, reprezentanții Comisiei Europene, prin vicepreședintele Margaritis Schinas, au cerut un vot pozitiv pentru aderarea României, Bulgariei și Croației la spațiul de liberă circulație.

Susținere pentru România a fost manifestată și de Germania, Franța, Slovacia, Suedia și Spania, ultimele două fiind țările care vor deține anul viitor, câte șase luni, președinția Consiliului Uniunii Europene.

De asemenea, comisarul european pentru afaceri interne, Ylva Johansson, a afirmat că este pentru prima dată din 2011 când avem oportunitatea să avem un nou impuls în ceea ce priveşte România şi Bulgaria şi mă aştept să avem un drum clar pentru ambele ţări către Schengen.

Însă, ministrul de interne austriac Gerhard Karner a anunţat joi dimineaţă că va vota împotriva aderării României şi a Bulgariei la spaţiul Schengen în reuniunea Consiliului Justiţie şi Afaceri Interne, precizând că veto-ul ţării sale este ”un apel de urgenţă” către Comisia Europeană pentru a lua măsuri care să conducă la un control mai eficient al frontierelor externe ale Uniunii Europene în vederea frânării intrărilor ilegale ale migranţilor pe teritoriul blocului comunitar, în special pe ruta balcanică.

În prezent, spațiul Schengen fără controale la frontierele interne înseamnă peste 420 de milioane de persoane și 26 de state europene, iar acordul de instituire a acestui spațiu, ce a fost semnat în 1985, reprezintă o bornă istorică pentru integrarea europeană. Spațiul Schengen este format din 22 de țări UE, iar din aceasta nu fac parte Bulgaria, România, Croația, Cipru și Irlanda. Din acest spațiu fac parte, de asemenea, patru țări din afara UE: Islanda, Norvegia, Elveția și Liechtenstein. O decizie de admitere a unui stat în spațiul Schengen poate fi adoptată numai în unanimitate la nivelul Consiliului Justiție și Afaceri Interne.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

SCHENGEN

Schengen: Comisia Europeană a propus Consiliului UE să stabilească data eliminării controalelor la frontierele terestre pentru România și Bulgaria

Published

on

© Ylva Johansson/ Twitter

Comisarul European pentru afaceri interne, Ylva Johansson, a declarat, joi, la Sofia, că în urmă cu două zile a propus Consiliului să stabilească în acest an data la care să se elimine controalele interne la frontierele terestre pentru România şi Bulgaria.

Ministrul afacerilor interne, Cătălin Predoiu, şi comisarul european pentru afaceri interne, Ylva Johansson au participat, la Sofia, la o întâlnire cu ministrul de interne bulgar, Kalin Stoyanov, cu privire la aderarea României şi Bulgariei la spaţiul Schengen.

“Această propunere va fi discutată în cadrul următorului Consiliu din iunie. Şi ştiu că este o prioritate şi pentru preşedinţia belgiană. Vreau să vă spun că am avut un schimb foarte constructiv de opinii, unde ambii miniştri, Stoyanov şi Predoiu, au vorbit despre îmbunătăţirile realizate atât în Bulgaria, cât şi în România. De asemenea, am observat, prin diferite misiuni de fact-finding şi evaluări ale Comisiei, că aceste două ţări, Bulgaria şi România, sunt de fapt mai bine pregătite să respecte toate cerinţele Schengen decât unele dintre celelalte state membre”, a spus comisarul european, potrivit Agerpres.

 

Comisia Europeană a publicat în această săptămână raportul anual privind Schengen, subliniind “măsurile istorice luate” pentru completarea spațiului de liberă circulație cu România și Bulgaria, începând cu eliminarea controalelor la frontierele aeriene şi maritime de la 31 martie 2024. Raportul precizează că pentru eliminarea controalelor la frontierele interne terestre cu Bulgaria şi cu România este necesară o decizie suplimentară a Consiliului.

În același timp, raportul privind viitorul pieței unice întocmit de fostul prim-ministru italian Enrico Letta și care a fost dezbătut de liderii celor 27 de state membre ale UE într-un summit special la Bruxelles consideră necesară stabilirea unui termen, în acest an, pentru ridicarea controalelor terestre între Bulgaria, România și restul statelor din spațiul de liberă circulație Schengen.

La 31 martie 2024, România a intrat, alături de Bulgaria, într-un final, în spațiul de liberă circulație Schengen, punând capăt unei perioade de 13 ani în care a așteptat undă verde de la statele membre ale Uniunii Europene. Astfel, normele Schengen, inclusiv cele referitoare la eliberarea vizelor Schengen, au început să se aplice în ambele țări, iar controalele la frontierele aeriene și maritime interne vor fi eliminate, o decizie ulterioară privind integrarea celor două țări în Schengen cu frontierele terestre fiind negociată și așteptată.

La aproape un an și jumătate de la blocajul din partea Austriei, România și Bulgaria au devenit, începând de la miezul nopții de duminică 31 martie 2024 (ora 0:00), parte din spațiul Schengen, zona de liberă circulație în interiorul căreia se mișcă fără controale de frontieră 400 de milioane de cetățeni europeni. În ceea ce privește țara noastră, eliminarea controalelor la granițele aeriene și maritime cuprinde cele 17 aeroporturi din țară și cele 4 porturi maritime din județul Constanța.

Consiliul Uniunii Europene va trebui să adopte o decizie prin care să stabilească data de la care se vor elimina controalele la frontierele terestre interne dintre Bulgaria, România și celelalte țări Schengen. Atât Bulgaria, cât și România, și-au manifestat ca obiectiv primordial convenirea unei decizii cât mai curând posibil.

Spațiul Schengen fără controale la frontierele interne este una dintre realizările UE cele mai apreciate de cetățenii europeni. Ceea ce a început ca proiect interguvernamental între cinci state membre în 1985 – Belgia, Franța, Germania, Luxemburg și Țările de Jos – s-a extins treptat pentru a deveni, în prezent, cel mai mare spațiu de liberă circulație din lume. Spațiul Schengen nu doar că facilitează libera circulație a persoanelor, fără controale la frontierele interne, ci aduce beneficii majore și economiei europene.

Continue Reading

SCHENGEN

Raportul privind viitorul pieței unice prezentat liderilor UE cere stabilirea în 2024 a unui termen clar pentru intrarea României în Schengen pe cale terestră

Published

on

© European Union 2024

Raportul privind viitorul pieței unice întocmit de fostul prim-ministru italian Enrico Letta și care este dezbătut de liderii celor 27 de state membre ale UE într-un summit special la Bruxelles consideră necesară stabilirea unui termen, în acest an, pentru ridicarea controalelor terestre între Bulgaria, România și restul statelor din spațiul de liberă circulație Schengen.

Președintele Consiliului European, Charles Michel, și fostul premier italian Enrico Letta au prezentat miercuri raportul privind viitorul pieței unice a Uniunii Europene, un document de 147 de pagini care se află pe masa celor 27 de lideri europeni pentru a-i inspira în pregătirea viitoarei agende strategice a UE 2024-2029 și care propune, între altele, reguli pentru unificarea și integrarea industriilor telecomunicațiilor, a energiei și a piețelor financiare, un nou cod european pentru întreprinderi, cu o foaie de parcurs pentru realizarea de progrese în fiecare sector până în 2029. 

Raportul lui Letta, intitulat “Mai mult decât o piață“, propune consolidarea pieței unice europene pe trei coordonate – rapiditate, siguranță și solidaritate – și solicită statelor membre să decidă în acest an asupra unei date clare privind eliminarea controalelor terestre pentru România și Bulgaria.

Dezvoltarea sectorului de transport este crucială pentru Uniunea Europeană, în vederea tranziției spre energia verde. (…) Mai mult decât atât, instituțiile europene trebuie să se opună cu fermitate oricărei încercări de a limita libertatea de circulație între statele membre. Aceasta include restricții tehnice privind rutele și transportul rutier, precum și orice suspendare a Acordului Schengen. Trebuie stabilită o dată pentru ridicarea controalelor la frontierele terestre interne dintre Bulgaria, România și alte țări Schengen în 2024“, se arată în raportul ce va fi discutat de liderii europeni.

Citiți și Raport revoluționar privind viitorul pieței unice: Enrico Letta le propune liderilor UE să integreze telecomunicațiile, energia și finanțele și propune cea de-a 5-a libertate a pieței unice, consacrată inovării

La 31 martie 2024, România a intrat, alături de Bulgaria, într-un final, în spațiul de liberă circulație Schengen, punând capăt unei perioade de 13 ani în care a așteptat undă verde de la statele membre ale Uniunii Europene. Astfel, normele Schengen, inclusiv cele referitoare la eliberarea vizelor Schengen, au început să se aplice în ambele țări, iar controalele la frontierele aeriene și maritime interne vor fi eliminate, o decizie ulterioară privind integrarea celor două țări în Schengen cu frontierele terestre fiind negociată și așteptată.

La aproape un an și jumătate de la blocajul din partea Austriei, România și Bulgaria au devenit, începând de la miezul nopții de duminică 31 martie 2024 (ora 0:00), parte din spațiul Schengen, zona de liberă circulație în interiorul căreia se mișcă fără controale de frontieră 400 de milioane de cetățeni europeni. În ceea ce privește țara noastră, eliminarea controalelor la granițele aeriene și maritime cuprinde cele 17 aeroporturi din țară și cele 4 porturi maritime din județul Constanța.

Consiliul Uniunii Europene va trebui să adopte o decizie prin care să stabilească data de la care se vor elimina controalele la frontierele terestre interne dintre Bulgaria, România și celelalte țări Schengen. Atât Bulgaria, cât și România, și-au manifestat ca obiectiv primordial convenirea unei decizii cât mai curând posibil.

Spațiul Schengen fără controale la frontierele interne este una dintre realizările UE cele mai apreciate de cetățenii europeni. Ceea ce a început ca proiect interguvernamental între cinci state membre în 1985 – Belgia, Franța, Germania, Luxemburg și Țările de Jos – s-a extins treptat pentru a deveni, în prezent, cel mai mare spațiu de liberă circulație din lume. Spațiul Schengen nu doar că facilitează libera circulație a persoanelor, fără controale la frontierele interne, ci aduce beneficii majore și economiei europene.

Continue Reading

ROMÂNIA

Cătălin Predoiu, după vizita omologului de la Berlin: Ministrul de interne al Germaniei va discuta cu omologul austriac despre intrarea României în Schengen și cu granițele terestre

Published

on

© Ambasada Germaniei la București

Germania va continua să sprijine aderarea completă a României la spațiul Schengen, iar ministrul de interne de la Berlin va discuta în curând subiectul aderării cu frontierele terestre cu omologul austriac și ceilalți omologi europeni, a declarat marți ministrul de interne Cătălin Predoiu, după o întâlnire la București cu omologul german Nancy Faeser.

“În data de 16 aprilie 2024, am găzduit, la sediul Ministerului Afacerilor Interne, întâlnirea de lucru cu doamna Nancy Faeser, ministrul federal de Interne și pentru Comunitate al Republicii Federale Germania. Discuțiile noastre au reconfirmat excelenta cooperare dintre România și Germania și angajamentul nostru comun pentru securitatea și unitatea Europei. În cadrul întâlnirii, am discutat despre eliminarea recentă a controalelor la frontierele aeriene și maritime și am primit reconfirmarea sprijinului Germaniei pentru extinderea acquis-ului Schengen la frontierele terestre ale României și Bulgariei”, a transmis Predoiu, după întrevedere.

Potrivit ministrului român, în dosarul Schengen, Germania va continua să sprijine puternic România.

“Ministrul federal de Interne Nancy Faeser va discuta curând cu ministrul Karner și alți colegi miniștri europeni în acest sens. Vom sprijini, de asemenea, cooperarea în combaterea traficului de droguri și a crimei organizate, subliniind nevoia de acțiune comună la nivel european”, a subliniat ministrul liberal.

Predoiu și Faeser au abordat, de asemenea, provocările migrației ilegale și traficul de ființe umane, subliniind importanța unei abordări europene unite.

“Am discutat și despre colaborarea noastră în contextul Campionatului European de Fotbal UEFA 2024, urmând să contribuim la eforturile de securitate sub coordonarea autorităților germane”, a conchis Cătălin Predoiu, vicepremier din partea PNL.

 

Potrivit unui comunicat al Ambasadei Germaniei la București, Nancy Faeser și Cătălin Predoiu au purtat discuții despre spațiul Schengen, politica de securitate și cea de migrație.

“Ministrul federal Faeser a reiterat sprijinul Germaniei pentru aderarea deplină la spațiul Schengen. Este important acum să fie ridicate și controalele la frontierele terestre”, arată sursa citată.

La conferința de presă comună a celor doi miniștrilor de Interne au participat și ambasadorul fotbalului Thomas Hitzlsperger și Ionuț Lupescu.

Germania va găzdui la vară Campionatul European de Fotbal Masculin UEFA EURO 2024 și așteaptă cu nerăbdare participarea echipei naționale și a suporterilor din România.

Ministrul federal Faeser a vizitat și centrul de comandă al Poliției de Frontieră din București.

La finalul vizitei s-a mai întâlnit cu reprezentanții minorității germane din România, care joacă un rol important în relațiile. În timpul vizitei sale la Templul Coral a purtat o discuție cu deputatul minorității germane, Ovidiu Ganț, și deputatul minorității evreiești, Silviu Vexler.

 

Continue Reading

Facebook

Advertisement

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions
REPUBLICA MOLDOVA1 hour ago

Premierul Dorin Recean conduce delegația R. Moldova la prima Conferință Interguvernamentală cu UE, unde vor fi lansate negocierile de aderare

COMISIA EUROPEANA4 hours ago

Eurobarometru: 74% dintre europeni consideră că UE este mai eficientă în apărarea intereselor comerciale ale statelor membre decât dacă acestea ar acționa pe cont propriu

ROMÂNIA5 hours ago

România primește peste 1 miliard de euro prin Fondul de Modernizare al UE pentru producția de energie electrică din surse regenerabile

U.E.5 hours ago

Alegeri Franța: Liderul extremei-drepte, Jordan Bardella, promite că va menține sprijinul pentru Ucraina și consideră “Rusia o amenințare pentru Franța și Europa”

CONSILIUL UE7 hours ago

Șase persoane au fost adăugate pe lista de sancțiuni a UE pentru activități cibernetice malițioase împotriva statelor membre și a Ucrainei

U.E.7 hours ago

Borrell avertizează guvernul din Georgia privind perspectivele europene: „Ușa pentru aderare este deschisă, dar se poate închide rapid”

U.E.7 hours ago

Reglementările Apple privind App Store încalcă Regulamentul privind piețele digitale, este concluzia preliminară a Comisiei Europene, care deschide o nouă anchetă de neconformitate împotriva companiei

U.E.8 hours ago

UE trage un nou semnal de alarmă privind situația umanitară critică din Gaza și cere „măsuri urgente” pentru a evita prăbușirea operațiunilor de furnizare a asistenței

CONSILIUL UE8 hours ago

UE dă o nouă lovitură regimului lui Putin și adoptă un nou pachet de sancțiuni care vizează sectoare importante pentru economia rusă. Alte 116 persoane și entități au fost incluse pe lista măsurilor punitive

CONSILIUL UE9 hours ago

Cu o zi înainte de ancorarea Ucrainei și R. Moldova pe calea aderării la UE, România solicită o abordare strategică a Uniunii față de regiunea Mării Negre

U.E.7 hours ago

Borrell avertizează guvernul din Georgia privind perspectivele europene: „Ușa pentru aderare este deschisă, dar se poate închide rapid”

NATO3 days ago

Antony Blinken: SUA sunt recunoscătoare României și lui Klaus Iohannis pentru donarea unui sistem Patriot Ucrainei și pentru rolul jucat ca NATO să se axeze pe flancul estic

NATO3 days ago

Marea Neagră este un punct de inflexiune geopolitică, afirmă Odobescu la întâlnirea cu Blinken: Contăm pe decizii la summitul NATO pentru întărirea apărării la Marea Neagră

ROMÂNIA4 days ago

Întâlnire Ciolacu-Mattarella: Cooperarea economică, valorile comune și conexiunile între cetățenii noștri fac și mai puternice relațiile româno-italiene

ROMÂNIA6 days ago

Prima ședință comună de guvern România-Bavaria. Ciolacu: Memorandumul de Înțelegere pentru promovarea spiritului antreprenorial și în sprijinul IMM-urilor, menit să aducă și mai mult dinamism cooperării noastre bilaterale

ROMÂNIA1 week ago

În fața ascensiunii extremismului și populismului, Nicolae Ciucă face apel la curaj decizional pentru a asigura ”dezvoltarea regimului democratic”, singura ”garanție reală pentru libertatea noastră ca indivizi”

NATO1 week ago

Nume de cod “NSATU”: NATO va înființa o misiune de coordonare a ajutorului militar pentru Ucraina, cu comandament în Germania și noduri logistice în estul Alianței

G71 week ago

Biden și Zelenski au semnat la summitul G7 un pact bilateral de securitate pe 10 ani, acord precursor al aderării Ucrainei la NATO

CONSILIUL EUROPEAN2 weeks ago

Președintele Consiliului European o citează pe Eleanor Roosevelt într-o pledoarie pentru ”un viitor sigur și pașnic” în Gaza: Să privim dincolo de întuneric, spre o soluționare bazată pe soluția celor două state

INTERNAȚIONAL2 weeks ago

Din Bundestag, Volodimir Zelenski invocă căderea Zidului Berlinului pentru a arăta că nu poate exista pace în Ucraina atât timp cât o parte din țară rămâne ocupată de Rusia

Trending