Comisarul european pentru afaceri interne Ylva Johansson s-a declarat dezamăgită de votul din Consiliul JAI prin care a fost respinsă aderarea României și Bulgariei la Schengen, dar a salutat votul prin care Croația a fost acceptată în spațiul de liberă circulație, urmând să adere la 1 ianuarie 2023.
Ea le-a transmis un mesaj cetăţenilor croați, transmițându-le “Bine ați venit în Schengen!”, dar și cetățenilor României și Bulgariei: “Meritaţi să fiţi Schengen!”
“Am un mesaj pentru cetățenii români și bulgari: meritați să fiți primiți în Schengen, să aveți acces în zona de liberă circulație. Aveți susținere din partea a aproape toate țările membre. Sunt dezamăgită și cred că împart dezamăgirea cu cetățenii României și Bulgariei”, a spus și comisarul european Ylva Johansson.
Ea a adăugat că rolul Comisiei Europene este să fie optimistă şi a promis că va face din aderarea României şi Bulgariei la Schengen prioritatea mandatului său, care se încheie în 2024. “Sunt convinsă că vom ajunge la aderarea României și Bulgariei în acest mandat, va fi prioritatea mea”, a spus Johansson.
Și ministrul ceh de Interne, Vit Rakusan, a spus că România și Bulgaria sunt pregătite pentru a fi primite în spațiul comun european.
Austria este singura ţară din UE care s-a opus intrării României în spaţiul Schengen. În cazul Bulgariei, opoziţia a fost exprimată şi de către Austria și de către Olanda.
Potrivit surselor citate, Olanda și-a clarificat votul exprimat, explicând că este în favoarea aderării României la Schengen, așa cum au decis Guvernul și Parlamentul de la Haga, dar votul a fost negativ deoarece România a fost inclusă la pachet cu Bulgaria, Țările de Jos considerând că Sofia nu este pregătită să adere.
Croația a primit sprijinul unanim al Consiliului pentru afaceri interne și justiție conform unui comunicat al instituției. “La 1 ianuarie 2023 devenim membru al spațiului Schengen”, a afirmat și premierul croat, Andrej Plenkovic, într-o postare pe Facebook.
Reuniunea Consiliului JAI de la Bruxelles este istorică pentru România, fiind pentru prima dată, în cei 15 ani de când țara noastră a aderat la UE și în cei 11 de când îndeplinește condițiile tehnice, când Bucureștiul a solicitat o discuție și un vot privind aderarea la spațiul de liberă circulație.
Anterior acestor informații au fost prezentate noi scenarii aflate pe masa tratativelor, care în cazul României ar presupune o eventuală intrare în spațiul Schengen la data de 24 martie pentru frontierele aeriene și pentru 26 octombrie pentru frontierele terestre. De asemenea, un alt scenariu propunea ca România să adere la Schengen în primăvara anului viitor cu toate frontierele.
Sosind joi la această reuniune crucială, ministrul român de interne, Lucian Bode, a subliniat mandatul său este unul clar, acela de a “solicita vot pentru aderarea României la Schengen”.
În același timp, reprezentanții Comisiei Europene, prin vicepreședintele Margaritis Schinas, au cerut un vot pozitiv pentru aderarea României, Bulgariei și Croației la spațiul de liberă circulație.
Susținere pentru România a fost manifestată și de Germania, Franța, Slovacia, Suedia și Spania, ultimele două fiind țările care vor deține anul viitor, câte șase luni, președinția Consiliului Uniunii Europene.
De asemenea, comisarul european pentru afaceri interne, Ylva Johansson, a afirmat că este pentru prima dată din 2011 când avem oportunitatea să avem un nou impuls în ceea ce priveşte România şi Bulgaria şi mă aştept să avem un drum clar pentru ambele ţări către Schengen.
Însă, ministrul de interne austriac Gerhard Karner a anunţat joi dimineaţă că va vota împotriva aderării României şi a Bulgariei la spaţiul Schengen în reuniunea Consiliului Justiţie şi Afaceri Interne, precizând că veto-ul ţării sale este ”un apel de urgenţă” către Comisia Europeană pentru a lua măsuri care să conducă la un control mai eficient al frontierelor externe ale Uniunii Europene în vederea frânării intrărilor ilegale ale migranţilor pe teritoriul blocului comunitar, în special pe ruta balcanică.
În prezent, spațiul Schengen fără controale la frontierele interne înseamnă peste 420 de milioane de persoane și 26 de state europene, iar acordul de instituire a acestui spațiu, ce a fost semnat în 1985, reprezintă o bornă istorică pentru integrarea europeană. Spațiul Schengen este format din 22 de țări UE, iar din aceasta nu fac parte Bulgaria, România, Croația, Cipru și Irlanda. Din acest spațiu fac parte, de asemenea, patru țări din afara UE: Islanda, Norvegia, Elveția și Liechtenstein. O decizie de admitere a unui stat în spațiul Schengen poate fi adoptată numai în unanimitate la nivelul Consiliului Justiție și Afaceri Interne.
