În cadrul unei dezbateri din Parlamentul European privind protejarea intereselor financiare ale Uniunii Europene, comisarul european pentru buget, antifraudă și administrație publică, Piotr Serafin, a subliniat importanța unei politici de coeziune modernizate, construită pe principii de parteneriat și guvernanță descentralizată, ca element central al viitorului cadru financiar multianual (CFM). De asemenea, oficialul a declarat că protejarea intereselor financiare ale Uniunii Europene impune menținerea fermă a unor mecanisme-cheie, precum cel de condiționalitate legat de respectarea statului de drept.
„Vreau să afirm foarte clar că, de asemenea, în conformitate cu poziția Comisiei, o politică de coeziune modernizată ar trebui să fie parte integrantă a viitorului cadru financiar multianual,” a declarat Serafin în plen. El a pledat pentru o abordare bazată pe implicarea activă a autorităților locale și regionale, accentuând necesitatea unei guvernanțe „la nivel local și pe mai multe niveluri”, care să respecte principiile de gestionare partajată.
Next long-term #EUbudget: Instead of talking about a ‘single national plan’, we should speak of ‘national and regional partnership plans’. A modernised Cohesion Policy will be an integral part of the future MFF. pic.twitter.com/IyDImFHeI6
— Piotr Serafin (@Piotr_Serafin) May 6, 2025
În opinia comisarului, viziunea asupra viitorului buget european trebuie să se îndepărteze de conceptele centralizatoare. „Permiteți-mi să clarific. O politică de coeziune modernizată și principiile fundamentale pe care le încorporează vor fi în centrul acțiunii noastre. De aceea, în loc să vorbim despre un plan național unic, ar trebui să vorbim mai degrabă despre planuri de parteneriat național și regional,” a subliniat Serafin.
Totodată, Serafin a reafirmat sprijinul Comisiei pentru menținerea mecanismului de condiționalitate în cadrul bugetar multianual, prin care Comisia Europeană poate suspenda fondurile europene acordate statelor membre care nu respectă statul de drept, relatează agenția ungară MTI, preluat de Agerpres. Acest instrument este esențial pentru ca bugetul UE să rămână un sprijin eficient pentru reformele naționale menite să consolideze statul de drept, a subliniat comisarul.
„Nu trebuie să existe nicio îndoială că accesul la fondurile europene va fi în continuare condiționat de respectarea de către țările membre a statului de drept”, a declarat Serafin, referindu-se indirect la cazul Ungariei. Această țară este în prezent singura împotriva căreia Comisia a activat mecanismul de condiționalitate, suspendând aproximativ 23 miliarde de euro din fondurile de coeziune. Decizia a fost luată în contextul unor acuzații legate de încălcarea independenței justiției, restrângerea drepturilor comunității LGBT, presiuni asupra presei și relațiile apropiate cu Moscova.
În paralel, Bruxelles-ul a blocat și Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) al Ungariei, în valoare de 5,8 miliarde de euro, pe fondul acelorași îngrijorări legate de statul de drept. Doar o treime din fondurile de coeziune au fost deblocate până la sfârșitul anului 2023, într-un moment în care Budapesta amenința că va bloca ajutorul UE pentru Ucraina.
