Comisia Europeană a publicat luni o recomandare pentru Consiliul Uniunii Europene conform căreia, pentru a ieși din procedura de deficit excesiv, România trebuie să se asigure că ritmul de creștere a cheltuielilor nu depășește 2,8% în 2025 și 2,6% în 2026. Recomandarea executivului de la Bruxelles către Consiliul UE, care la rândul său va trebui să recomande României să ia măsuri, a stabilit data limită de 15 octombrie pentru ca Bucureștiul să adopte acțiuni efective și să prezinte măsurile necesare pentru a asigura corectarea la timp a dezechilibrelor.
În cadrul acestui document, Comisia Europeană a făcut recomandări și pentru următorii ani cu privire la creșterea cheltuielilor, care nu trebuie să depășească 4,6% în 2027, 4,4% în 2028, 4,2% în 2029 și 4% în 2030.
Această traiectorie revizuită de către Comisie este ”consistentă cu o îmbunătățire minimă anuală de cel puțin 0,5% din PIB a balanței structurale și asigură că deficitul guvernamental general va fi adus sub valoarea de referință conform termenului inițial de corectare în 2030”.
Pe baza traiectoriei prevăzute în această recomandare, deficitul guvernamental înregistrat de România ar urma să se diminueze de la 9,3% din PIB în 2024, până la 2,8% din PIB în 2030. Datoria guvernamentală ar urma să continue să se majoreze, de la 54,8% din PIB la finele lui 2024, până la 62,3% din PIB la finele lui 2028, pentru ca ulterior să scadă la 61,1% din PIB în 2030.
Toate statele membre ale Uniunii sunt obligate să respecte disciplina bugetară, conform criteriilor stabilite în tratatele europene: deficitul bugetar nu trebuie să depășească 3% din PIB, iar datoria publică trebuie menținută sub 60% din PIB. Procedura de deficit excesiv are ca scop readucerea statului membru pe o traiectorie sustenabilă, prin supraveghere extinsă și recomandări specifice.
Având în vedere recenta deteriorare a poziției fiscale a României, Comisia Europeană consideră că amploarea reformelor, în special a celor care au un impact direct asupra perspectivei fiscale și a sustenabilități datoriei, trebuie extinsă.
”Viitoarea reformă fiscală ar trebui să urmărească generarea de venituri suplimentare semnificativ mai mari decât 1,7% din PIB, așa cum era prevăzut în plan. Pentru a contribui la redresarea situației fiscale, vor fi necesare și măsuri suplimentare pentru îmbunătățirea administrării și colectării impozitelor și pentru a asigura un control strict asupra cheltuielilor curente, inclusiv a salariilor din sectorul public”, afirmă instituția executivă de la Bruxelles.
Astfel, Comisia Europeană recomandă Consiliului UE să elaboreze o recomandare către autoritățile de la București cu următoarele solicitări:
(1) România ar trebui să se asigure că rata de creștere nominală a cheltuielilor nete nu depășește maximele stabilite în anexa I (2,8% în 2025 și 2,6% în 2026, 4,6% în 2027, 4,4% în 2028, 4,2% în 2029 și 4% în 2030)
(2) România ar trebui astfel să pună capăt procedurii de deficit excesiv până în 2030.
(3) Stabilirea de către Consiliu a termenului limită de 15 octombrie 2025 pentru ca România să ia măsuri eficiente și să prezinte măsurile necesare pentru a asigura corectarea în timp util a deficitului excesiv. Ulterior, România ar trebui să raporteze cu privire la progresele înregistrate în punerea în aplicare a prezentei recomandări cel puțin o dată la șase luni, în primăvară în contextul raportului său anual privind progresele înregistrate și în toamnă până la 15 octombrie, până la corectarea deficitului excesiv.
Documentul publicat luni vine după ce, la reuniunea Consiliului Afaceri Economice și Financiare (ECOFIN) de la finalul săptămânii trecute, s-a constatat că România „nu a luat măsuri eficiente” în conformitate cu recomandările formulate anterior de Consiliu pentru corectarea deficitului bugetar. În urma acestei constatări, Consiliul UE “a deschis calea către posibile măsuri suplimentare”, în cazul în care România nu acționează rapid pentru a-și reduce dezechilibrele bugetare.
Decizia Consiliului a fost adoptată după ce, pe 4 iunie, Comisia Europeană a constatat că România nu a luat măsuri suficiente pentru reducerea deficitului bugetar excesiv și riscă măsuri disciplinare dure, inclusiv suspendarea fondurilor europene.
