Connect with us

U.E.

Comisia Europeană: 31 de cazuri noi de infringement deschise, în 2018, împotriva României privind punerea în aplicare a dreptului UE

Published

on

Raportul anual privind monitorizarea punerii în aplicare a dreptului UE, publicat ieri, 4 iulie, arată că în 2018, Comisia a deschis în total 644 de proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor (infringement) la nivelul Uniunii Europene. Este vorba despre o scădere cu 10 % în raport cu 2017, când au fost deschise 716 proceduri, se arată într-un comunicat al Reprezentanței Comisiei Europene în România.

Potrivit fișei informative de țară, la finele lui decembrie 2018, România avea 59 de cazuri deschise, dintre care 34 pentru neîndeplinirea la timp a obligațiilor de transpunere, 20 pentru transpunere incorectă și/sau necorespunzătoare a directivelor, respectiv 5 pentru încălcări ale regulamentelor, tratatelor și deciziilor. De asemenea, 34 de cazuri noi au fost deschise împotriva României doar în 2018, dintre care 5 vizează politica de mediu, acestea fiind totodată și cele mai multe acțiuni îndreptate împotriva țării noastre într-un domeniu de politică, anul trecut.

Raportul anual privind monitorizarea punerii în aplicare a dreptului UE în 2018

Raportul anual pentru 2018 indică o ușoară creștere (cu 0,8 %) a procedurilor de constatare a neîndeplinirii obligațiilor (1571) comparativ cu anul 2017 (1559 de cazuri). Astfel, după ce în 2016 a atins un maxim raportat la ultimii cinci ani, numărul de proceduri a început să se stabilizeze, în 2018 reducându-se cu 5 % față de 2016 (a se vedea graficul 1).

© Comisia Europeană

Printre principalele domenii de politică vizate s-au numărat aspecte legate de mediu, mobilitate și transporturi, precum și de piața internă, industrie, antreprenoriat și IMM-uri.

De fiecare dată când dreptul UE nu este aplicat corect, cetățenii și întreprinderile nu își pot exercita drepturile și nu au acces la beneficiile conferite de legislația UE.

Graficul 2 oferă o imagine de ansamblu a situației pentru fiecare stat membru. În ceea ce privește cazurile de transpunere cu întârziere, Cipru, Belgia și Spania au avut cel mai mare număr de cazuri deschise, în timp ce EstoniaDanemarca și Italia au avut cele mai puține. Spania, Italia și Germania au înregistrat cel mai mare număr de cazuri pendinte pentru transpunerea incorectă și/sau aplicarea greșită a dreptului UE, în timp ce Estonia a avut cel mai scăzut număr total de cazuri deschise anul trecut.

© Comisia Europeană

Domeniile de politică în care au fost deschise cele mai multe cazuri noi de constatare a neîndeplinirii obligațiilor în 2018 au fost mediul, mobilitatea și transporturile, piața internă a UE, industrie, antreprenoriat și IMM-uri, precum și justiția și consumatori.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

G7

Summit G7: Franța se pronunță în favoarea stabilirii unui „preț maxim al petrolului” la nivelul „țărilor producătoare”

Published

on

© G7germany.de

Franța se pronunţă în favoarea stabilirii unui preţ maxim al petrolului” la nivelul ţărilor producătoare”, cu scopul de a contracara scumpiri provocate de războiul din Ucraina, a anunțat duminică preşedinţia franceză, în marja summitului G7 din Bavaria, potrivit The Guardian.

Parisul „nu se opune în principiu” propunerii americane de plafonare a preţurilor, însă ”pentru noi ar fi şi mai puternic să stabilim un preţ maxim al petrolului care provine de la toate ţările producătoare”, subliniază Palatul Élysée.

„Este lucrul pe care trebuie să-l reangajăm în negocieri cu OPEP+ şi cu toţi producătorii de petrol din lume”, a mai transmis preşedinţia franceză, scire Digi24

Această propunere este distinctă de o măsură sugerată de către Statele Unite, o plafonare a preţurilor petrolului decisă de către ţările consumatoare.

Această a doua idee urmează să fie discutată de către liderii G7, reuniţi până marţi în Alpii Bavarezi.

Însă mai multe capitale, inclusiv Berlinul, au sugerat anterior că este vorba despre o măsură complexă de pus în practică.

Un înalt oficial german a spus că „discutăm intens despre cum ar funcționa acest lucru și cum se poate potrivi cu regimurile de sancțiuni americane, britanice, europene și japoneze”.

La rândul său, președintele Consiliului European, Charles Michel, a spus că discuțiile sunt în desfășurare, dar „vrem să intrăm mai mult în detalii”. „Vrem să ne asigurăm că scopul este de a viza Rusia și nu de a ne face viața mai dificilă și mai complexă”, a adăugat Charles Michel.

Citiți și: Președintele Consiliului European: UE și țările G7 împărtășesc aceleași obiective – „oprirea mașinăriei de război a Rusiei și protejarea economiilor noastre”

„Ceea ce trebuie să facem la G7 este mai degrabă să încercăm să avem un «plafon de preţ» al petrolului, iar în opinia mea şi a gazelor naturale, pentru a avea consecinţe mai importante ale sancţiunilor şi situației economiei mondiale”, declară o sursă din cadrul administrației prezidențiale franceze.

Reamintim că liderii europeni au ajuns la un compromis în cadrul Consiliului European special desfășurat la finalul lunii mai la Bruxelles cu privire la interzicerea cu peste două treimi a importurilor de petrol rusesc și până la 90% până la finalul anului.

Continue Reading

CONSILIUL EUROPEAN

Președintele Consiliului European: UE și țările G7 împărtășesc aceleași obiective – „oprirea mașinăriei de război a Rusiei și protejarea economiilor noastre”

Published

on

© Charles Michel / Twitter

Președintele Consiliului European, Charles Michel, a declarat duminică, la începutul summitului G7 din Bavaria, că Uniunea Europeană și țările G7 împărtășesc aceleași obiective– „să tăiem oxigenul din mașinăria de război a Rusiei, protejând în același timp economiile noastre”. 

„UE va fi alături de Ucraina pe termen lung. Pentru a-i apăra suveranitatea, integritatea teritorială și valorile democratice. Discuțiile noastre în cadrul G7 se vor concentra pe situația din Ucraina. Încă din prima zi, am reacționat cu o unitate de neclintit și am adoptat o abordare pe două direcții care implică sprijinul pentru Ucraina și impunerea de sancțiuni împotriva Rusiei. UE va continua să ofere Ucrainei un sprijin financiar, umanitar și politic solid și a mobilizat, de asemenea, 2 miliarde de euro pentru a furniza echipamente militare”, a subliniat Charles Michel.

Vorbind la începutul summitului G7, președintele Consiliului European a transmis că „războiul Rusiei a pus lumea în pericol”, afirmând că acesta a afectat aprovizionarea cu alimente și combustibil, prețurile și securitatea”. 

„La G7, am anunțat că ne angajăm să oferim mai mult sprijin militar, mai multe mijloace financiare și mai mult sprijin politic. De asemenea, ne-am angajat să sprijinim reconstrucția Ucrainei. Acest război remodelează, de asemenea, Uniunea Europeană. Cu doar câteva zile în urmă, la ultima noastră reuniune a Consiliului European, am convenit să acordăm Ucrainei și Moldovei statutul de candidat. Și suntem pregătiți să acordăm statutul de candidat Bosniei și Herțegovinei, precum și Georgiei, odată ce vor fi abordate reformele”, a continuat Charles Michel.

Făcând trimitere la securitatea alimentară, președintele Consiliului European a precizat că UE suține eforturile ONU de redeschidere a rutelor maritime într-un mod care să abordeze și preocupările de securitate ale Ucrainei și va depune eforturi pentru a mobiliza aproape 600 de milioane de euro pentru a sprijini partenerii cei mai afectați.

„Kremlinul se folosește de alimente ca de o armă de război tăcută. Trebuie să contracarăm energic propaganda Rusiei cu privire la prețurile alimentelor și ale îngrășămintelor. Periculoasele „Jocuri ale foamei” ale Rusiei sunt singurele responsabile pentru criza alimentară globală”, a mai spus Charles Michel.

În ceea ce privește schimbările climatice, șeful Consiliului European a subliniat că UE s-a angajat pe deplin să respecte Acordul de la Paris și să devenă primul continent neutru din punct de vedere climatic până în 2050.

„Salutăm ideea unui Club al climei, propusă de președenția germană G7 și dorim, de asemenea, să decarbonizăm industria”, a continuat Michel.

În finalul intervenției sale, președintele Consiliului European a amintit că G7 a fost lansat pentru a aborda cele mai mari provocări ale lumii.

„Lumea s-a schimbat dramatic și astăzi avem cu toții o responsabilitate specială. Lumea ne privește. Haideți să luăm deciziile corecte, să ne promovăm valorile democratice și să apărăm dreptul internațional”, a conchis Charles Michel. 

Continue Reading

G7

Summit G7: Joe Biden îi mulțumește lui Olaf Scholz pentru „leadership-ul” de care a dat dovadă în criza legată de Ucraina

Published

on

© Olaf Scholz / Twitter

Prima zi a summitului G7 de la Schloss Elmau a început duminică cu discuții bilaterale între Olaf Scholz, și Joe Biden, iar cu acest prilej, președintele american i-a mulţumit cancelarului federal al Germaniei pentru „leadership-ul” de care a dat dovadă în criza legată de Ucraina.

„Vreau să vă felicit (…). Putin miza de la început ca, cumva, NATO şi G7 să se divizeze, dar nu s-a întâmplat şi nu se va întâmpla aşa ceva”, a spus Biden într-un schimb de cuvinte plin de bună dispoziţie cu Scholz, care este gazda summitului G7, informează Reuters, potrivit Agerpres.

De asemenea, înaintea discuţiilor cu cancelarul german Olaf Scholz, președintele american a subliniat că NATO trebuie „să rămână unită” împotriva agresiunii ruse în Ucraina.

„Rămânem uniți, rămânem împreună. Acesta este mesajul nostru clar către președintele Putin. Joe Biden, mă bucur să vă avem aici, la summitul G7”, a scris Olaf Scholz, pe Twitter.

 

Președinția germană a G7  a trebuit să își asume o responsabilitate sporită în acest an, din cauza războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, care a trecut pe primul loc pe ordinea de zi. Este nevoie de solidaritate și de o cooperare strânsă pentru a atenua impactul său de anvergură. Consultările de la Elmau îl vor implica și pe președintele ucrainean Volodimir Zelenski, care va participa în mod virtual, se arată într-un comunicat de presă.

După cum a subliniat cancelarul german Olaf Scholz în declarația sa guvernamentală de dinaintea summitului: războiul din Ucraina nu trebuie să determine G7 să își neglijeze responsabilitatea față de provocările globale, cum ar fi criza climatică și pandemia.

„Multe dintre obiectivele pe care ni le-am stabilit la începutul anului au devenit și mai presante ca urmare a schimbării situației globale”, a spus Olaf Scholz. 

Summitul G7 va aborda, de asemenea, consecințele globale ale războiului din Ucraina – și anume creșterea prețurilor la energie, lipsa materiilor prime și amenințarea foametei la nivel mondial.

Continue Reading

Facebook

G711 mins ago

Summit G7: Franța se pronunță în favoarea stabilirii unui „preț maxim al petrolului” la nivelul „țărilor producătoare”

G72 hours ago

Ucraina cere țărilor G7 mai multe arme și sancțiuni împotriva Moscovei după un atac asupra Kievului

CONSILIUL EUROPEAN3 hours ago

Președintele Consiliului European: UE și țările G7 împărtășesc aceleași obiective – „oprirea mașinăriei de război a Rusiei și protejarea economiilor noastre”

G73 hours ago

Summit G7: Joe Biden îi mulțumește lui Olaf Scholz pentru „leadership-ul” de care a dat dovadă în criza legată de Ucraina

G74 hours ago

Marea Britanie, SUA, Canada și Japonia vor interzice importurile de aur rusesc: Trebuie să tăiem finanțarea regimului Putin

ROMÂNIA5 hours ago

MAE reacționează la declarațiile lui Dmitri Medvedev: Indică frustrare și fac parte din retorica falsă a Kremlinului

INTERNAȚIONAL6 hours ago

Șefa diplomației franceze susține că Turcia „trebuie să aleagă” cu privire la aderarea Finlandei și Suediei la NATO: „Vrea să întărească Alianța sau este împotriva ei?”

G77 hours ago

Boris Johnson le-a cerut liderilor G7 să nu „abandoneze” Ucraina: Regatul Unit va continua să sprijine Kievul la fiecare pas

ROMÂNIA7 hours ago

Klaus Iohannis: Drapelul ne reamintește de valorile fundamentale ale națiunii noastre promovate și protejate de către românii din țară și de pretutindeni

G78 hours ago

Crearea unui front unit în fața Rusiei și situația economiei globale, pe agenda președintelui american Joe Biden la summitul G7

CONSILIUL EUROPEAN3 days ago

Klaus Iohannis: Îmi doresc să ajungem la ce am descris în prima mea campanie prezidențială, ca România și Moldova să fie împreună în UE

CONSILIUL EUROPEAN3 days ago

Klaus Iohannis, despre amânarea aderării României la spațiul Schengen: “Și pentru noi reprezintă o frustrare”

CONSILIUL EUROPEAN3 days ago

Klaus Iohannis, despre renunțarea la votul în unanimitate la nivelul UE: Este de dorit o arhitectură decizională “mai suplă”, dar acest lucru implică multe “complicații procedurale”

CONSILIUL EUROPEAN3 days ago

Klaus Iohannis este de acord cu comunitatea politică europeană propusă de Macron: Nu creăm un înlocuitor la aderare, dar nici așteptarea falsă că un stat va deveni automat membru UE

CONSILIUL EUROPEAN3 days ago

Klaus Iohannis, optimist că R. Moldova și Ucraina vor deveni candidate la UE: Acest statut este o “garanție că integrarea europeană se va întâmpla”

Cristian Bușoi3 days ago

Dosarul Stocării Gazelor: Acordul negociat de eurodeputatul Cristian Bușoi asigură că depozitele de gaze din UE vor fi umplute la cel puțin 80% din capacitate până în noiembrie

PARLAMENTUL EUROPEAN4 days ago

Din plenul PE, Andrej Plenković transmite sprijinul „de neclintit” al Croației pentru ca Ucraina să devină țară candidată la UE

INTERNAȚIONAL5 days ago

Într-un discurs adresat Uniunii Africane, Volodimir Zelenski acuză Rusia că ține Africa ”ostatică”: Pentru a elimina riscul de foamete, ”războiul de colonizare” împotriva Ucrainei trebuie să înceteze

INTERNAȚIONAL6 days ago

Declarația Summitului celor Trei Mări de la Riga: Klaus Iohannis și ceilalți lideri regionali au acordat Ucrainei statutul de “țară parteneră participantă” la Inițiativă

Eugen Tomac1 week ago

Ședință comună a Parlamentelor României și R. Moldova. Eugen Tomac: Suntem două state cu aceeași istorie, vorbim aceeași limbă. Trebuie să ne gândim la viitorul comun

Team2Share

Trending