Connect with us

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană a adoptat o abordare globală în materie de cercetare și inovare, prin care UE va oferi soluții pentru ca societățile să devină ecologice, digitale și sănătoase

Published

on

© European Commission/ Facebook

Comisia Europeană a adoptat marți o comunicare privind abordarea sa globală în materie de cercetare și inovare, reprezentând strategia Europei pentru cooperare internațională într-o lume în schimbare, prin care UE își propune să își asume un rol de lider în sprijinirea parteneriatelor internaționale pentru cercetare și inovare și să ofere soluții inovatoare pentru ca societățile noastre să devină ecologice, digitale și sănătoase, informează un comunicat. 

Excelența în cercetare are nevoie ca cele mai bune minți din întreaga lume să lucreze împreună. Aceasta constituie o prioritate strategică pentru UE. Cu toate acestea, cooperarea internațională în domeniul cercetării și inovării are loc într-un peisaj global transformat, în care tensiunile geopolitice sunt în creștere, iar drepturile omului și valorile fundamentale sunt contestate.

Răspunsul UE este să conducă prin puterea exemplului, promovând multilateralismul, deschiderea și reciprocitatea în cooperarea sa cu restul lumii. UE va facilita răspunsurile globale la provocările globale, cum ar fi schimbările climatice sau pandemiile, respectând normele internaționale și valorile fundamentale ale UE și consolidându-și autonomia strategică deschisă.

„Deschiderea a fost întotdeauna o piatră de temelie în cooperarea noastră cu restul lumii. Răspunsul nostru la pandemie a demonstrat beneficiile unei științe mai deschise și ale schimbului de date și de rezultate în beneficiul cetățenilor din Europa și din restul lumii. Această strategie ne va ajuta să creăm o masă critică globală de cercetare și inovare pentru a ne ajuta să găsim soluții la provocările globale urgente cu care ne confruntăm în prezent”, a transmis Margrethe Vestager, vicepreședintă executivă și comisar responsabil cu o Europă pregătită pentru era digitală. 

„Pentru a ne asigura că această deschidere funcționează și că cercetătorii pot coopera cât mai ușor posibil la nivel transfrontalier, avem nevoie nu numai de sprijin din partea unor finanțatori majori, cum ar fi UE, ci și de un cadru clar care să creeze condiții de concurență echitabile cu privire la aspecte precum cercetarea etică și centrată pe oameni, tratamentul echitabil al proprietății intelectuale și accesul reciproc la programele de cercetare. Vom colabora activ cu partenerii care împărtășesc aceste valori și principii”, a declarat Mariya Gabriel, comisarul pentru inovare, cercetare, cultură, educație și tineret.

Abordarea globală în materie de cercetare și inovare reconfirmă angajamentul Europei față de un nivel de deschidere globală necesar pentru stimularea excelenței, punerea în comun a resurselor pentru realizarea de progrese științifice și dezvoltarea unor ecosisteme dinamice de inovare. Având în vedere acest obiectiv, UE va colabora cu partenerii internaționali pentru a crea o înțelegere comună a principiilor și valorilor fundamentale în cercetare și inovare, cum ar fi libertatea academică, egalitatea de gen, etica în cercetare, știința deschisă și elaborarea de politici bazate pe date concrete.

Noua strategie se bazează pe două obiective principale care se reunesc într-un mod echilibrat. În primul rând, ea vizează crearea unui mediu de cercetare și inovare bazat pe norme și valori și, de asemenea, deschis în mod implicit, pentru a ajuta cercetătorii și inovatorii din întreaga lume să colaboreze în cadrul unor parteneriate multilaterale și să găsească soluții la provocările globale.

În al doilea rând, strategia urmărește să asigure reciprocitatea și condiții de concurență echitabile în cooperarea internațională în domeniul cercetării și inovării. În plus, răspunsul global al UE la combaterea pandemiei de COVID-19, inclusiv prin intermediul platformelor multilaterale și al proiectelor Orizont 2020, a arătat cum putem maximiza accesul la cunoștințele științifice și la lanțurile valorice internaționale atunci când ne unim forțele.

Pentru a-și atinge obiectivele, UE se va angaja în mai multe acțiuni. De exemplu, UE va sprijini cercetătorii și organizațiile acestora să contribuie la accelerarea dezvoltării durabile și favorabile incluziunii în țările cu venituri mici și medii, inclusiv prin intermediul unei ambițioase „inițiative pentru Africa” în cadrul programului Orizont Europa, menită să consolideze cooperarea cu țările africane. De asemenea, Comisia intenționează să prezinte orientări privind abordarea ingerințelor externe care vizează organizațiile de cercetare și instituțiile de învățământ superior din UE. Aceste orientări vor sprijini organizațiile UE în protejarea libertății universitare, a integrității și a autonomiei instituționale.

Comisia Europeană a adoptat în martie primul plan strategic pentru Orizont Europa, noul program de cercetare și inovare al UE în valoare de 95,5 miliarde de euro în prețuri curente, documentul reprezentând o noutate în cadrul programului Orizont Europa și stabilind orientările strategice pentru direcționarea investițiilor în primii patru ani ai programului. 

Acesta asigură faptul că acțiunile UE în materie de cercetare și inovare contribuie la prioritățile UE, printre care se numără o Europă verde și neutră din punct de vedere climatic, o Europă pregătită pentru era digitală și o economie în serviciul cetățenilor.

Orizont Europa, următorul program-cadru al UE pentru cercetare și inovare pentru perioada 2021-2027, va constitui un instrument-cheie pentru punerea în aplicare a strategiei. Pentru a proteja activele strategice, interesele, autonomia sau securitatea UE, programul poate, în mod excepțional, să limiteze participarea la acțiunile sale, întotdeauna în cazuri justificate în mod corespunzător, permițând programului, ca regulă generală, să rămână deschis. Asocierea țărilor din afara UE la programul Orizont Europa va oferi oportunități suplimentare de participare la programul global, în general în aceleași condiții ca pentru statele membre.

Coordonarea și cooperarea strânsă dintre UE și statele sale membre vor fi esențiale pentru punerea în aplicare cu succes a strategiei. Comisia va promova inițiative bazate pe o abordare de tip „echipa Europa”, combinând eforturile UE, ale statelor membre și ale instituțiilor financiare europene. Sinergiile cu alte programe ale UE, cum ar fi Instrumentul de vecinătate, cooperare pentru dezvoltare și cooperare internațională — Europa globală, vor reprezenta un element important al acestei abordări.

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană anunță că aditivul alimentar, dioxid de titan, va interzis începând din această vară

Published

on

© European Union 2021 - Source : EP

Comisia Europeană a adoptat o interdicție de utilizare a dioxidului de titan (E171) ca aditiv alimentar, potrivit comunicatului Reprezentanței Comisiei Europene în România. 

Interdicția se va aplica după o perioadă de tranziție de șase luni. Cu alte cuvinte, începând din vară, acest aditiv nu ar mai trebui adăugat în produsele alimentare.

Comisara Stella Kyriakides, responsabilă cu sănătatea și siguranța alimentară, a declarat: „Siguranța alimentelor pe care le consumă cetățenii noștri și sănătatea lor nu sunt negociabile. De aceea, efectuăm un control strict și permanent pentru a garanta cele mai înalte standarde de siguranță pentru consumatori. O piatră de temelie a acestei activități este să ne asigurăm că numai substanțele sigure, susținute de dovezi științifice solide, ajung în farfuriile noastre. Prin interdicția de astăzi, eliminăm un aditiv alimentar care nu mai este considerat sigur. Contez pe faptul că autoritățile statelor membre vor coopera asigurându-se că operatorii din sectorul alimentar vor înceta să utilizeze E171 în produsele alimentare.”

Dioxidul de titan se utilizează pentru a conferi o culoare albă multor produse alimentare, de la produse coapte și paste tartinabile, până la supe și sosuri, sosuri pentru salate și suplimente alimentare. Statele membre au aprobat în unanimitate propunerea Comisiei, prezentată în toamna trecută.

Aceasta s-a bazat pe un aviz științific al Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară, care concluziona că E171 nu mai poate fi considerat sigur atunci când este utilizat ca aditiv alimentar. Mai multe informații sunt disponibile în documentul Întrebări și răspunsuri.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană solicită ca sustenabilitatea mediului să se afle în centrul sistemelor de învățământ din UE

Published

on

© European Commission/ Facebook

Comisia Europeană a  publicat vineri o propunere de recomandare a Consiliului privind educația în scopul dezvoltării durabile a mediului. Scopul propunerii este de a sprijini statele membre, școlile, instituțiile de învățământ superior, organizațiile neguvernamentale în vederea dotării elevilor cu cunoștințe și competențe în materie de durabilitate, schimbări climatice și mediu, informează comunicatul oficial. 

De asemenea, un nou cadru european de competențe privind durabilitatea, publicat de Centrul Comun de Cercetare prezintă competențele necesare pentru tranziția ecologică, inclusiv gândirea critică, spiritul de inițiativă, respectul față de natură și înțelegerea impactului pe care acțiunile și deciziile zilnice îl au asupra mediului și a climei globale.

„Participarea tinerilor a revoluționat modul în care privim clima și mediul înconjurător. Prin intermediul programelor noastre pentru tineret, Corpul european de solidaritate și DiscoverEU, promovăm campania de dezvoltare durabilă prin implicarea tinerilor noștri. Acesta este un pas înainte în activitatea de integrare a sustenabilității în educație”, a declarat vicepreședintele pentru promovarea stilului de viață european, Margaritis Schinas.

Propunerea Comisiei invită statele membre: 

  • să asigure accesul elevilor de toate vârstele la educație și formare de înaltă calitate și favorabilă incluziunii în ceea ce privește schimbările climatice, biodiversitatea și durabilitatea;
  • să stabilească educația pentru mediu ca domeniu prioritar în cadrul politicilor și programelor de educație și formare, pentru a sprijini și a permite sectorului să contribuie la tranziția ecologică;
  • să încurajeze și să sprijine abordările întregii instituții în ceea ce privește durabilitatea, care să cuprindă predarea și învățarea; elaborarea de viziuni, planificarea și guvernanța; implicarea activă a studenților și a personalului;
  • să mobilizeze fondurile naționale și ale UE pentru investiții în infrastructuri durabile și ecologice, formare, instrumente și resurse pentru a spori rezistența și pregătirea educației și a formării pentru tranziția ecologică.

Întrebați într-un sondaj Eurobarometru care ar trebui să fie principalele priorități ale UE în anii următori, tinerii au spus că protecția mediului și lupta împotriva schimbărilor climatice (67%), urmată de îmbunătățirea educației și a formării profesionale (56%) sunt prioritare.

Programul Erasmus+ 2021-2027 pune, de asemenea, un accent puternic pe tranziția ecologică în domeniul educației și formării profesionale. Pentru programul din 2022, se va acorda prioritate proiectelor care dezvoltă competențe și abilități ecologice, programe de studii orientate spre viitor și abordări planificate ale sustenabilității de către furnizorii de educație.

O cerere de propuneri specifice pentru proiecte la scară largă va oferi finanțare pentru identificarea, dezvoltarea și testarea unor abordări inovatoare în domeniul educației pentru durabilitatea mediului. Comisia va oferi, de asemenea, oportunități de formare pentru profesori prin intermediul School Education Gateway și eTwinning.

Noul portal al spațiului european al educației al Comisiei permite un acces facil la informații privind educația și formarea profesională în UE, inclusiv informații specifice privind educația ecologică. Propunerea Comisiei va fi discutată de statele membre și apoi adoptată de miniștrii educației din UE. Comisia va sprijini punerea în aplicare a recomandării prin învățare și schimburi între statele membre, părțile interesate și țările partenere.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Financial Times: Comisarul european pentru justiție avertizează România cu sancțiuni, fiind a treia țară după Polonia și Germania care contestă supremația dreptului UE

Published

on

© European Union 2021

În timp ce Polonia fură lumina reflectoarelor cu disputele sale cu Comisia Europeană pe tema statului de drept, o altă țară est-europeană, România, a început și ea să conteste supremația legislației UE, relatează Financial Times, citând declarații ale comisarului european pentru justiție, Didier Reynders, expune problemele și explică la ce consecințe se poate aștepta Bucureștiul.

Am primit o reacția din partea Guvernului României care spune nu, noi ne dorim să respectăm pe deplin supremația dreptului european…dar în cadrul Constituției României”, a declarat Reynders pentru Financial Times, într-un articol semnat de jurnaliștii Valentina Pop și Sam Fleming la Bruxelles.

Potrivit lui Reynders, Curtea Constituțională din România calcă pe urmele instituției sale omoloage din Polonia atunci când vine vorba de contestarea supremației legislației UE, potrivit comisarului pentru justiție, Didier Reynders, scriu Valentina Pop și Sam Fleming la Bruxelles.

Anul trecut, mai întâi într-o hotărâre din luna mai, urmată de o a doua în decembrie, Curtea Justiție a UE a statuat că judecătorii din România ar trebui să pună legislația UE deasupra legislației naționale, inclusiv hotărârile Curții Constituționale naționale, atunci când acestea încalcă tratatul UE. Curtea Constituțională a României a răspuns la ambele hotărâri, susținând că judecătorii ar trebui să pună pe primul loc legislația românească.

Citiți și CJUE confirmă că MCV este ”obligatoriu în toate elementele sale pentru România”: Judecătorii naționali pot lăsa neaplicată o decizie a Curților Constituționale dacă este contrară dreptului Uniunii

Deciziile instanței de la București au reflectat poziții similare ale curților constituționale din Polonia și Germania cu privire la supremația legislației UE.

Dar, în timp ce acțiunea în justiție a Poloniei a fost declanșată de premierul țării (care nu se dă înapoi în fața nenumăratelor litigii juridice), Comisia a îngropat securea războiului cu Germania după ce Berlinul a transmis asigurări că susține pe deplin supremația dreptului UE.

Guvernul României, potrivit lui Reynders, se situează undeva la mijloc.

“Am primit o reacție din partea guvernului român care a spus: “Nu, vrem să respectăm pe deplin primatul [legislației UE] … dar în cadrul Constituției României”. Deci, nu este chiar răspunsul pe care l-am primit de la guvernul german, fără nicio condiție“, a afirmat el.

Reynders a declarat că ar putea iniția o acțiune în justiție împotriva României, având în vedere “poziția reală, permanentă și persistentă a instanței supreme din această țară de a merge împotriva legislației UE sau a caracterului obligatoriu al deciziilor CJUE”.

Deși nu este la fel de avansată în ceea ce privește rezistența sa față de hotărârile CJUE, România ar putea urma exemplul Poloniei și ar putea fi amendată cu milioane de euro dacă refuză să pună în aplicare verdictele instanței cu sediul în Luxemburg.

Una dintre aceste cereri este desființarea secției speciale de investigare a infracțiunilor din justiție, care “ar putea fi percepută ca fiind o încercare de a stabili un instrument de presiune și intimidare în ceea ce privește judecătorii”, potrivit CJUE.

În această speță, vicepreședinta Comisiei Europene pentru valori și transparență, Vera Jourova, și comisarul european pentru justiție, Didier Reynders i-au transmis la începutul lunii decembrie ministrului Justiției, Cătălin Predoiu, că anul 2022 va fi determinant pentru îndeplinirea obiectivelor MCV și a treia rundă de evaluare în cadrul mecanismului Rule of Law, nominalizând tema desființării SIIJ.

Ambii oficiali europeni au insistat pe faptul că 2022 va fi determinant pentru îndeplinirea obiectivelor MCV și a treia rundă de evaluare în cadrul mecanismului Rule of Law. Din această perspectivă, oficialii europeni au subliniat importanța calendarului pentru realizarea principalelor obiective, desființarea SIIJ, adoptarea legilor justiției și a codurilor penale”, se arată într-un comunicat al Ministerului Justiției.

Mai mult, în privința dreptului european, ministrul Predoiu a transmis că Guvernul precedent a transmis Comisiei o scrisoare în care a precizat că Guvernul României respectă principiul supremației dreptului european și că poziția noului Guvern în această chestiune rămâne neschimbată.

Ca urmare a acestor discuții, ministrul Cătălin Predoiu a precizat, în cadrul unei întrevederi online cu reprezentații Comisiei Europene, că va propune Guvernului sesizarea Parlamentului cu proiectul legii de desființare a Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție și cu modificarea legilor Justiției pe parcursul sesiunii parlamentare care va începe la 1 februarie, anul viitor.

Dar Reynders a declarat pentru Financial Times că aceasta a fost o tactică de tragere de timp pe care a întâlnit-o în discuțiile cu omologii maghiari. “În primul rând, trebuie să puneți în aplicare [hotărârile CEJ], în România, opriți-vă cu secția specială. Apoi, dacă vreți să puneți în aplicare un nou sistem, vom verifice”, a avertizat el

Financial Times conchide, subliniind că deși între Varșovia și București se pot găsi unele asemănări, rămâne o mare diferență: România a început să primească fonduri în cadrul planului de redresare post-pandemie, aproximativ 3,8 miliarde de euro dintr-un total de 29,2 miliarde de euro.

Continue Reading

Facebook

RUSIA18 mins ago

Ministrul german de externe întreprinde vizite la Kiev și Moscova pentru a promova calea diplomatică, fără a face compromisuri privind inviolabilitatea frontierelor Ucrainei și dreptul acesteia de a-și alege alianțele

NATO1 hour ago

Estonia anunță că este pregătită să primească 5000 de soldați din forța de reacție rapidă a NATO: Regiunea baltică trebuie întărită

ROMÂNIA2 hours ago

Bogdan Aurescu: NATO dorește o conduită responsabilă din partea Rusiei și sperăm ca dialogul privind situația de securitate să continue

ROMÂNIA2 hours ago

INS: România a importat cu peste 67% mai multe gaze naturale în primele 11 luni din 2021, în timp ce producția a scăzut cu 0,4%

U.E.2 hours ago

Franța consideră ”învechite” regulile europene privind datoria publică și pledează pentru investiții astfel încât să facem față ”provocărilor secolului XXI”

EDITORIALE12 hours ago

Patrulaterul diplomatic Geneva-Bruxelles-Viena-Brest. Câteva adnotări despre securitatea europeană și a României

PARLAMENTUL EUROPEAN21 hours ago

Roberta Metsola, mesaj înainte de alegerea noului președinte al PE: Vreau ca oamenii să recapete acel sentiment de speranță în proiectul european

PARLAMENTUL EUROPEAN23 hours ago

Prima sesiune plenară din 2022 a Parlamentului European. Președintele David Sassoli va fi omagiat în plenul de la Strasbourg, înainte ca eurodeputații să își aleagă noua conducere

U.E.1 day ago

CE a adoptat cel de-al doilea program de lucru EU4Health. Statele Membre vor avea la dispoziție în 2022 peste 835 de mil. de euro pentru a construi o UE a Sănătății

INTERNAȚIONAL1 day ago

UE și SUA pledează pentru un ”front transatlantic puternic și unit” în fața inițiativei Rusiei de a reconstrui sfere de influență în Europa

SUA3 days ago

SUA sunt pregătite atât pentru discuții, cât și pentru represalii față de Rusia, nefiind clar că Moscova a decis „în mod categoric” să întreprindă o acțiune militară în Ucraina

NATO5 days ago

Klaus Iohannis reafirmă obiectivul creșterii prezenței militare SUA în România în contextul tensiunilor cu Rusia: Punerea sub semnul întrebării a arhitecturii de securitate europene este inacceptabilă

ROMÂNIA5 days ago

Klaus Iohannis: Finalizarea aderării României la Spaţiul Schengen este “deosebit de importantă”. Finalizarea MCV, o altă prioritate majoră

FONDURI EUROPENE3 weeks ago

Premierul Nicolae Ciucă va prelua monitorizarea operaționalizării PNRR: La începutul lui 2022 urmează să intre în contul statului încă 1,9 miliarde de euro, prefinanțare din împrumutul acordat României

ROMÂNIA3 weeks ago

Guvernul lucrează la un plan de acțiune din bani europeni care să transforme România într-un lider regional pentru dezvoltare durabilă până în 2030

ROMÂNIA3 weeks ago

Nicolae Ciucă, prima întâlnire cu reprezentanții AmCham România: Stimularea investițiilor străine și atragerea de fonduri europene prin PNRR și CFM, soluții pentru prosperitate și bunăstare

ROMÂNIA3 weeks ago

Prim-ministrul Nicolae Ciucă, mesaj de Crăciun: Să ne gândim la sănătatea noastră și a celor din jur, cel mai frumos dar pe care îl putem oferi celorlalți

ROMÂNIA3 weeks ago

Klaus Iohannis, mesaj de Crăciun: La finalul unui an foarte dificil, să ne reîntoarcem la semnificațiile acestei sărbători

NATO4 weeks ago

Nicolae Ciucă, la NATO: Actuala comasare de trupe rusești este nejustificată. Confirmă nevoia de a întări acţiunile de descurajare a ameninţărilor şi de apărare pe flancul estic şi la Marea Neagră

COMISIA EUROPEANA4 weeks ago

Ursula von der Leyen, după întâlnirea cu Nicolae Ciucă: Europa, recunoscătoare solidarității României. Comisia Europeană, gata să sprijine creșterea ratei de vaccinare în România

Advertisement

Team2Share

Trending