Connect with us

U.E.

Comisia Europeană a adoptat o carte albă privind efectele de denaturare cauzate de subvențiile străine pe piața unică: Trebuie să fim vigilenți pentru a păstra avantajul unei economii europene deschise și interconectate

Published

on

Comisia Europeană a adoptat miercuri o carte albă privind efectele de denaturare a concureței cauzate de subvențiile străine pe piața unică, în ceea ce parte a fi o decizie de combatere a concurenței neloiale din partea Chinei, Statelor Unite și a altor actori, informează Politico Europe.

Astfel, Comisia solicită opinii și contribuții din partra tuturor părților interesate cu privire la opțiunile prezentate în cartea albă, consultare publică deschisă până la 23 septembrie care va contribui la pregătirea unei propuneri legislative adecvate în acest domeniu, potrivit unui comunicat al Comisiei Europene.

Cartea albă propune, așadar, soluții și solicită instituirea de noi instrumente care să abordeze aceste lacune în materie de reglementare.

Economia Europei este deschisă și strâns interconectată cu restul lumii. Pentru ca acest lucru să rămână un avantaj, trebuie să fim vigilenți. De aceea, avem nevoie de instrumentele adecvate pentru a ne asigura că subvențiile străine nu ne denaturează piața, așa cum procedăm și cu subvențiile naționale. Cartea albă de astăzi lansează o discuție importantă cu privire la modalitățile în care pot fi abordate efectele subvențiilor străine. Piața unică este esențială pentru prosperitatea Europei și nu poate funcționa bine decât dacă există condiții de concurență echitabile”, a declarat vicepreședintele excutiv al Comisiei Europene Margrethe Vestager, responsabilă pentru politica în domeniul concurenței.

La rândul său, comisarul european pentru piața internă, Thierry Breton, a precizat că, ”prin intermediul cărții albe publicate astăzi, prezentăm un element esențial pentru viziunea noastră asupra noii strategii industriale a Europei, bazată pe concurență, piețe deschise și o piață unică puternică. În centrul acestei inițiative se află condițiile de concurență echitabile, care vor ajuta întreprinderile noastre să funcționeze și să concureze pe plan mondial, promovând astfel autonomia strategică deschisă a UE. Ca parte a cadrului de reglementare al pieței unice, trebuie să împiedicăm subvențiile străine să denatureze procedurile de achiziții publice și să ne asigurăm că firmele beneficiază de un acces echitabil la contractele publice.”

Prezentarea acestui document vine în contextul în care subvențiile acordate de guvernele țărilor din afara Uniunii Europene întreprinderilor din UE par să aibă un impact negativ din ce în ce mai puternic asupra pieței unice, fără să intre sub incidența controlului ajutoarelor de stat exercitat la nivelul UE.

”Există un număr tot mai mare de cazuri în care subvențiile străine par să fi facilitat achiziționarea unor întreprinderi din UE, să fi denaturat deciziile de investiții, activitățile desfășurate pe piață sau politicile de stabilire a prețurilor ale beneficiarilor lor sau să fi denaturat procesul de ofertare în cadrul achizițiilor publice, în detrimentul întreprinderilor care nu primesc subvenții. Mai mult, normele existente în materie de apărare comercială se referă numai la exporturile de bunuri din țări terțe, fără să abordeze toate denaturările cauzate de subvențiile străine acordate de țări din afara UE. Atunci când subvențiile străine iau forma fluxurilor financiare care facilitează achiziționarea unor întreprinderi din UE, când sprijină direct funcționarea unei întreprinderi care își desfășoară activitatea în UE sau când facilitează ofertarea în cadrul unei proceduri de achiziții publice, par să existe lacune în materie de reglementare”, semnalează Comisia Europeană.

În acest context, cartea albă formulează mai multe abordări. Primele trei opțiuni (așa-numitele „module”) au ca scop abordarea efectelor de denaturare cauzate de subvențiile străine (i) pe piața unică, în general (modulul 1), (ii) în contextul achizițiilor de întreprinderi din UE (modulul 2) și (iii) în cadrul procedurilor de achiziții publice din UE (modulul 3). Aceste module pot fi privite mai degrabă ca elemente complementare, decât ca alternative. Totodată, cartea albă stabilește o abordare generală a subvențiilor străine în contextul finanțării din partea UE.

Instrumentul general de contracarare a efectelor de denaturare ale subvențiilor străine (”modulul 1”)

Prin modului 1, Comisia Europeană propune instituirea unui instrument general de control al pieței care să contracareze toate situațiile care pot apărea pe piață, în care subvențiile străine pot cauza denaturări ale concurenței pe piața unică.

În cadrul acestui modul, autoritatea de supraveghere, care ar urma să fie o autoritate națională sau Comisia, ar putea reacționa la orice indiciu sau informație din care ar reieși că o întreprindere din UE beneficiază de o subvenție străină.

Dacă se stabilește existența unei subvenții străine, autoritatea ar impune măsuri pentru a remedia efectul de denaturare probabil, precum plățile reparatorii sau măsurile corective structurale ori comportamentale.

Executivul european subliniază că autoritatea ar putea lua în considerare și faptul că activitatea sau investiția subvenționată a avut un impact pozitiv, care compensează denaturarea, și ar putea decide să nu continue investigația (”testul privind interesul UE”).

Subvențiile străine care facilitează achiziționarea de întreprinderi din UE (”modulul 2”)

Prin modului 2, care trebuie privit ca element complementar și anu alternativ la primul modul, Executivul european urmărește să abordeze în mod specific denaturările cauzate de subvențiile străine care facilitează achiziționarea de întreprinderi din UE.

Acest modul vizează să garanteze faptul că subvențiile străine nu le conferă un avantaj neloial beneficiarilor lor atunci când aceștia achiziționează (participații în) întreprinderi din UE, fie direct, prin condiționarea acordării unei subvenții de o anumită achiziție, fie indirect, prin consolidarea de facto a puterii financiare a achizitorului.

În cadrul modulului 2, întreprinderile care beneficiază de sprijin financiar din partea unui guvern din afara UE ar fi obligate să notifice autorității de supraveghere competente, adică Executivului european, achizițiile de întreprinderi din UE, dacă acestea depășesc un anumit prag.

Încheierea tranzacțiilor nu ar fi posibilă pe perioada examinării realizate de Comisie și în cazul în care autoritatea de supraveghere constată că achiziția este facilitată de subvenția străină și că aceasta denaturează piața unică, ar putea fie să accepte angajamentele asumate de partea care efectuează notificarea, dacă acestea remediază cu eficacitate denaturarea constatată, fie, în ultimă instanță, să interzică achiziția. În cadrul acestui modul, Comisia ar putea aplica și testul privind interesul UE.

Subvențiile străine în contextul procedurilor de achiziții publice din UE (”modulul 3”)

Acest segment abordează riscul ca subvențiile străine să aibă un efect dăunător și asupra procedurilor de achiziții publice din Uniunea Europeană.

Comisia Europeană semnalează că ”subvențiile străine le pot permite ofertanților să câștige un avantaj neloial, de exemplu prin depunerea de oferte sub prețul pieței sau chiar sub cost, obținând astfel contracte de achiziții publice pe care nu le-ar fi putut obține în alt mod”.

În cadrul acestui modul, cartea albă propune un mecanism prin care ofertanții ar fi obligați să notifice autorității contractante contribuțiile străine primite din partea unor țări din afara UE.

Autoritățile contractante și de supraveghere competente ar putea să evalueze apoi dacă există o subvenție străină și dacă aceasta a afectat echitatea procedurii de achiziții publice. În caz afirmativ, ofertantul ar fi exclus din procedura de achiziții publice.

Subvențiile străine în contextul finanțării din partea UE

În acest caz, Uniunea Europeană propune modalități de a aborda problema subvențiilor străine în cazul cererilor de sprijin financiar din partea UE. Ar trebui ca toți operatorii economici să concureze de pe poziții de egalitate pentru finanțarea din partea UE.

Existând riscul ca subvențiile străine să denatureze acest proces prin îmbunătățirea șanselor de reușită ale candidaturii beneficiarilor lor, cartea albă propune mai multe opțiuni pentru a împiedica un astfel de avantaj neloial.

Printre altele, în cazul finanțării acordate prin proceduri de atribuire a contractelor publice sau prin granturi, s-ar aplica o procedură similară celei prevăzute pentru procedurile de achiziții publice din UE.

De asemenea, în cartea albă Comisia subliniază importanța asigurării faptului că instituțiile financiare internaționale care pun în aplicare proiecte finanțate din bugetul UE, precum BEI sau BERD, urmează, la rândul lor, aceeași abordare cu privire la subvențiile străine.

Cartea albă este deschisă consultării publice până la data de 23 septembrie 2020. În funcție de contribuțiile primite, Comisia va prezenta propuneri legislative adecvate care să abordeze efectele de denaturare ale subvențiilor străine asupra pieței unice.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

PPE

Secretarul general al PPE, mesaj de felicitare pentru Florin Cîțu: Aștept cu interes să lucrăm împreună pentru o Românie pro-UE mai puternică și în interesul cetățenilor

Published

on

Secretarul general al PPE, Antonio Lopez-Isturiz, l-a felicitat pe Florin Cîțu pentru alegerea sa în funcția de președinte al Partidului Național Liberal.

”Aștept cu interes să ne continuăm cooperarea, lucrând împreună pentru o Românie pro-UE mai puternică și în interesul cetățenilor”, a transmis acesta într-un mesaj publicat în limba română.

Florin Cîțu a câștigat funcția de președinte al Partidului Național Liberal, reușind să obțină 2,878 de voturi, adică 60,2% din cele 4,848 de voturi valabil introduse în urnă, dintre care 72 au fost anulate, învingându-l astfel pe contracandidatul său, Ludovic Orban, care a obținut 1,898 (39,7%) de voturi din partea delegaţilor la Congresul PNL

”Acest vot mă onorează și mă responsabilizează. Vă promit că voi fi președintele tuturor liberalilor, indiferent pentru cine ați votat astăzi. De astăzi suntem un partid unit și vom folosi toate resursele împotriva adversarului politic, PSD. A fost mișcare care începe cu PNL și care va schimba România în bine. Împreună construim România liberală”, a transmis Florin Cîțu într-o primă reacție după aflarea rezultatului.

Florin Cîțu devine astfel cel de-al 17-lea președinte al Partidului Național Liberal de la fondarea sa, dacă excludem perioada din 2016 în care PNL și PDL au fuzionat și au adoptat un nou statut,  copreședinți ai PNL fiind atunci Alina Gorghiu și Vasile Blaga.

Acesta s-a născut pe 1 aprilie 1972 și este senator PNL din 2016, odată cu alegerile parlamentare, mandat reînnoit în urma alegerilor din 6 decembrie 2020.

La data de 4 noiembrie 2019, Cîțu a preluat de la Eugen Teodorovici mandatul de ministru al finanțelor publice în Guvernul Ludovic Orban. În februarie 2020, după ce moțiunea de cenzură împotriva Cabinetului Orban I a fost adoptată, Cîțu a fost desemnat de președintele Klaus Iohannis să formeze un nou guvern, doar că și-a depus mandatul cu câteva minute înainte ca Parlamentul să acorde votul de învestitură.

În contextul în care pandemia de coronavirus începuse să provoace primele îmbolnăviri și în România, prefigurând o criză sanitară, Guvernul Orban II și-a reintrat din nou în atribuții după votul parlamentar, Cîțu fiind menținut în continuare ministru al finanțelor.

În urma alegerilor parlamentare din decembrie, anul trecut, USR PLUS a respins în timpul negocierilor varianta ca Ludovic Orban să preia din nou conducerea Guvernului.

La 22 decembrie 2020, preşedintele Klaus Iohannis l-a desemnat pe Florin Cîţu candidat pentru funcţia de prim-ministru, propunerea fiind avansată de coaliţia PNL – USR PLUS – UDMR.

Comisia de Organizare a Congresului PNL din data de 25 septembrie 2021 a validat, la 23 august 2021, candidatura lui Florin Cîţu pentru funcţia de preşedinte al Partidului Naţional Liberal.

Continue Reading

U.E.

Premierul Viktor Orban apreciază că Balcanii vor reprezenta ”următoarea mare oportunitate” pentru Uniunea Europeană: Progresul economic al UE va veni din această regiune

Published

on

© Viktor Orban/ Facebook

Balcanii vor reprezenta probabil ”următoarea mare oportunitate” pentru Uniunea Europeană, regiunea putând deveni următorul motor economic al UE, a precizat vineri premierul Viktor Orban, în cadrul conferinței președinților de parlamente din Grupul de la Vișegrad și Europa de sud-est, anunță MTI, citat de Agerpres.

”Dacă ţările balcanice vor avea această şansă, aşa cum au avut-o ţările din V4, în câţiva ani vor prinde viteză, îşi vor întări economiile şi creşterea reală, iar progresul economic al UE va veni din Balcani”, a anticipat Orban.

În vizunea acestuia, dacă predecesorii actualilor lideri occidentali nu ar fi decis extinderea Uniunii, aceasta ar fi fost mult mai slabă astăzi, întrucât Europa centrală reprezintă în acest moment o sursă de creştere suplimentară şi de performanţă. Mai mult, dacă ţările central-europene nu ar fi fost astăzi membre ale UE, nivelul de trai al Occidentului ar fi fost mult mai scăzut azi, a afirmat Orban, explicând că volumul schimburilor comerciale dintre ţările din V4 şi Germania este dublu faţă de cele dintre Franţa şi Germania şi de trei ori faţă de cele dintre Italia şi Germania.

În ultimul său turneu în Balcanii de Vest, cancelarul german, Angela Merkel, a apreciat că țările din această regiune mai au un drum lung de parcurs până să adere la Uniunea Europeană.

”Mai este încă un drum lung de parcurs până când Serbia și întreaga regiune vor putea deveni, în sfârșit, membri ai Uniunii Europene, așa cum este obiectivul nostru comun. Noi, cei care suntem deja membri ai Uniunii Europene, ar trebui să nu uităm că există un interes geostrategic absolut de a include aceste ţări în Uniunea Europeană”, a adăugat Merkel, reluând o serie de argumente prezentate la începutul lunii iulie

Președinția slovenă a Consiliului Uniunii Europene urmează să organizeze la începutul lunii octombrie un summit extraordinar pentru a discuta despre revigorarea relațiilor cu cele șase țări balcanice care aspiră să devină membre ale Uniunii Europene, după întrevederile din timpul precedentelor președinții, bulgară (2018) și croată (2020), nu au adus schimbări notabile din acest punct de vedere.

Macedonia de Nord şi Albania ar fi trebuit să lanseze negocierile de aderare la sfârşitul anului trecut, dar Bulgaria refuză să permită Macedoniei de Nord să avanseze, invocând dispute lingvistice şi culturale, în timp ce Comisia Europeană insistă că Albania şi Macedonia de Nord trebuie să avanseze împreună în procesul de aderare, astfel că disputa dintre Sofia şi Skopje afectează şi Albania.

Negocierile de aderare cu Serbia şi Muntenegru, cele două state considerate a fi cele mai avansate în procesul de accedere către UE, au încetinit de asemenea, în timp ce Bosnia şi Kosovo încă nu au fost desemnate oficial drept candidate la aderarea la Uniunea Europeană. 

Continue Reading

CONSILIUL EUROPEAN

Charles Michel critică de la tribuna ONU ”actele de război împotriva mediului înconjurător”: Omenirea trebuie să semneze ”un tratat de pace cu planeta noastră”

Published

on

© European Union, 2021

Președintele Consiliului European, Charles Michel, a criticat de la tribuna Națiunilor Unite ceea ce a calificat a fi ”un act de război împotriva mediului înconjurător” care a dus la schimbările climatice și a făcut apel la un ”tratat de pace cu planeta noastră”, potrivit Politico Europe

”Suntem implicați într-un război global, care nu are tabere, nici armată și niciun teritoriu nu este cucerit sau pierdut. Cu toate acestea, acest război distruge vieți. Îngenunchează țări și provoacă suferințe inimaginabile familiilor. Mă refer la războiul pe care oamenii îl poartă împotriva naturii. Ne-am torturat planeta, am abuzat de resursele naturale, am comis acte de război împotriva mediului înconjurător. Iar acum natura ripostează, readucându-ne la realitate. Nimeni nu poate spune <<nu am știut>>. Timp de decenii, oamenii de știință au tras un semnal de alarmă, dar avertismentele lor s-au pierdut în urechi surde. Ne-am întors cu spatele, ca să nu vedem”, a deplâns președintele Consiliului European situația în discursul susținut în cea de-a 76-a sesiune a Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite.

Pentru a combate schimbările climatice, Charles Michel consideră că este nevoie ca ”oamenii să semneze un armistițiu cu natura, un tratat de pace cu planeta noastră” pentru ”generațiile viitoare”.

În egală măsură, oficialul european a făcut apel la ”cooperare mai degrabă decât la confruntare, la solidaritate mai degrabă decât la izolare, la transparență mai degrabă decât la secretomanie și dorim loialitate, respectându-ne cuvântul dat.”

Referirile lui Michel la transparență și loialitate reprezintă un ecou al criticilor puternice pe care le-a formulat la începutul acestei săptămâni la adresa SUA în legătură cu o nouă legătură strategică pe care Washingtonul a convenit-o cu Regatul Unit și Australia în zona Indo-Pacific.

Președintele american Joe Biden a încercat să liniștească apele, recunoscând după o convorbire telefonică cu președintele francez Emmanuel Macron că Washingtonul ar fi trebuit să consulte Parisul cu privire la acest pact, care a afectat o înțelegere pe care Parisul a stabilit-o în 2016 cu Canberra.

În discursul său Charles Michel a menționat că UE este principalul investitor în regiunea Indo-Pacific și un partener comercial important în această zonă.

În discursul său Charles Michel a menționat că UE este principalul investitor în regiunea Indo-Pacific și un partener comercial important în această zonă.

De altfel, Comisia Europeană și Înaltul Reprezentant au adoptat o comunicare comună privind Strategia UE pentru cooperare în regiunea indo-pacifică. Comunicarea comună conține acțiuni concrete de consolidare a angajamentului strategic în această regiune, în conformitate cu sarcinile încredințate de Consiliu la 19 aprilie 2021.

Punerea în aplicare a strategiei UE va include în special următoarele acțiuni:

  • Finalizarea negocierilor comerciale ale UE cu Australia, Indonezia și Noua Zeelandă; reluarea negocierilor comerciale și începerea negocierilor privind investițiile cu India; încheierea unui acord de parteneriat economic cu Comunitatea Africii Orientale; evaluarea posibilei reluări a negocierilor comerciale cu Malaysia, Filipine și Thailanda și eventuala negociere a unui acord comercial interregional cu ASEAN.
  • Încheierea de acorduri de parteneriat și cooperare (APC) cu Malaysia și Thailanda; începerea negocierilor APC cu Maldive și concretizarea deplină a viitorului nou acord de parteneriat al UE cu statele din Africa, zona Caraibilor și Pacific (ACP).
  • Încheierea de alianțe și parteneriate verzi cu parteneri voluntari și ambițioși din regiunea indo-pacifică pentru combaterea schimbărilor climatice și a degradării mediului. Prima alianță de acest fel a fost convenită cu Japonia în mai 2021.
  • Consolidarea guvernanței oceanelor în regiune, inclusiv sporirea sprijinului UE pentru sistemele de gestionare și control în domeniul pescuitului din țările situate în regiunea indo-pacifică, combaterea pescuitului ilegal, nedeclarat și nereglementat și punerea în aplicare a acordurilor de parteneriat în domeniul pescuitului sustenabil.
  • Extinderea rețelei de parteneriate digitale cu partenerii din regiunea indo-pacifică, precum și explorarea posibilității unor noi acorduri de parteneriat digital cu Japonia, Republica Coreea și Singapore.
  • Accelerarea punerii în aplicare a parteneriatelor pentru conectivitate cu Japonia și India; sprijinirea partenerilor în crearea unui mediu de reglementare adecvat și facilitarea mobilizării finanțării necesare pentru îmbunătățirea conectivității pe teren între Europa și regiunea indo-pacifică.
  • Consolidarea cooperării în domeniul cercetării și inovării în cadrul programului Orizont Europa; analizarea posibilității de asociere la acest program a unor parteneri similari eligibili din regiunea indo-pacifică, cum ar fi Australia, Japonia, Republica Coreea, Noua Zeelandă și Singapore.
  • Explorarea modalităților de a asigura intensificarea mobilizărilor navale de către statele membre ale UE pentru a contribui la protejarea liniilor maritime de comunicare și a libertății de navigație în regiunea indo-pacifică, consolidând în același timp capacitatea partenerilor din regiune de a asigura securitatea maritimă.
  • Consolidarea sprijinului acordat sistemelor de sănătate și pregătirilor în caz de pandemie în țările cel mai puțin dezvoltate din regiunea indo-pacifică, consolidarea cercetării colaborative privind bolile transmisibile în contextul programului de cercetare Orizont Europa.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
PPE18 mins ago

Secretarul general al PPE, mesaj de felicitare pentru Florin Cîțu: Aștept cu interes să lucrăm împreună pentru o Românie pro-UE mai puternică și în interesul cetățenilor

POLITICĂ15 hours ago

Florin Cîțu este noul președinte al Partidului Național Liberal: Acest vot mă onorează și mă responsabilizează. Vă promit că voi fi președintele tuturor liberalilor

INDIA17 hours ago

Liderii SUA, Japoniei, Indiei și Australiei pledează pentru o regiune indo-pacifică ”fără a fi intimidată de presiuni” și își asumă să ”își dubleze eforturile pentru a fi o forță pentru securitatea regională”

MAREA BRITANIE18 hours ago

MAE: De la 1 octombrie, românii nerezidenți vor putea intra în Regatul Unit exclusiv în baza pașaportului valabil

U.E.18 hours ago

Premierul Viktor Orban apreciază că Balcanii vor reprezenta ”următoarea mare oportunitate” pentru Uniunea Europeană: Progresul economic al UE va veni din această regiune

CONSILIUL EUROPEAN19 hours ago

Charles Michel critică de la tribuna ONU ”actele de război împotriva mediului înconjurător”: Omenirea trebuie să semneze ”un tratat de pace cu planeta noastră”

INTERNAȚIONAL20 hours ago

Criza submarinelor: Boris Johnson încearcă să redreseze relațiile franco-britanice și îi propune lui Emmanuel Macron o ”restabilire a cooperării”. Președintele Franței, răspuns glacial: Aștept propunerile

Dacian Cioloș21 hours ago

Conferința privind viitorul Europei: Liderul Renew Europe, Dacian Cioloș, consideră că UE are nevoie de un președinte ales de cetățenii europeni: Va avea mai multă legitimitate în reprezentarea UE

POLITICĂ23 hours ago

Criza submarinelor: Președintele PMP, Cristian Diaconescu: O criză comercială, cum este cea provocată de Franța, nu poate declanșa așteptări geopolitice

S&D1 day ago

Miniștrii muncii din PES: Uniunea Europeană trebuie să combată dezechilibrele sociale. Bunăstarea este un indicator vital pentru politici de succes

POLITICĂ15 hours ago

Florin Cîțu este noul președinte al Partidului Național Liberal: Acest vot mă onorează și mă responsabilizează. Vă promit că voi fi președintele tuturor liberalilor

ONU3 days ago

În primul discurs la ONU, Maia Sandu cere retragerea trupelor Rusiei din Transnistria și anunță că a început curățarea Republicii Moldova de regimurile corupte

Dragoș Pîslaru4 days ago

Eurodeputatul Dragoș Pîslaru: Cel mai optimist scenariu pentru aderarea României la zona euro ar fi în 2028

ONU4 days ago

Klaus Iohannis, la ONU: România susține rolul de lider al Uniunii Europene în materie de schimbări climatice

INTERVIURI4 days ago

INTERVIU Președinta Fondului de Investiții al celor Trei Mări: Înființarea fondului, posibilă prin cooperarea cu România. Este esențial să prezentăm investitorilor întreaga regiune prin fiecare țară în parte

ONU4 days ago

Klaus Iohannis, de la tribuna ONU: Valorile democratice și ordinea bazată pe reguli, fundamente ale unui viitor mai bun. Conflictele prelungite din vecinătatea României continuă să amenințe securitatea Europei

INTERNAȚIONAL5 days ago

Joe Biden invocă, în primul său discurs la ONU, “alianța sacră NATO” și “parteneriatul fundamental cu UE”: Suntem în zorii unui deceniu decisiv. Începem o nouă eră de diplomaţie neobosită

INTERVIURI6 days ago

INTERVIU Ministrul adjunct de externe al Poloniei: România și Polonia sunt liderii principali ai Inițiativei celor Trei Mări. Trebuie să fim o parte mai puternică a UE

INTERVIURI1 week ago

Comisarul European Adina Vălean, despre rolul tinerilor în Conferința pentru Viitorul Europei: Ideile lor reprezintă o valoare adăugată

INTERVIURI1 week ago

INTERVIU Comisarul european pentru transporturi Adina Vălean: Proiectele europene necesită o guvernanță stabilă

Team2Share

Trending