Connect with us

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană a adoptat pachetul de măsuri pentru reducerea cu 55% a emisiilor de CO2 până în 2030

Published

on

© European Union, 2018/ Source: EC - Audiovisual Service

Comisia Europeană a adoptat miercuri, 14 iulie, un pachet de propuneri pentru ca politicile UE în materie de climă, energie, utilizare a terenurilor, transporturi și fiscalitate să permită reducerea emisiilor nete de gaze cu efect de seră cu cel puțin 55% până în 2030, comparativ cu nivelurile din 1990, informează un comunicat

Realizarea acestor reduceri de emisii în următorul deceniu este crucială pentru ca Europa să devină primul continent neutru din punct de vedere climatic din lume până în 2050 și pentru a face din Pactul Verde European o realitate. Prin propunerile de astăzi, Comisia prezintă instrumentele legislative necesare pentru a îndeplini obiectivele convenite în cadrul Legii europene privind clima și pentru a transforma în mod fundamental economia și societatea noastră pentru un viitor echitabil, verde și prosper.

Provocarea care stă la baza tranziției ecologice a Europei este de a ne asigura că beneficiile și oportunitățile care decurg din aceasta sunt disponibile pentru toți, cât mai repede și mai echitabil posibil. Prin utilizarea diferitelor instrumente de politică disponibile la nivelul UE, ne putem asigura că ritmul schimbării este suficient, dar nu excesiv de perturbator”, transmite Comisia Europeană.

Un set cuprinzător și interconectat de propuneri

Propunerile de astăzi vor permite accelerarea necesară a reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră în următorul deceniu. Acestea combină: aplicarea sistemului de comercializare a certificatelor de emisii în noi sectoare și consolidarea actualului sistem de comercializare a certificatelor de emisii al UE; utilizarea sporită a energiei regenerabile; o mai mare eficiență energetică; o dezvoltare mai rapidă a modurilor de transport cu emisii reduse, precum și a infrastructurii și a combustibililor care să le susțină; o aliniere a politicilor fiscale la obiectivele europene ale Pactului Verde; măsuri de prevenire a relocării emisiilor de dioxid de carbon; și instrumente de conservare și dezvoltare a absorbanților naturali pentru carbon.

  • Sistemul UE de comercializare a certificatelor de emisii (ETS) stabilește un preț pentru emisiile de carbon și reduce în fiecare an plafonul emisiilor din anumite sectoare economice. În ultimii 16 ani, acesta a contribuit la reducerea cu 42,6 % a emisiilor provenite din producția de energie electrică și a celor generate de industriile mari consumatoare de energie. Astăzi, Comisia propune ca plafonul global al emisiilor să fie redus și mai mult, iar rata anuală de reducere a emisiilor să fie majorată. Comisia propune, de asemenea, eliminarea treptată a alocărilor cu titlu gratuit de certificate de emisii pentru sectorul aviației și alinierea la Schema mondială de compensare și de reducere a emisiilor de carbon pentru aviația internațională (CORSIA) și includerea pentru prima dată a emisiilor generate de transportul maritim în EU ETS. Pentru a remedia lipsa reducerilor de emisii în sectorul transportului rutier și al clădirilor, se instituie un nou sistem separat de comercializare a certificatelor de emisii pentru distribuția combustibililor destinați transportului rutier și pentru clădiri. Comisia propune, de asemenea, majorarea pachetului financiar al Fondului pentru inovare și al Fondului pentru modernizare.
  • În completarea cheltuielilor substanțiale prevăzute în bugetul UE pentru acțiunile climatice, statele membre ar trebui să canalizeze integral veniturile provenite din comercializarea certificatelor de emisii către proiecte din domeniul climei și al energiei. O parte din veniturile generate de noul sistem aplicabil în transportul rutier și în sectorul clădirilor ar trebui alocat către acțiuni de atenuare a eventualului impactul social al acestei măsuri asupra gospodăriilor vulnerabile, a microîntreprinderilor și a utilizatorilor mijloacelor de transport.
  • Regulamentul privind partajarea eforturilor prevede pentru fiecare stat membru obiective mai ambițioase de reducere a emisiilor în sectoarele clădirilor, transportului rutier și transportului pe căile maritime interne, agriculturii, deșeurilor și micii industrii. Aceste obiective sunt fixate ținându-se cont de situația inițială și de capacitățile diferite ale fiecărui stat membru și se bazează pe PIB-ul pe cap de locuitor, ajustat astfel încât să se asigure eficiența costurilor.
  • Statele membre au, de asemenea, responsabilitatea solidară de a elimina emisiile de dioxid de carbon din atmosferă, iar Regulamentul privind exploatarea terenurilor, silvicultura și agricultura stabilește în acest sens un obiectiv general al UE în materie de eliminare a dioxidului de carbon prin absorbanți naturali, corespunzând unui volum de 310 milioane de tone de emisii de CO2 până în 2030. Obiectivele naționale de reducere a emisiilor prevăd obligația statelor membre de a proteja absorbanții de carbon și de a consolida rolul acestora, astfel încât obiectivul să poată fi atins. Până în 2035, UE ar trebui să își propună să atingă neutralitatea climatică în sectoarele exploatării terenurilor, silviculturii și agriculturii, inclusiv în ceea ce privește emisiile agricole, altele decât cele de CO2, cum ar fi cele generate de utilizarea îngrășămintelor și de creșterea animalelor. Strategia UE pentru păduri își propune să amelioreze calitatea, cantitatea și reziliența pădurilor din UE. Strategia sprijină silvicultorii și bioeconomia forestieră, punând în același timp accentul pe exploatarea forestieră durabilă și utilizarea durabilă a biomasei, precum și pe conservarea biodiversității. Strategia include, de asemenea, un plan de plantare a trei miliarde de copaci în întreaga Europă până în 2030.
  • Întrucât producția și utilizarea energiei reprezintă 75 % din emisiile UE, este esențial să se accelereze tranziția către un sistem energetic mai verde. Directiva privind energia din surse regenerabile va stabili un obiectiv mai ambițios, respectiv ca 40 % din energia noastră să fie produsă din surse regenerabile până în 2030. Toate statele membre vor contribui la acest obiectiv și sunt propuse ținte specifice pentru utilizarea energiei din surse regenerabile în sectorul transporturilor, pentru sistemele de încălzire și răcire, în clădiri și în industrie. În vederea atingerii obiectivelor noastre climatice și de mediu, sunt consolidate criteriile de durabilitate pentru utilizarea bioenergiei, iar statele membre trebuie să elaboreze scheme de sprijin pentru bioenergie care să respecte principiul utilizării în cascadă a biomasei lemnoase.
  • Pentru a diminua consumul total de energie, a reduce emisiile și a combate sărăcia energetică, Directiva privind eficiența energetică va stabili un obiectiv anual obligatoriu mai ambițios pentru reducerea consumului de energie la nivelul UE. Aceasta va ghida modul în care sunt stabilite contribuțiile naționale și va impune statelor membre o țintă obligatorie anuală în materie de economisire a energiei aproape dublă față de cea din prezent. Sectorul public va trebui să renoveze 3 % din clădirile sale în fiecare an pentru a impulsiona valul de renovări, a crea locuri de muncă și a reduce consumul de energie și costurile pentru contribuabili.
  • Trebuie să se recurgă la o combinație de măsuri pentru a se aborda problema creșterii emisiilor în transportul rutier, în plus față de comercializarea certificatelor de emisiiStabilirea unor standarde mai stricte privind emisiile de CO2 provenite de la automobile și camionete va accelera tranziția către o mobilitate cu emisii zero prin impunerea obligației ca nivelul mediu al emisiilor automobilelor noi să scadă cu 55 % în 2030 și cu 100 % în 2035, comparativ cu nivelurile din 2021. Prin urmare, toate autoturismele noi care vor fi înmatriculate începând cu 2035 vor avea emisii zero. Pentru a garanta faptul că, oriunde în Europa, conducătorii auto își vor putea încărca sau alimenta vehiculele de la o rețea fiabilă, Regulamentul revizuit privind infrastructura pentru combustibili alternativi va impune statelor membre obligația să extindă capacitatea de încărcare, aliniind-o la volumul vânzărilor de automobile cu emisii zero, și să instaleze stații de încărcare și alimentare la intervale regulate pe autostrăzile principale: la fiecare 60 km pentru încărcarea cu energie electrică și la fiecare 150 km pentru realimentarea cu hidrogen.
  • Combustibilii folosiți în aviație și în transportul maritim sunt surse importante de poluare și necesită, de asemenea, acțiuni specifice, în plus față de comercializarea certificatelor de emisii. Regulamentul privind infrastructura pentru combustibili alternativi prevede că aeronavele și navele trebuie să aibă acces la sisteme de aprovizionare cu electricitate curată în principalele porturi și aeroporturi. Inițiativa ReFuelEU în domeniul aviației îi va obliga pe furnizorii de combustibili să folosească combustibili amestecați într-o proporție tot mai mare cu combustibili durabili pentru alimentarea avioanelor cu reacție în aeroporturile din UE, inclusiv combustibili sintetici cu emisii scăzute de dioxid de carbon, cunoscuți sub denumirea de e-combustibili. În mod similarinițiativa FuelEU în domeniul maritim va stimula utilizarea pe scară largă a combustibililor maritimi durabili și a tehnologiilor cu emisii zero prin stabilirea unei limite maxime privind conținutul de gaze cu efect de seră al energiei utilizate de navele care fac escală în porturile europene.
  • Sistemul de impozitare a produselor energetice trebuie să protejeze și să îmbunătățească piața unică și să sprijine tranziția verde prin stabilirea stimulentelor adecvate. O revizuire a Directivei privind impozitarea energiei propune alinierea impozitării produselor energetice la politicile UE în domeniul energiei și al climei, promovând tehnologiile curate și eliminând practicile perimate, precum aplicarea de scutiri de taxe și de cote reduse de impozitare, practici care încurajează în prezent utilizarea combustibililor fosili. Noile norme vizează reducerea efectelor dăunătoare ale concurenței fiscale în domeniul energiei, contribuind la asigurarea de venituri stabile pentru statele membre din taxele verzi, care sunt mai puțin dăunătoare pentru creștere decât impozitele pe veniturile din muncă.
  • Nu în ultimul rând, un nou mecanism de ajustare la frontieră în funcție de prețul carbonului va stabili un preț pentru emisiile de carbon, care se va aplica la importul unei game specifice de produse, astfel încât să ne asigurăm că acțiunile ambițioase adoptate în Europa în domeniul climei nu conduc la relocarea emisiilor de dioxid de carbon în alte părți ale lumii. Acest lucru va garanta faptul că reducerea emisiilor la nivel european contribuie la o scădere globală a emisiilor, în loc să deplaseze producția cu emisii ridicate de dioxid de carbon în afara Europei. Scopul urmărit este și de a încuraja luarea unor măsuri similare în sectoarele industriale din afara UE și de către partenerii noștri internaționali.

Toate aceste propuneri sunt interconectate și complementare. Este nevoie de acest pachet echilibrat, precum și de veniturile pe care le generează, pentru a asigura o tranziție care să ajute Europa să devină echitabilă, verde și competitivă, asigurând o partajare echilibrată a responsabilității între diferitele sectoare și între statele membre și oferind sprijin suplimentar dacă este cazul.

O tranziție echitabilă din punct de vedere social prin Fondul Social pentru Climă

Deși, pe termen mediu și lung, beneficiile politicilor UE în materie de climă depășesc în mod clar costurile acestei tranziții, politicile climatice riscă să exercite pe termen scurt o presiune suplimentară asupra gospodăriilor vulnerabile, a microîntreprinderilor și a utilizatorilor de mijloace de transport. Prin urmare, conceperea politicilor din pachetul de astăzi repartizează în mod echitabil costurile de combatere a schimbărilor climatice și de adaptare la acestea.

În plus, instrumentele de taxare a emisiilor de dioxid de carbon generează venituri care pot fi reinvestite pentru a stimula inovarea, creșterea economică și investițiile în tehnologii curate. În acest sens, se propune crearea unui nou Fond Social pentru Climă, care să ofere statelor membre o finanțare specifică pentru a ajuta cetățenii să finanțeze investițiile în eficiența energetică, în noi sisteme de încălzire și răcire și în mobilitatea mai curată.

Fondul Social pentru Climă ar urma să fie finanțat de la bugetul UE, utilizând o sumă echivalentă cu 25% din veniturile preconizate din comercializarea certificatelor de emisii pentru combustibilii destinați clădirilor și transportului rutier. Acesta va oferi statelor membre o finanțare de 72,2 miliarde EUR, pentru perioada 2025-2032, pe baza unei modificări specifice a Cadrului Financiar Multianual. Cu o propunere de a recurge la o finanțare echivalentă din partea statelor membre, fondul ar mobiliza 144,4 miliarde EUR pentru o tranziție echitabilă din punct de vedere social.

Beneficiile pe care le aduce o acțiune imediată de protejare a cetățenilor și a planetei sunt clare: un aer mai curat, orașe mai răcoroase și mai verzi, cetățeni mai sănătoși, consum și facturi energetice mai mici, locuri de muncă, tehnologii și oportunități industriale europene, mai mult spațiu pentru natură și o planetă mai sănătoasă pe care să o lăsăm generațiilor viitoare.


Pactul Verde European, prezentat de Comisie la 11 decembrie 2019, stabilește obiectivul de a transforma Europa în primul continent neutru din punct de vedere climatic până în 2050. Legea europeană a climei, care intră în vigoare în iulie, consacră în legislația obligatorie angajamentul UE în favoarea neutralității climatice și obiectivul intermediar de reducere a emisiilor nete de gaze cu efect de seră cu cel puțin 55% până în 2030, comparativ cu nivelurile din 1990. Angajamentul UE de a-și reduce emisiile nete de gaze cu efect de seră cu cel puțin 55 % până în 2030 a fost comunicat CCONUSC în decembrie 2020, drept contribuție a UE la îndeplinirea obiectivelor Acordului de la Paris.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

COMISIA EUROPEANA

Ursula von der Leyen, la Forumul Economic Mondial: Vom propune o Lege Europeană privind Cipurile în februarie

Published

on

© European Union, 2021/Source: EC - Audiovisual Service

Încrederea este cea mai valoroasă monedă de schimb când vorbim despre redresare, a afirmat în această dimineață președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în discursul său online din cadrul ediției anuale a Forumului Economic Mondial. De asemenea, a anunțat că Executivul European va înainta o propunere de lege privind cipurile în februarie.

 

Aceasta a subliniat faptul că pandemia a demonstrat că democrațiile sunt forma de guvernământ mai puternică, mai rezistentă și mai durabilă.

„În acest an, ca niciodată, încrederea este cea mai valoroasă monedă de schimb atunci când vorbim despre “starea lumii”. Încrederea în știință și în vaccinuri poate face diferența între viață și moarte. Încrederea între țări poate înclina balanța relațiilor internaționale spre cooperare în loc de conflict. Încrederea în societățile funcționale bazate pe statul de drept canalizează niveluri mai ridicate de investiții private pe termen lung, oferind acestor societăți un avantaj față de concurenți. Iar această încredere este, de asemenea, esențială pentru toate ambițiile principale ale Europei. Încrederea este esențială pentru ca cetățenii să îmbrățișeze transformarea ecologică și digitală sau să atragă tinere talente. Ideea este că redresarea – fie că este vorba de Europa sau de întreaga lume – nu poate fi construită decât pe baza încrederii și a încrederii”, a afirmat șefa Comisiei Europene.

În ceea ce privește semiconductorii și cipurile, președinta von der Leyen a subliniat necesitatea de a investi în dezvoltarea, producția și utilizarea acestei tehnologii-cheie:

„Până în 2030, 20% din producția mondială de microcipuri ar trebui să fie în Europa. Nu avem timp de pierdut. Vom propune legea noastră privind cipurile europene la începutul lunii februarie.”

În ceea ce privește energia, ea a subliniat că actuala criză a gazului trebuie să servească, de asemenea, la accelerarea tranziției către energia curată, oferind în același timp predictibilitatea mediului de afaceri și asigurând echitatea socială, și să ofere impulsul de care avem nevoie pentru a ne integra în continuare piața energetică.

„Trebuie să ne asigurăm că nu există insule energetice sau regiuni ale Europei care să fie izolate de rețeaua noastră, să ne concentrăm pe protejarea celor mai afectați și să ne asigurăm că avem furnizorii de încredere de care avem nevoie. Lucrăm la toate aceste aspecte – dar, cel mai important, trebuie să gestionăm cu atenție această tranziție necesară. Iar acest lucru se întoarce la această chestiune centrală a încrederii. Pentru că oamenii trebuie să aibă încredere că tranziția îi va sprijini pe cei mai vulnerabili. Întreprinderile trebuie să aibă încredere că tranziția le va îmbunătăți competitivitatea. Iar investitorii trebuie să aibă încredere că ne vom menține cursul ori de câte ori vor exista hopuri pe drum”, a subliniat Ursula von der Leyen.

În cele din urmă, președinta von der Leyen a vorbit și despre interferența Rusiei în vecinătatea UE, reiterând unitatea transatlantică în jurul contracarării prin sancțiuni de mare amploare acțiunile destabilizatoare ale Moscovei.

„Nu acceptăm încercările Rusiei de a împărți Europa în sfere de influență. Ne reafirmăm solidaritatea cu Ucraina și cu partenerii noștri europeni care sunt amenințați de Rusia. Ne dorim acest dialog. Vrem ca conflictele să fie rezolvate în cadrul organismelor care au fost formate în acest scop. Dar dacă situația se va deteriora, dacă vor exista noi atacuri asupra integrității teritoriale a Ucrainei, vom răspunde cu sancțiuni economice și financiare de mare amploare. Comunitatea transatlantică este fermă în această privință”, a mai spus șefa Comisiei Europene.

 

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Protejarea consumatorilor împotriva review-urilor înșelătoare: 55% dintre site-urile verificate încalcă legislația UE

Published

on

© European Union 2018

Comisia Europeană și autoritățile naționale de protecție a consumatorilor au publicat rezultatele unei verificări a site-urilor web la nivelul UE (”sweep”) privind review-urilor online ale consumatorilor.

Sub coordonarea Comisiei, autoritățile din 26 de state membre, Islanda și Norvegia au verificat 223 de site-uri web importante pentru a detecta comentarii înșelătoare ale consumatorilor.

Potrivit unui comunicat al Comisiei Europene, aproape două treimi dintre magazinele online, piețele, site-urile de rezervări, motoarele de căutare și site-urile de servicii de comparare analizate au stârnit îndoieli cu privire la fiabilitatea review-urilor: În 144 din cele 223 de site-uri web verificate, autoritățile nu au putut confirma faptul că acești comercianți făceau suficiente eforturi pentru a se asigura că review-urile sunt autentice, și anume că au fost postate de consumatori care au utilizat efectiv produsul sau serviciul pe care l-au recenzat.

”Consumatorii se bazează foarte des pe review-urile online atunci când fac cumpărături sau rezervări online. Nu vreau ca aceștia să fie păcăliți. Vreau ca aceștia să poată interacționa într-un mediu de încredere. Insist asupra unui aspect specific: companiile online trebuie să le ofere consumatorilor informații clare și vizibile privind fiabilitatea acestor review-uri. Rezultatele de astăzi reprezintă un apel clar la acțiune. Ne vom asigura că legislația UE este respectată”, a transmis comisarul european pentru justiție, Didier Reynders.

Alte constatări ale analizei site-urilor web privind review-uri online:

  • 104 din cele 223 de site-uri web examinate nu informează consumatorii cu privire la modul în care sunt colectate și prelucrate review-urile. Doar 84 de site-uri web pun astfel de informații la dispoziția consumatorilor chiar pe pagina de review-uri, în timp ce restul le menționează cu ”litere mici”, de exemplu în termenii și condițiile legale;
  • 118 site-uri web nu conțineau informații despre modul în care sunt prevenite review-urile false. În aceste cazuri, consumatorii nu au nicio posibilitate de a verifica dacă review-urile au fost scrise de consumatori care au utilizat efectiv produsul sau serviciul respectiv;
  • 176 de site-uri web nu menționează dacă review-urile date în urma unor stimulente (de exemplu, cele care rezultă dintr-o recompensă monetară) sunt interzise prin politicile lor interne sau, în caz contrar, cum se asigură că sunt marcate corespunzător. 

Autoritățile de protecție a consumatorilor au ajuns la concluzia că cel puțin 55% dintre site-urile verificate ar putea încălca Directiva privind practicile comerciale neloiale, care prevede că informațiile veridice trebuie prezentate consumatorilor pentru a le permite să facă o alegere în cunoștință de cauză. 

Autoritățile naționale vor contacta comercianții în cauză pentru a opera modificările necesare pe site-urile lor web și, dacă este necesar, vor iniția acțiuni de punere în aplicare în conformitate cu procedurile lor naționale. Comisia va continua să colaboreze cu Rețeaua CPC cu privire la această problemă importantă și va sprijini autoritățile naționale în acțiunile lor de aplicare a legii.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Politica antitrust: CE prezintă rezultatele anchetei sale sectoriale în domeniul concurenței privind internetul obiectelor destinat consumatorilor

Published

on

© European Commission/ Facebook

Comisia Europeană a publicat  joi, 20 ianuarie, rezultatele anchetei sale sectoriale în domeniul concurenței privind internetul obiectelor destinat consumatorilor (IoT). Raportul final și documentul de lucru al serviciilor Comisiei care îl însoțește identifică potențialele preocupări în materie de concurență pe piețele în creștere rapidă ale produselor și serviciilor legate de internetul obiectelor din Uniunea Europeană.

„Sectorul internetului obiectelor destinat consumatorilor devine tot mai mult parte din viața noastră de zi cu zi. Constatările finale ale anchetei noastre sectoriale confirmă preocupările identificate în raportul preliminar. Aceasta este o piață cu bariere mari la intrare, cu puțini actori integrați pe verticală și cu preocupări legate de accesul la date, interoperabilitate sau practici de exclusivitate, printre altele. Suntem încrezători că rezultatele anchetei sectoriale vor oferi orientări cu privire la viitoarea activitate de asigurare a respectării legislației și de reglementare a Comisiei. Sperăm, de asemenea, că aceasta va stimula întreprinderile să abordeze în mod proactiv aceste preocupări”, a transmis vicepreședinta executivă Margrethe Vestager, responsabilă cu politica în domeniul concurenței. 

Documentele publicate joi  prezintă constatările Comisiei, care țin seama de observațiile primite în cadrul consultării publice cu privire la raportul preliminar din iunie 2021 și confirmă concluziile raportului preliminar publicat în iunie 2021. Observațiile includ contribuții din partea părților interesate, cum ar fi principalii actori ai internetului obiectelor destinat consumatorilor, producătorii de dispozitive inteligente, furnizorii de servicii de conținut creativ, asociațiile sau operatorii de telecomunicații, informează comunicatul oficial

Principalele constatări ale anchetei sectoriale privind internetul obiectelor destinat consumatorilor se referă la următoarele elemente, menționate și în raportul preliminar:

  • caracteristicile produselor și serviciilor legate de internetul obiectelor destinat consumatorilor,
  • caracteristicile concurenței pe aceste piețe,
  • principalele domenii de preocupări potențiale exprimate de părțile interesate în legătură cu funcționarea actuală a piețelor internetului obiectelor destinat consumatorilor, precum și cu perspectivele de viitor.

Caracteristicile produselor și serviciilor legate de internetul obiectelor destinat consumatorilor

Constatările anchetei sectoriale indică faptul că internetul obiectelor destinat consumatorilor crește rapid și devine tot mai mult o parte a vieții noastre de zi cu zi. În plus, există o tendință de creștere a disponibilității asistenților vocali ca interfețe pentru utilizatori, care permit interacțiunea cu alte dispozitive inteligente și servicii legate de internetul obiectelor destinat consumatorilor.

Caracteristicile concurenței pe piețele produselor și serviciilor legate de internetul obiectelor destinat consumatorilor

Majoritatea părților interesate care au participat la ancheta sectorială indică faptul că unul dintre principalele obstacole în calea intrării pe piață sau a extinderii în acest sector este costul investițiilor în tehnologie, care sunt foarte ridicate pe piața asistenților vocali.

O altă barieră importantă în ceea ce privește intrarea pe piață este situația concurențială, un număr mare de părți interesate raportând dificultăți în a concura cu întreprinderi integrate pe verticală care și-au construit propriile ecosisteme în cadrul sectorului internetului obiectelor destinat consumatorilor și în afara acestuia (de exemplu, Google, Amazon sau Apple). Întrucât acești actori furnizează sistemele de operare a dispozitivelor inteligente și mobile cel mai des utilizate, precum și principalii asistenți vocali, ei determină procesele de integrare a dispozitivelor și serviciilor inteligente într-un sistem de internet al obiectelor destinat consumatorilor.

Părțile interesate și-au exprimat îngrijorarea cu privire la următoarele domenii:

  1. Anumite practici de exclusivitate și de legare în legătură cu asistenții vocali, precum și practici care limitează posibilitatea de a utiliza asistenți vocali diferiți pentru același dispozitiv inteligent.
  2. Poziția asistenților vocali și a sistemelor de operare a dispozitivelor inteligente în calitate de intermediari între utilizatori, pe de o parte, și dispozitivele inteligente sau serviciile legate de internetul obiectelor destinat consumatorilor, pe de altă parte. Această poziție, combinată cu rolul lor cheie în generarea și colectarea datelor, le-ar permite să controleze relațiile cu utilizatorii. În acest context, părțile interesate și-au exprimat, de asemenea, îngrijorarea cu privire la facilitatea descoperirii și la vizibilitatea serviciilor lor legate de internetul obiectelor destinat consumatorilor.
  3. Accesul extins al furnizorilor de asistenți vocali la date, inclusiv la informații privind interacțiunile utilizatorilor cu dispozitive inteligente ale terților și cu servicii legate de internetul obiectelor destinat consumatorilor. Părțile interesate consideră că accesul la volume mari de date și acumularea unor cantități mari de date le permit furnizorilor de asistență vocală să își îmbunătățească poziția pe piață și să își exercite mai ușor influența pe piețele adiacente.
  4. Lipsa de interoperabilitate în sectorul internetului obiectelor destinat consumatorilor, din cauza prevalenței tehnologiei brevetate, care conduce uneori la crearea unor „standarde de facto”. În special, se pare că un număr de furnizori de asistenți vocali și de sisteme de operare controlează în mod unilateral procesele de interoperabilitate și de integrare și sunt capabili să limiteze funcționalitățile dispozitivelor inteligente și ale serviciilor legate de internetul obiectelor destinat consumatorilor ale terților, în raport cu propriile lor dispozitive și servicii.

Potrivit raportului, statele membre UE  cu cea mai mare disponibilitate privind internetul obiectelor destinat consumatorilor  sunt Germania (77 %), Franța (73%), Spania și Italia (70% fiecare).

© European Commission

Acțiuni întreprinse în urma anchetei sectoriale

Informațiile colectate în contextul anchetei sectoriale privind internetul obiectelor destinat consumatorilor vor oferi orientări pentru activitatea viitoare a Comisiei în materie de asigurare a respectării normelor și de reglementare. Orice măsură de asigurare a respectării normelor în materie de concurență în urma anchetei sectoriale ar trebui să se bazeze pe o evaluare de la caz la caz. În plus, concluziile care decurg din ancheta sectorială vor sta la baza activității viitoare a Comisiei de punere în aplicare a strategiei sale digitale. Mai precis, constatările acestei anchete sectoriale vor contribui, de asemenea, la dezbaterea legislativă în curs privind propunerea Comisiei referitoare la Actul legislativ privind piețele digitale.

În plus, anchetele sectoriale de acest tip pot stimula întreprinderile să își revizuiască practicile comerciale. În acest context, Comisia ia act de recenta revizuire de către Amazon a unora dintre condițiile dintre întreprinderi aplicabile serviciilor sale automate și inteligente de reînnoire a comenzilor de produse.


Ancheta sectorială privind internetul obiectelor destinat consumatorilor a fost lansată la 16 iulie 2020, ca parte a strategiei digitale a Comisiei și ca urmare a unui anunț inclus în Comunicarea Comisiei intitulată „Conturarea viitorului digital al Europei”. În iunie 2021, Comisia a publicat raportul preliminar în care sunt prezentate constatările sale inițiale. În cursul anchetei, Comisia a colectat informații de la peste 200 de întreprinderi de diferite dimensiuni, care își desfășoară activitatea pe piețele de produse și servicii legate de internetul obiectelor destinat consumatorilor și al căror sediu se află în Europa, Asia și Statele Unite. În plus, aceste societăți au partajat cu Comisia peste 1 000 de acorduri. Comisia a primit, de asemenea, 26 de contribuții de la părțile interesate în timpul consultării publice privind raportul preliminar.

Continue Reading

Facebook

NATO4 hours ago

Bogdan Aurescu a discutat cu consilierul pentru securitate națională al lui Joe Biden după ce liderul SUA a anunțat că va “crește prezența trupelor în Polonia și România” dacă Rusia atacă Ucraina

PARLAMENTUL EUROPEAN4 hours ago

Un spațiu online mai sigur: Deputații europeni dau undă verde deschiderii negocierilor cu statele membre pentru Actul legislativ privind serviciile digitale

INTERNAȚIONAL4 hours ago

“Rusia nu are forța Occidentului unit”: SUA impun sancțiuni împotriva a patru agenți ruși după o reuniune a miniștrilor de externe american, german, francez și britanic

Daniel Buda4 hours ago

Parlamentul European a adoptat cu largă majoritate rapoartele lui Daniel Buda prin care este asigurată bunăstarea animalelor în timpul transportului, protejând în același timp interesele fermierilor

U.E.4 hours ago

UE și Canada, consultări privind securitatea europeană: Reiterăm apelul nostru către Rusia de a detensiona situația de la granița cu Ucraina

Gheorghe Falcă5 hours ago

Gheorghe Falcă: Am votat în Parlamentul European pentru o mai bună protejarea a animalelor în timpul transportului

U.E.5 hours ago

Șeful diplomației europene precizează că UE nu va înainta propriile propuneri de securitate Rusiei

CONSILIUL UE5 hours ago

Marcel Ciolacu, întâlnire cu ambasadoarea Franței: Să facem din aderarea României la Spațiul Schengen o prioritate a președinției franceze a Consiliului UE

REPUBLICA MOLDOVA6 hours ago

Premierul Nicolae Ciucă a discutat cu omologul Natalia Gavrilița despre posibilitatea asigurării cantităților necesare de păcură Republicii Moldova

Eugen Tomac6 hours ago

Eugen Tomac denunță șantajul practicat de Rusia: Războiul gazelor este pedeapsa Moscovei pentru drumul european pe care românii din R. Moldova l-au ales

Daniel Buda4 hours ago

Parlamentul European a adoptat cu largă majoritate rapoartele lui Daniel Buda prin care este asigurată bunăstarea animalelor în timpul transportului, protejând în același timp interesele fermierilor

COMISIA EUROPEANA7 hours ago

Ursula von der Leyen, la Forumul Economic Mondial: Vom propune o Lege Europeană privind Cipurile în februarie

PARLAMENTUL EUROPEAN1 day ago

Liderul Renew Europe îndeamnă președinția franceză la Consiliul UE să fie foarte „îndrăzneață” în ceea ce privește sprijinirea tinerilor și egalitatea de gen

CONSILIUL UE1 day ago

De la pupitrul democrației europene, Emmanuel Macron pledează pentru o perspectivă clară de aderare la UE pentru țările din Balcanii de Vest, regiune ”aflată în inima continentului european”

CONSILIUL EUROPEAN1 day ago

Emmanuel Macron promite că Parlamentul European va dobândi drept de inițiativă legislativă și cere apărarea statului de drept, al cărui sfârșit ar însemna o întoarcere la regimuri autoritare și la bâlbâiala istoriei

U.E.1 day ago

Emmanuel Macron subliniază urgența abordării schimbărilor climatice pentru ca UE să poată asigura progresul economic promis

CONSILIUL EUROPEAN1 day ago

Emmanuel Macron cere o propunere comună europeană împreună cu NATO pentru “o nouă ordine de securitate” care “să fie negociată cu Rusia”

CONSILIUL UE1 day ago

Emmanuel Macron face apel la fermitate din partea UE în relația cu Regatul Unit: Pentru a rămâne prieteni, acordurile încheiate trebuie respectate

U.E.1 day ago

Emmanuel Macron: Provocarea UE este de a construi o piață unică digitală care să genereze inițiative emblematice și campioni europeni

CONSILIUL EUROPEAN1 day ago

Emmanuel Macron vrea o “doctrină europeană de securitate complementară cu NATO” pentru ca Europa să nu depindă de alegerile celorlalte mari puteri

Advertisement

Team2Share

Trending