Connect with us

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană a adoptat pachetul de măsuri pentru reducerea cu 55% a emisiilor de CO2 până în 2030

Published

on

© European Union, 2018/ Source: EC - Audiovisual Service

Comisia Europeană a adoptat miercuri, 14 iulie, un pachet de propuneri pentru ca politicile UE în materie de climă, energie, utilizare a terenurilor, transporturi și fiscalitate să permită reducerea emisiilor nete de gaze cu efect de seră cu cel puțin 55% până în 2030, comparativ cu nivelurile din 1990, informează un comunicat

Realizarea acestor reduceri de emisii în următorul deceniu este crucială pentru ca Europa să devină primul continent neutru din punct de vedere climatic din lume până în 2050 și pentru a face din Pactul Verde European o realitate. Prin propunerile de astăzi, Comisia prezintă instrumentele legislative necesare pentru a îndeplini obiectivele convenite în cadrul Legii europene privind clima și pentru a transforma în mod fundamental economia și societatea noastră pentru un viitor echitabil, verde și prosper.

Provocarea care stă la baza tranziției ecologice a Europei este de a ne asigura că beneficiile și oportunitățile care decurg din aceasta sunt disponibile pentru toți, cât mai repede și mai echitabil posibil. Prin utilizarea diferitelor instrumente de politică disponibile la nivelul UE, ne putem asigura că ritmul schimbării este suficient, dar nu excesiv de perturbator”, transmite Comisia Europeană.

Un set cuprinzător și interconectat de propuneri

Propunerile de astăzi vor permite accelerarea necesară a reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră în următorul deceniu. Acestea combină: aplicarea sistemului de comercializare a certificatelor de emisii în noi sectoare și consolidarea actualului sistem de comercializare a certificatelor de emisii al UE; utilizarea sporită a energiei regenerabile; o mai mare eficiență energetică; o dezvoltare mai rapidă a modurilor de transport cu emisii reduse, precum și a infrastructurii și a combustibililor care să le susțină; o aliniere a politicilor fiscale la obiectivele europene ale Pactului Verde; măsuri de prevenire a relocării emisiilor de dioxid de carbon; și instrumente de conservare și dezvoltare a absorbanților naturali pentru carbon.

  • Sistemul UE de comercializare a certificatelor de emisii (ETS) stabilește un preț pentru emisiile de carbon și reduce în fiecare an plafonul emisiilor din anumite sectoare economice. În ultimii 16 ani, acesta a contribuit la reducerea cu 42,6 % a emisiilor provenite din producția de energie electrică și a celor generate de industriile mari consumatoare de energie. Astăzi, Comisia propune ca plafonul global al emisiilor să fie redus și mai mult, iar rata anuală de reducere a emisiilor să fie majorată. Comisia propune, de asemenea, eliminarea treptată a alocărilor cu titlu gratuit de certificate de emisii pentru sectorul aviației și alinierea la Schema mondială de compensare și de reducere a emisiilor de carbon pentru aviația internațională (CORSIA) și includerea pentru prima dată a emisiilor generate de transportul maritim în EU ETS. Pentru a remedia lipsa reducerilor de emisii în sectorul transportului rutier și al clădirilor, se instituie un nou sistem separat de comercializare a certificatelor de emisii pentru distribuția combustibililor destinați transportului rutier și pentru clădiri. Comisia propune, de asemenea, majorarea pachetului financiar al Fondului pentru inovare și al Fondului pentru modernizare.
  • În completarea cheltuielilor substanțiale prevăzute în bugetul UE pentru acțiunile climatice, statele membre ar trebui să canalizeze integral veniturile provenite din comercializarea certificatelor de emisii către proiecte din domeniul climei și al energiei. O parte din veniturile generate de noul sistem aplicabil în transportul rutier și în sectorul clădirilor ar trebui alocat către acțiuni de atenuare a eventualului impactul social al acestei măsuri asupra gospodăriilor vulnerabile, a microîntreprinderilor și a utilizatorilor mijloacelor de transport.
  • Regulamentul privind partajarea eforturilor prevede pentru fiecare stat membru obiective mai ambițioase de reducere a emisiilor în sectoarele clădirilor, transportului rutier și transportului pe căile maritime interne, agriculturii, deșeurilor și micii industrii. Aceste obiective sunt fixate ținându-se cont de situația inițială și de capacitățile diferite ale fiecărui stat membru și se bazează pe PIB-ul pe cap de locuitor, ajustat astfel încât să se asigure eficiența costurilor.
  • Statele membre au, de asemenea, responsabilitatea solidară de a elimina emisiile de dioxid de carbon din atmosferă, iar Regulamentul privind exploatarea terenurilor, silvicultura și agricultura stabilește în acest sens un obiectiv general al UE în materie de eliminare a dioxidului de carbon prin absorbanți naturali, corespunzând unui volum de 310 milioane de tone de emisii de CO2 până în 2030. Obiectivele naționale de reducere a emisiilor prevăd obligația statelor membre de a proteja absorbanții de carbon și de a consolida rolul acestora, astfel încât obiectivul să poată fi atins. Până în 2035, UE ar trebui să își propună să atingă neutralitatea climatică în sectoarele exploatării terenurilor, silviculturii și agriculturii, inclusiv în ceea ce privește emisiile agricole, altele decât cele de CO2, cum ar fi cele generate de utilizarea îngrășămintelor și de creșterea animalelor. Strategia UE pentru păduri își propune să amelioreze calitatea, cantitatea și reziliența pădurilor din UE. Strategia sprijină silvicultorii și bioeconomia forestieră, punând în același timp accentul pe exploatarea forestieră durabilă și utilizarea durabilă a biomasei, precum și pe conservarea biodiversității. Strategia include, de asemenea, un plan de plantare a trei miliarde de copaci în întreaga Europă până în 2030.
  • Întrucât producția și utilizarea energiei reprezintă 75 % din emisiile UE, este esențial să se accelereze tranziția către un sistem energetic mai verde. Directiva privind energia din surse regenerabile va stabili un obiectiv mai ambițios, respectiv ca 40 % din energia noastră să fie produsă din surse regenerabile până în 2030. Toate statele membre vor contribui la acest obiectiv și sunt propuse ținte specifice pentru utilizarea energiei din surse regenerabile în sectorul transporturilor, pentru sistemele de încălzire și răcire, în clădiri și în industrie. În vederea atingerii obiectivelor noastre climatice și de mediu, sunt consolidate criteriile de durabilitate pentru utilizarea bioenergiei, iar statele membre trebuie să elaboreze scheme de sprijin pentru bioenergie care să respecte principiul utilizării în cascadă a biomasei lemnoase.
  • Pentru a diminua consumul total de energie, a reduce emisiile și a combate sărăcia energetică, Directiva privind eficiența energetică va stabili un obiectiv anual obligatoriu mai ambițios pentru reducerea consumului de energie la nivelul UE. Aceasta va ghida modul în care sunt stabilite contribuțiile naționale și va impune statelor membre o țintă obligatorie anuală în materie de economisire a energiei aproape dublă față de cea din prezent. Sectorul public va trebui să renoveze 3 % din clădirile sale în fiecare an pentru a impulsiona valul de renovări, a crea locuri de muncă și a reduce consumul de energie și costurile pentru contribuabili.
  • Trebuie să se recurgă la o combinație de măsuri pentru a se aborda problema creșterii emisiilor în transportul rutier, în plus față de comercializarea certificatelor de emisiiStabilirea unor standarde mai stricte privind emisiile de CO2 provenite de la automobile și camionete va accelera tranziția către o mobilitate cu emisii zero prin impunerea obligației ca nivelul mediu al emisiilor automobilelor noi să scadă cu 55 % în 2030 și cu 100 % în 2035, comparativ cu nivelurile din 2021. Prin urmare, toate autoturismele noi care vor fi înmatriculate începând cu 2035 vor avea emisii zero. Pentru a garanta faptul că, oriunde în Europa, conducătorii auto își vor putea încărca sau alimenta vehiculele de la o rețea fiabilă, Regulamentul revizuit privind infrastructura pentru combustibili alternativi va impune statelor membre obligația să extindă capacitatea de încărcare, aliniind-o la volumul vânzărilor de automobile cu emisii zero, și să instaleze stații de încărcare și alimentare la intervale regulate pe autostrăzile principale: la fiecare 60 km pentru încărcarea cu energie electrică și la fiecare 150 km pentru realimentarea cu hidrogen.
  • Combustibilii folosiți în aviație și în transportul maritim sunt surse importante de poluare și necesită, de asemenea, acțiuni specifice, în plus față de comercializarea certificatelor de emisii. Regulamentul privind infrastructura pentru combustibili alternativi prevede că aeronavele și navele trebuie să aibă acces la sisteme de aprovizionare cu electricitate curată în principalele porturi și aeroporturi. Inițiativa ReFuelEU în domeniul aviației îi va obliga pe furnizorii de combustibili să folosească combustibili amestecați într-o proporție tot mai mare cu combustibili durabili pentru alimentarea avioanelor cu reacție în aeroporturile din UE, inclusiv combustibili sintetici cu emisii scăzute de dioxid de carbon, cunoscuți sub denumirea de e-combustibili. În mod similarinițiativa FuelEU în domeniul maritim va stimula utilizarea pe scară largă a combustibililor maritimi durabili și a tehnologiilor cu emisii zero prin stabilirea unei limite maxime privind conținutul de gaze cu efect de seră al energiei utilizate de navele care fac escală în porturile europene.
  • Sistemul de impozitare a produselor energetice trebuie să protejeze și să îmbunătățească piața unică și să sprijine tranziția verde prin stabilirea stimulentelor adecvate. O revizuire a Directivei privind impozitarea energiei propune alinierea impozitării produselor energetice la politicile UE în domeniul energiei și al climei, promovând tehnologiile curate și eliminând practicile perimate, precum aplicarea de scutiri de taxe și de cote reduse de impozitare, practici care încurajează în prezent utilizarea combustibililor fosili. Noile norme vizează reducerea efectelor dăunătoare ale concurenței fiscale în domeniul energiei, contribuind la asigurarea de venituri stabile pentru statele membre din taxele verzi, care sunt mai puțin dăunătoare pentru creștere decât impozitele pe veniturile din muncă.
  • Nu în ultimul rând, un nou mecanism de ajustare la frontieră în funcție de prețul carbonului va stabili un preț pentru emisiile de carbon, care se va aplica la importul unei game specifice de produse, astfel încât să ne asigurăm că acțiunile ambițioase adoptate în Europa în domeniul climei nu conduc la relocarea emisiilor de dioxid de carbon în alte părți ale lumii. Acest lucru va garanta faptul că reducerea emisiilor la nivel european contribuie la o scădere globală a emisiilor, în loc să deplaseze producția cu emisii ridicate de dioxid de carbon în afara Europei. Scopul urmărit este și de a încuraja luarea unor măsuri similare în sectoarele industriale din afara UE și de către partenerii noștri internaționali.

Toate aceste propuneri sunt interconectate și complementare. Este nevoie de acest pachet echilibrat, precum și de veniturile pe care le generează, pentru a asigura o tranziție care să ajute Europa să devină echitabilă, verde și competitivă, asigurând o partajare echilibrată a responsabilității între diferitele sectoare și între statele membre și oferind sprijin suplimentar dacă este cazul.

O tranziție echitabilă din punct de vedere social prin Fondul Social pentru Climă

Deși, pe termen mediu și lung, beneficiile politicilor UE în materie de climă depășesc în mod clar costurile acestei tranziții, politicile climatice riscă să exercite pe termen scurt o presiune suplimentară asupra gospodăriilor vulnerabile, a microîntreprinderilor și a utilizatorilor de mijloace de transport. Prin urmare, conceperea politicilor din pachetul de astăzi repartizează în mod echitabil costurile de combatere a schimbărilor climatice și de adaptare la acestea.

În plus, instrumentele de taxare a emisiilor de dioxid de carbon generează venituri care pot fi reinvestite pentru a stimula inovarea, creșterea economică și investițiile în tehnologii curate. În acest sens, se propune crearea unui nou Fond Social pentru Climă, care să ofere statelor membre o finanțare specifică pentru a ajuta cetățenii să finanțeze investițiile în eficiența energetică, în noi sisteme de încălzire și răcire și în mobilitatea mai curată.

Fondul Social pentru Climă ar urma să fie finanțat de la bugetul UE, utilizând o sumă echivalentă cu 25% din veniturile preconizate din comercializarea certificatelor de emisii pentru combustibilii destinați clădirilor și transportului rutier. Acesta va oferi statelor membre o finanțare de 72,2 miliarde EUR, pentru perioada 2025-2032, pe baza unei modificări specifice a Cadrului Financiar Multianual. Cu o propunere de a recurge la o finanțare echivalentă din partea statelor membre, fondul ar mobiliza 144,4 miliarde EUR pentru o tranziție echitabilă din punct de vedere social.

Beneficiile pe care le aduce o acțiune imediată de protejare a cetățenilor și a planetei sunt clare: un aer mai curat, orașe mai răcoroase și mai verzi, cetățeni mai sănătoși, consum și facturi energetice mai mici, locuri de muncă, tehnologii și oportunități industriale europene, mai mult spațiu pentru natură și o planetă mai sănătoasă pe care să o lăsăm generațiilor viitoare.


Pactul Verde European, prezentat de Comisie la 11 decembrie 2019, stabilește obiectivul de a transforma Europa în primul continent neutru din punct de vedere climatic până în 2050. Legea europeană a climei, care intră în vigoare în iulie, consacră în legislația obligatorie angajamentul UE în favoarea neutralității climatice și obiectivul intermediar de reducere a emisiilor nete de gaze cu efect de seră cu cel puțin 55% până în 2030, comparativ cu nivelurile din 1990. Angajamentul UE de a-și reduce emisiile nete de gaze cu efect de seră cu cel puțin 55 % până în 2030 a fost comunicat CCONUSC în decembrie 2020, drept contribuție a UE la îndeplinirea obiectivelor Acordului de la Paris.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană prezintă noi inițiative de stimulare a poziției de lider industrial a UE în domeniul materialelor avansate, o tehnologie-cheie relevantă pentru dubla tranziție verde și digitală

Published

on

© European Union, 2017

Comisia Europeană a propus o strategie cuprinzătoare pentru a avansa către o poziție de lider industrial în UE în domeniul materialelor avansate, o tehnologie generică esențială și extrem de relevantă pentru tranziția ecologică și digitală.

Comunicarea privind materialele avansate pentru o poziție de lider industrial prezintă măsuri concrete care să permită alinierea priorităților de cercetare și inovare și a investițiilor în UE, asigurând poziția de lider european în această tehnologie-cheie.

”Competitivitatea UE se bazează pe avantajul nostru tehnologic și pe aprovizionarea constantă cu materiale avansate pentru tranziția noastră ecologică și digitală. Trebuie să sprijinim dezvoltarea acestor materiale și să le utilizăm în mod eficient și durabil. După ce am ascultat părțile interesate din industrie și autoritățile naționale, propunem o cale de urmat care este benefică pentru reziliența noastră economică pe termen lung”, a subliniat Margrethe Vestager, vicepreședintele executiv însărcinat cu adaptarea Europei la era digitală.

Potrivit unui comunicat al executivului european, această inițiativă, așteptată cu nerăbdare de statele membre și de industrie, reprezintă primul pas către o abordare europeană comună în domeniul materialelor avansate, punând bazele unor acțiuni ulterioare.

Materialele avansate sunt materiale proiectate în mod intenționat pentru a avea performanțe superioare sau funcții speciale, care pot fi dezvoltate cu o viteză fără precedent datorită cunoștințelor științifice și a puterii de calcul actuale.

Acestea sunt fundamentale, de exemplu, pentru inovare în domeniul energiei, al electronicii, al construcțiilor și al mobilității și, prin urmare, sunt esențiale pentru tranziția ecologică și digitală. Se preconizează că prima listă de domenii de cercetare va fi extinsă în timp, în dialog cu Consiliul pentru tehnologie care urmează să fie înființat.

Se preconizează că cererea de materiale avansate va crește semnificativ în anii următori, de exemplu pentru producția de energie regenerabilă, baterii, clădiri cu emisii zero, semiconductori, medicamente și dispozitive medicale, sateliți, lansatoare spațiale, avioane sau pentru alte aplicații cu dublă utilizare, precum și pentru echipamente de apărare.

Strategia are ca scop consolidarea competitivității pe termen lung a UE prin asigurarea faptului că Uniunea rămâne în fruntea noilor tehnologii în domeniul materialelor, sprijinind capacitățile de dezvoltare, testare și implementare.

Acțiunile vor consolida, de asemenea, autonomia strategică deschisă și securitatea economică a UE prin reducerea dependenței de materiale critice prin înlocuirea acestora sau prin sprijinirea reciclării și reutilizării lor.

Comunicarea propune acțiuni structurate pe cinci piloni principali, care urmează să fie puse în aplicare împreună cu statele membre ale UE, actorii din industrie și alte părți-cheie interesate:

  • Consolidarea ecosistemului european de cercetare și inovare în domeniul materialelor avansate.
  • Introducerea rapidă pe piață a materialelor inovatoare. Aceasta include dezvoltarea unei “comunități a materialelor”, o infrastructură digitală europeană pentru cercetarea și inovarea în domeniul materialelor avansate. Aceasta va accelera în mod semnificativ proiectarea, dezvoltarea și testarea de noi materiale avansate într-un mediu controlat, utilizând, de asemenea, inteligența artificială.
  • Creșterea investițiilor de capital și a accesului la finanțare. Ca parte a acestui pachet de acțiuni, UE va institui un nou parteneriat cu industria în cadrul programului Orizont Europa, care vizează investiții de 500 de milioane de euro pentru perioada 2025-2027, dintre care cel puțin 250 de milioane de euro vor proveni din surse private.
  • Promovarea producției și utilizării materialelor avansate. Aceasta include achiziții publice pentru inovare, stabilirea de standarde și lansarea unei Academii de materiale avansate împreună cu Institutul European de Inovare și Tehnologie pentru a se asigura că forța de muncă europeană dispune de competențele necesare.
  • Crearea unui consiliu tehnologic pentru materiale avansate care să ofere consultanță cu privire la coordonarea acestei inițiative cu statele membre, țările asociate la Orizont Europa și industria.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană recomandă ca statele membre să continue să economisească gaze pentru a asigura aprovizionarea și a stabiliza piețele

Published

on

© European Union, 2012

Comisia Europeană recomandă ca statele membre să continue să economisească gaze pentru a asigura aprovizionarea și a stabiliza piețele, dar și pentru a contribui la obiectivul eliminării combustibililor fosili din Rusia în UE, potrivit unui comunicat.

Economiile de gaze realizate de întreprinderile și cetățenii din întreaga UE au avut o contribuție importantă la soluționarea crizei energetice, stimulată de invazia Rusiei în Ucraina în urmă cu doi ani. În mod colectiv, UE a redus cererea de gaz cu 18% între august 2022 și decembrie 2023, economisind aproximativ 101 miliarde de metri cubi de gaz. Aceste eforturi depășesc cu mult obiectivul de economisire de 15 %, care a fost convenit în cadrul legislației de urgență adoptate în vara anului 2022, și au fost esențiale pentru a menține aprovizionarea stabilă, a stabiliza piețele energetice din UE și a da dovadă de solidaritate cu Ucraina.

Având în vedere că legislația de urgență urmează să expire la 31 martie, iar situația este mai stabilă decât a fost în ultimii doi ani, Comisia propune acum adoptarea unei recomandări a Consiliului privind continuarea măsurilor de reducere a cererii de gaze. Această recomandare, care ar trebui să fie adoptată de Consiliu, încurajează statele membre să continue să ia măsuri voluntare pentru a menține o reducere colectivă a cererii de gaze de 15%, în comparație cu cererea medie între aprilie 2017 și martie 2022. Propunerea va fi discutată de comisarul pentru energie, Kadri Simson, și de miniștrii energiei din UE în cadrul Consiliului Energie de luni, 4 martie.

Datorită gamei variate de măsuri de urgență puse în aplicare de la invazia Rusiei în Ucraina, perspectivele energetice ale UE s-au îmbunătățit: aprovizionarea este mai diversificată, au fost instalate mai multe capacități de energie regenerabilă și au fost realizate economii impresionante de energie, stocurile de gaz fiind acum la un nivel mai sănătos. Acest lucru a servit la scăderea și stabilizarea prețurilor în întreaga Europă. Cu toate acestea, având în vedere persistența tensiunilor geopolitice, piețele globale de gaze naturale tensionate și obiectivul UE de a elimina complet combustibilii fosili ruși, este încă necesară continuarea economiilor de energie. Continuarea economiilor de gaze va contribui la susținerea și îmbunătățirea stabilității actuale a pieței, inclusiv prin facilitarea reumplerii depozitelor de gaze în primăvară și vară. De asemenea, acestea ar sprijini eforturile de decarbonizare ale UE.

Recomandarea de astăzi se bazează pe concluziile unui raport de revizuire a Regulamentului privind reducerea cererii de gaze și pe cel de-al doilea raport privind Regulamentul UE privind stocarea gazelor. Pe lângă garantarea securității aprovizionării, ambele măsuri au contribuit la stabilizarea prețurilor la energie, aducând beneficii competitivității economiei UE și reducând facturile cetățenilor față de vârfurile înregistrate în august 2022, după invazia rusă.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Op-ed | Vicepreședinta pentru democrație și demografie Dubravka Šuica: Consolidarea rolului cetățenilor în conturarea viitorului energetic al Europei

Published

on

© European Union, 2022/ Source: EC - Audiovisual Service

Articol de opinie al vicepreședintei pentru democrație și demografie Dubravka Šuica

Vineri, 23 februarie, a fost o zi de referință în care am lansat un alt grup de dezbatere al cetățenilor europeni, de data aceasta privind eficiența energetică. Este un alt pas important în această călătorie unică pe care am inițiat-o împreună cu oameni din toate colțurile Europei, o călătorie care a început cu Conferința privind viitorul Europei. De atunci, am depus eforturi pentru construirea unui ecosistem democratic inovator.

Anul trecut am început cu cele trei grupuri de dezbatere ale cetățenilor – privind risipa de alimente, lumile virtuale și mobilitatea în scop educațional – fiecare dintre acestea având un impact decisiv asupra inițiativelor politice. Această inițiativă a vizat nu numai promovarea unui proces de deliberare legislativă și apropierea instituțiilor de cetățeni, ci și integrarea efectivă a opiniilor cetățenilor în structura procesului nostru de elaborare a politicilor.

Conferința privind viitorul Europei a reprezentat un exercițiu inovator în ceea ce privește democrația participativă și deliberativă. Aceasta a implicat participarea a mii de europeni la discuții semnificative cu privire la speranțele și visurile lor pentru UE. Informațiile colectate au fost inestimabile, modelând înțelegerea și abordarea noastră în direcția unei Europe mai coezive, mai reziliente și mai orientate spre viitor. În acest spirit de implicare și colaborare continuă lansăm Grupul de dezbatere al cetățenilor europeni privind eficiența energetică.

Dar ce sunt mai exact aceste grupuri de dezbatere și cum funcționează? La bază, grupurile de dezbatere ale cetățenilor europeni constituie spații inovatoare, sigure și transparente pentru democrația deliberativă. Ele reunesc europeni din toate generațiile și din medii diverse pentru a discuta, a dezbate și a contribui cu idei privind domenii de politică specifice.

Grupurile de dezbatere nu sunt organe consultative, ci forumuri pentru consolidarea rolului cetățenilor, în cadrul cărora participanții se familiarizează foarte rapid cu subiectul vizat, deliberează cu privire la acesta și apoi își prezintă ideile și propunerile. În acest mod concret cetățenii pot influența direcția politicilor UE.

Valorificăm la maximum acest spațiu dinamic între alegeri și ne consolidăm democrația reprezentativă. Deoarece, deși votul este important – și îndemn pe toată lumea să voteze la viitoarele alegeri europene – nu ar trebui să reducem democrația la acest act unic o dată la câțiva ani.

Participanții sunt aleși printr-un proces riguros de selecție aleatorie, care asigură o reprezentare demografică largă, inclusiv în ceea ce privește vârsta, localizarea geografică (toate statele membre și zonele urbane/rurale), mediul socioeconomic și nivelul de educație. Această diversitate este esențială, deoarece asigură o multitudine de perspective și experiențe, îmbogățind discuțiile și rezultatele. Cu toate acestea, introducem o ușoară suprareprezentare a tinerilor. Așa cum am procedat în cadrul conferinței, cel puțin o treime din fiecare grup de dezbatere este compus din tineri cu vârste cuprinse între 16 și 25 de ani.

Lansarea Grupului de dezbatere al cetățenilor europeni privind eficiența energetică vine la momentul oportun. Europa trebuie să abordeze dubla provocare a schimbărilor climatice și a securității energetice și, prin urmare, nevoia de soluții inovatoare și sustenabile nu a fost niciodată mai urgentă. Acest grup le va oferi cetățenilor o platformă pentru a-și exprima ideile, preocupările și viziunile pentru o Europă mai eficientă din punct de vedere energetic. Contribuțiile acestora vor fi esențiale pentru orientarea eforturilor UE în materie de reducere a consumului de energie, de tranziție către surse de energie curată și de asigurare a unui viitor sustenabil pentru toți.

Noul ecosistem democratic pe care îl construim este o dovadă a angajamentului nostru nu numai de a asculta, ci și de a acționa pe baza propunerilor cetățenilor noștri. Reflectă convingerea noastră cu privire la puterea inteligenței colective intergeneraționale și la rolul democrației participative în elaborarea unor politici mai favorabile incluziunii, mai echitabile și care să reflecte diversele aspirații ale populației europene.

Se vorbește foarte mult despre necesitatea ca cetățenii să aibă încredere în politicieni. În calitate de fost primar, cred că noi, politicienii, trebuie, de asemenea, să avem încredere în cetățeni. Prin urmare, îndemn pe toată lumea să urmărească ceea ce facem, deoarece dialogul se desfășoară în ambele sensuri.

Cu ocazia lansării Grupului de dezbatere al cetățenilor europeni privind eficiența energetică, aș dori să reiterez că acesta este mult mai mult decât un forum de discuții sau un grup de reflecție. Trebuie să demonstrăm că democrația poate avea efecte tangibile pentru cetățeni, nu numai acționând pe baza rezultatelor, ci și prin intermediul mecanismului nostru solid de feedback. Cetățenii care își dedică timpul pentru a contribui în mod valoros la procesul nostru de elaborare a politicilor merită, de asemenea, să știe ceea ce s-a întâmplat cu propunerile lor.

Grupurile de dezbatere ale cetățenilor reprezintă un pas îndrăzneț către o Uniune Europeană mai deschisă, mai democratică, mai participativă și mai axată pe cetățeni.

Obiectivul lor este de a oferi fiecărei persoane posibilitatea de a juca un rol activ în viitorul nostru comun, asigurându-se faptul că Europa de mâine este construită nu numai pentru oameni, ci și cu ajutorul acestora. Și, în special, incluzând persoanele care, în mod normal, nu ar participa neapărat la un astfel de proces, de unde importanța selecției aleatorii.

În săptămânile care urmează, pe măsură ce ne vom concentra asupra activității grupului, haideți să păstrăm în continuare spiritul de colaborare și de implicare, care a reprezentat până în prezent trăsătura distinctivă a călătoriei noastre.

Împreună, putem deschide calea către o Europă mai sustenabilă, mai eficientă din punct de vedere energetic și mai rezilientă. Iar în viitor vom lansa și mai multe grupuri de dezbatere ale cetățenilor!

Continue Reading

Facebook

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions

ROMÂNIA10 mins ago

Sebastian Burduja: Suntem cu un pas mai aproape de crearea unui cadru legal pentru producerea de energie eoliană offshore în țărmul românesc al Mării Negre

PARLAMENTUL EUROPEAN31 mins ago

PE a adoptat o lege pentru a reface 20% din suprafața terestră și maritimă a UE până în 2030 și toate ecosistemele degradate până în 2050

U.E.32 mins ago

Ministrul francez de Interne: Rusia este astăzi principalul inamic al Franței în războiul informațional

PARLAMENTUL EUROPEAN1 hour ago

Anul alegerilor. Parlamentul European a adoptat noi norme de transparență pentru publicitatea politică menite să combată dezinformarea și ingerințele străine

COMISIA EUROPEANA1 hour ago

Comisia Europeană prezintă noi inițiative de stimulare a poziției de lider industrial a UE în domeniul materialelor avansate, o tehnologie-cheie relevantă pentru dubla tranziție verde și digitală

BUSINESS2 hours ago

Președintele ARICE: Este necesar să identificăm noi oportunități de afaceri, care să ducă la o creștere a exporturilor românești pe piața turcă

ROMÂNIA2 hours ago

Prin promovarea inovării la nivelul practicilor de audit, Curtea de Conturi se alătură eforturilor administrative de implementare a reformelor necesare aderării României la OCDE

Marian-Jean Marinescu2 hours ago

Marian-Jean Marinescu este al doilea cel mai influent europarlamentar în ceea ce privește politicile de transport

NATO6 hours ago

SUA, NATO și UE se distanțează de afirmațiile lui Macron și resping ideea de a trimite trupe aliate în Ucraina: Nu există astfel de planuri

ROMÂNIA18 hours ago

Nicolae Ciucă: PNRR este instrumentul prin care România trebuie să reuşească o adevărată ofensivă verde

ROMÂNIA23 hours ago

Marcel Ciolacu, la AmCham CEO Business Forum: Dorim ca SUA să devină partenerul principal non-UE al României. În contextul provocărilor de securitate atât de mari, nu mai avem ” timp de proiecte mici”

NATO4 days ago

La doi ani de la invazia Rusiei în Ucraina, Jens Stoltenberg afirmă clar că țara asediată „va adera la NATO”: „Nu este o chestiune de dacă, ci de când”

U.E.5 days ago

Bruxelles-ul va debloca fonduri europene de 137 miliarde de euro pentru Polonia în contextul reformelor privind statul de drept

ROMÂNIA7 days ago

Coaliția de guvernare a decis comasarea alegerilor locale cu cele europene pentru 9 iunie. Românii vor mai vota pentru prezidențiale în septembrie și pentru parlamentare în decembrie

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI1 week ago

”Living Better with Europe”. Chestorul PE Victor Negrescu: În cei 17 ani de apartenență la UE, România a înregistrat un sold pozitiv de 62 de miliarde de euro comparativ cu obligațiile financiare de țară membră

ROMÂNIA1 week ago

Marcel Ciolacu subliniază importanța alegerilor europene din 9 iunie: Vreau să trăiesc într-o Românie și într-o Europă liberă. Aceste alegeri vor fi despre principii, pentru apărarea valorilor, a statului de drept

ROMÂNIA1 week ago

Interviu | Ambasadorul Italiei la București: Modelul nostru de cooperare economică de succes ar trebui să evolueze spre a treia fază, axată pe sectoarele inovatoare care servesc tranziția ecologică și digitală

ROMÂNIA2 weeks ago

Marcel Ciolacu: Componenta economică româno-italiană, extrem de solidă. Peste 20 miliarde de euro vor fi investite până în 2030 în infrastructura de transport

ROMÂNIA2 weeks ago

România și Italia trec într-o nouă etapă de dezvoltare a Parteneriatului Strategic Consolidat. Marcel Ciolacu și Giorgia Meloni au pus bazele unui plan de acțiune pentru întărirea relațiilor dintre cele două țări

ROMÂNIA2 weeks ago

Premierul Marcel Ciolacu îi îndeamnă pe românii din Italia să se întoarcă acasă pentru a contribui la dezvoltarea României, punând în aplicare experiența dobândită în străinătate

Trending