Connect with us

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană a aprobat 226 de proiecte în valoare de 102 milioane de euro pentru a sprijini reformele naționale. 13 dintre proiectele finanțate sunt ale României

Published

on

© Comisia Europeană în România/ Facebook

Comisia Europeană a aprobat marți 226 de proiecte care se vor derula în cele 27 de state membre și vor sprijini eforturile de elaborare și punere în aplicare a reformelor naționale menite să stimuleze creșterea economică. Aceste acțiuni de sprijin se realizează în cadrul Instrumentului de sprijin tehnic (IST) și vor dispune, în 2021, de un buget total de 102,6 milioane EUR pentru promovarea coeziunii economice, sociale și teritoriale în Uniunea Europeană. Din cele 226 de proiecte, 13 proiecte sunt ale României.

“Reformele sunt necesare pentru îmbunătățirea mediului de afaceri, consolidarea sistemelor de sănătate și a sistemelor sociale și educaționale și, în general, pentru sporirea rezilienței statelor membre și a părților interesate atunci când se confruntă cu provocări dificile și crize globale. Instrumentul de sprijin tehnic este un instrument puternic care le poate permite statelor membre să realizeze reformele de care au nevoie pentru o creștere durabilă”, a declarat comisarul pentru coeziune și reforme, Elisa Ferreira, conform unui comunicat al Comisiei Europene remis CaleaEuropeană.ro.

IST este principalul instrument prin care Comisia Europeană oferă sprijin tehnic pentru reforme în UE. Acesta face parte din cadrul financiar multianual (CFM) 2021-2027 și din Planul de redresare pentru Europa. Instrumentul se bazează pe succesul predecesorului său, Programul de sprijin pentru reforme structurale (PSRS), prin intermediul căruia s-au realizat, începând din 2017, peste 1 000 de proiecte de asistență tehnică în toate statele membre.

Conform fișei tehnice disponibile pentru România, Comisia Europeană va sprijini România cu 13 proiecte în domeniile de elaborare a politicilor și de coordonare, planificare strategică și bugetară, sustenabilitatea investițiilor publice, îmbunătățirea respectării legislației fiscale și a legislației fiscale în sine, transformarea digitală și tranziția verde. Până în prezent, România a beneficiat de 59 astfel de proiecte.

Reformele care pot beneficia de sprijin din partea IST includ, dar nu se limitează la: administrația publică, guvernanța, politicile fiscale, mediul de afaceri, sectorul financiar, piața forței de muncă, sistemele de educație, serviciile sociale, asistența medicală, tranziția verde – de exemplu „Valul de renovări ale clădirilor” – și serviciile digitale. Consolidarea capacității instituționale și administrative de a concepe și a pune în aplicare reforme și investiții este esențială pentru a stimula reziliența și a sprijini redresarea.

Bugetul mai mare, în valoare de 864 milioane EUR, de care beneficiază IST în perioada 2021-2027 face posibilă oferirea de sprijin tehnic din cadrul acestui instrument pentru a ajuta statele membre să pregătească și să pună în aplicare planurile de redresare și reziliență (PRR), ceea ce le permite acestora să fie mai bine echipate pentru a accesa finanțarea din cadrul Mecanismului de redresare și reziliență (MRR). În total, peste 60 % din proiectele IST preselectate pentru 2021 sunt legate de punerea în aplicare a programelor de redresare și reziliență, în timp ce 30 % se axează pe Pactul verde și 44 % pe tranziția digitală.

De asemenea, sprijinul acordat din IST ajută statele membre să abordeze în mod eficace provocările identificate în recomandările specifice fiecărei țări.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană a înregistrat două noi inițiative cetățenești privind formarea funcționarilor publici și mediul

Published

on

© European Commission/ Facebook

Comisia Europeană a decis miercuri, 21 aprilie, să înregistreze două inițiative cetățenești europene intitulate „Program de schimb pentru funcționarii publici” și „Acoperișuri transformate în grădini ecologice”, informează un comunicat.

Prin inițiativa „Program de schimb de funcționari publici”, organizatorii solicită Comisiei să lanseze un program de schimb de experiență între funcționarii publici din statele membre ale Uniunii Europene și de formare a acestora. Obiectivul acestui program ar fi ca funcționarii publici din statele membre ale UE să aibă posibilitatea de a dobândi experiență profesională într-un departament similar dintr-un alt stat membru, pentru o perioadă cuprinsă între 2 și 12 luni.

La rândul lor, prin inițiativa „Acoperișuri transformate în grădini ecologice”, organizatorii solicită Comisiei să faciliteze crearea unor zone verzi pe acoperișurile întreprinderilor. Astfel, acoperișurile neutilizate în alte scopuri ar putea să contribuie la mediul înconjurător și să producă beneficii pentru mediu.

Comisia consideră că ambele inițiative cetățenești europene sunt admisibile din punct de vedere juridic, deoarece îndeplinesc condițiile necesare, motiv pentru care a decis să le înregistreze. Comisia nu a analizat în acest stadiu fondul inițiativelor.

În urma înregistrării inițiativelor de astăzi, organizatorii pot începe procesul de colectare a semnăturilor de susținere. Dacă după 1 an se vor aduna 1 milion de declarații de susținere a fiecărei inițiative, din cel puțin 7 state membre diferite, Comisia va lua o decizie: fie va da curs solicitării, fie o va respinge, în ambele cazuri trebuind să își argumenteze decizia.


Inițiativa cetățenească europeană a fost introdusă odată cu Tratatul de la Lisabona, ca instrument prin care cetățenii pot contribui la stabilirea agendei de lucru. Acest tip de inițiativă a fost lansată în mod oficial în aprilie 2012.

Odată înregistrată oficial, o inițiativă cetățenească europeană dă posibilitatea unui număr de 1 milion de cetățeni din cel puțin un sfert din statele membre ale UE să invite Comisia Europeană să propună acte juridice în domeniile în care Comisia are competența de a acționa.

Condițiile de admisibilitate sunt următoarele: (1) acțiunea propusă nu trebuie să se afle în mod vădit în afara sferei de competență a Comisiei de a prezenta o propunere de act juridic, (2) nu trebuie să fie în mod vădit abuzivă, neserioasă sau vexatorie și (3) nu trebuie să contravină în mod vădit valorilor Uniunii.

De când a fost lansată posibilitatea de a avea inițiative cetățenești europene, Comisia a înregistrat în total 78 de astfel de inițiative și a refuzat 26, întrucât nu îndeplineau condițiile de admisibilitate necesare.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

O Europă pregătită pentru era digitală: Comisia Europeană propune noi norme și măsuri menite să transforme Europa în polul mondial al unei inteligenței artificiale de încredere

Published

on

© European Commission/ Twitter

Comisia Europeană a propus miercuri noi norme și măsuri menite să transforme Europa în polul mondial al unei inteligențe artificiale (IA) de încredere, prin îmbinarea primului cadru juridic privind IA cu un nou plan coordonat cu statele membre  care va garanta siguranța și drepturile fundamentale ale cetățenilor și ale întreprinderilor, consolidând totodată adoptarea IA, precum și investițiile și inovarea în domeniul IA în întreaga UE.

Potrivit unui comunicat al Executivului european, această abordare va fi completată de noile reglementări privind echipamentele tehnice, care, prin adaptarea normelor de siguranță, urmăresc să sporească încrederea utilizatorilor în noua generație versatilă de produse.

”În ceea ce privește inteligența artificială, încrederea constituie o necesitate absolută, nu un element opțional. Odată cu adoptarea acestor norme de referință, UE va impulsiona elaborarea unor noi reguli la nivel mondial care să asigure că inteligența artificială este de încredere. Prin definirea standardelor, putem să deschidem calea către o tehnologie etică în întreaga lume și să ne asigurăm că UE își menține competitivitatea pe termen lung. Adaptate exigențelor viitorului și favorabile inovării, normele noastre vor interveni în cazurile în care este strict necesar: atunci când sunt în joc siguranța și drepturile fundamentale ale cetățenilor UE”, a transmis vicepreședintele executiv al Comisiei Europene, Margrethe Vestager, responsabilă pentru o Europă pregătită pentru era digitală.

Mesajul acesteia este dublat de cel transmis de comisarul european pentru piața internă, Thierry Breton.

”Inteligența artificială reprezintă un mijloc, nu un scop în sine. Este prezentă în viața noastră de zeci de ani, însă în momentul de față a atins noi capacități, alimentate de puterea de procesare, oferind un potențial imens în domenii foarte diverse, cum ar sănătatea, transporturile, energia, agricultura, turismul sau securitatea cibernetică. Totodată, inteligența artificială implică o serie de riscuri. Propunerile prezentate astăzi au ca obiect să consolideze poziția Europei în calitate de pol mondial al excelenței în domeniul inteligenței artificiale, de la laborator la piață, să asigure faptul că, în Europa, inteligența artificială respectă valorile și normele noastre și să valorifice potențialul inteligenței artificiale pentru utilizare industrială”, a precizat acesta.

Datorită noului Regulament privind IA, europenii vor putea avea încredere în oportunitățile pe care le oferă IA. Normele proporționale și flexibile vor aborda riscurile specifice pe care le prezintă sistemele de IA și vor stabili cele mai înalte standarde pe plan mondial. 

Planul coordonat prezintă schimbările de politică și investițiile necesare la nivelul statelor membre pentru a consolida poziția de lider a Europei în dezvoltarea unei IA centrate pe factorul uman, durabile, sigure, favorabile incluziunii și de încredere.

Abordarea europeană privind o inteligență artificială de încredere

Noile norme vor fi aplicate direct în același mod în toate statele membre, pe baza unei definiții a IA adaptate exigențelor viitorului, și urmează o abordare bazată pe riscuri:

Risc inacceptabil: Comisia Europeană propune interzicerea sistemelor de IA considerate o amenințare clară la adresa siguranței, a mijloacelor de subzistență și a drepturilor persoanelor.

Printre acestea se numără sistemele sau aplicațiile de IA care manipulează comportamentul uman pentru a împiedica utilizatorii să își exercite liberul arbitru (de exemplu, jucării care utilizează asistența vocală încurajând un comportament periculos din partea minorilor) și sistemele care permit guvernelor să efectueze o evaluare a comportamentului social („social scoring”).

Risc ridicat: Sunt considerate ca prezentând un grad ridicat de risc sistemele în care tehnologia IA este utilizată în:

  • infrastructurile critice (de exemplu, transporturile), care ar putea pune în pericol viața și sănătatea cetățenilor;
  • formarea educațională sau profesională, care poate determina accesul la educație și traiectoria profesională a unei persoane (de exemplu, sistemul de notare utilizat în cadrul examenelor);
  • componentele de siguranță ale produselor (de exemplu, o aplicație a IA utilizată în chirurgia robotică);
  • ocuparea forței de muncă, gestionarea lucrătorilor și accesul la activități independente (de exemplu, software de selecție a CV-urilor pentru procedurile de recrutare);
  • serviciile publice și private esențiale (de exemplu, evaluarea bonității care îi împiedică pe cetățeni să aibă posibilitatea de a obține un împrumut);
  • activitatea de asigurare a respectării legii care poate aduce atingere drepturilor fundamentale ale cetățenilor (de exemplu, evaluarea fiabilității probelor);
  • gestionarea migrației, a azilului și a controlului la frontiere (de exemplu, verificarea autenticității documentelor de călătorie);
  • administrarea justiției și procesele democratice (de exemplu, aplicarea legii în cazul unui set concret de date factuale).

Înainte de a putea fi introduse pe piață, sistemele de IA care prezintă un grad ridicat de risc vor face obiectul unor obligații stricte, astfel încât să se asigure următoarele:

  • sisteme adecvate de evaluare și reducere a riscurilor;
  • calitatea ridicată a seturilor de date care alimentează sistemul, pentru a se reduce la minimum riscurile și rezultatele discriminatorii;
  • înregistrarea activității pentru a asigura trasabilitatea rezultatelor;
  • documentația detaliată care să furnizeze toate informațiile necesare privind sistemul și scopul acestuia, pentru ca autoritățile să poată evalua conformitatea sistemului în cauză;
  • informații clare și adecvate pentru utilizatori;
  • măsuri care să garanteze o supraveghere umană corespunzătoare, în vederea reducerii la minimum a riscului;
  • un nivel ridicat de robustețe, securitate și precizie.

În special, se consideră că toate sistemele de identificare biometrică la distanță prezintă un grad ridicat de risc și fac obiectul unor cerințe stricte. În principiu, este interzisă utilizarea lor în timp real în spații accesibile publicului în scopuri de asigurare a respectării legii. Sunt prevăzute câteva excepții limitate, strict definite și reglementate (cum ar fi utilizarea în cazurile în care este strict necesar pentru a căuta un copil dispărut, pentru a preveni o amenințare teroristă specifică și iminentă sau pentru a detecta, a localiza, a identifica sau a urmări în justiție persoane care au comis ori sunt suspectate că au comis infracțiuni grave). O astfel de utilizare este condiționată de obținerea unei autorizații din partea unui organism judiciar sau a unui alt organism independent și de termene adecvate, de acoperirea geografică și de bazele de date în care se efectuează căutări.

Risc limitat, și anume sistemele de IA care fac obiectul unor obligații specifice în materie de transparență: Atunci când utilizează sisteme de IA, cum ar fi roboții de chat, utilizatorii ar trebui să fie conștienți de faptul că interacționează cu un aparat, astfel încât să aibă posibilitatea de a lua o decizie în cunoștință de cauză: fie să folosească în continuare respectivul sistem de IA, fie să renunțe la serviciile acestuia.

Risc minim: Propunerea legislativă permite utilizarea gratuită a unor aplicații cum ar fi jocurile video bazate pe IA sau filtrele antispam. Marea majoritate a sistemelor de IA se încadrează în această categorie. Proiectul de regulament nu intervine aici, întrucât aceste sisteme de IA prezintă doar un grad de risc minim sau nu prezintă niciun risc pentru drepturile sau siguranța cetățenilor.

În ceea ce privește guvernanța, Comisia propune ca autoritățile naționale competente de supraveghere a pieței să asigure respectarea noilor norme. Instituirea Comitetului european pentru inteligența artificială va facilita punerea în aplicare a noilor norme și va stimula elaborarea de standarde în domeniul IA. În plus, se propun coduri de conduită voluntare pentru sistemele de IA care nu prezintă un grad ridicat de risc, precum și spații de testare în materie de reglementare pentru a facilita inovarea responsabilă.

Abordarea europeană privind excelența în domeniul inteligenței artificiale

Coordonarea va consolida poziția de lider a Europei în ceea ce privește o IA centrată pe factorul uman, durabilă, sigură, favorabilă incluziunii și de încredere. Pentru a rămâne competitivă la nivel mondial, Comisia se angajează să promoveze inovarea în dezvoltarea și utilizarea tehnologiei IA în toate sectoarele, în toate statele membre.

Publicat pentru prima dată în 2018, cu scopul de a defini măsuri și instrumente de finanțare pentru dezvoltarea și adoptarea IA, Planul coordonat privind IA a permis dezvoltarea unor strategii naționale dinamice și acordarea de finanțare din partea UE pentru parteneriatele public-privat și pentru rețelele de cercetare și inovare. Actualizarea cuprinzătoare a Planului coordonat propune măsuri comune concrete de colaborare, care să asigure că toate eforturile sunt aliniate la Strategia europeană privind IA și la Pactul verde european, ținând seama totodată de noile provocări generate de pandemia de COVID-19. Actualizarea menționată prezintă o viziune de accelerare a investițiilor în domeniul IA, care poate contribui la redresare. De asemenea, actualizarea vizează să stimuleze punerea în aplicare a strategiilor naționale privind IA, să elimine fragmentarea și să se abordeze provocările mondiale.

Planul coordonat actualizat va utiliza fondurile alocate prin intermediul programelor Europa digitală și Orizont Europa, precum și prin intermediul Mecanismului de redresare și reziliență, care prevede un obiectiv de 20 % pentru cheltuielile din domeniul digital și prin programele politicii de coeziune, în următoarele scopuri:

  • crearea unor condiții propice pentru dezvoltarea și adoptarea IA prin schimbul de informații privind politicile, partajarea de date și investițiile în capacitățile informatice critice;
  • promovarea excelenței în domeniul IA, „din laborator pe piață”, prin instituirea unui parteneriat public-privat, construirea și mobilizarea capacităților de cercetare, dezvoltare și inovare și punerea la dispoziția IMM-urilor și a administrațiilor publice a infrastructurilor de testare și experimentare, precum și a centrelor de inovare digitală;
  • asigurarea faptului că IA este în serviciul cetățenilor și constituie o forță pozitivă pentru societate, fiind în avangarda dezvoltării și a implementării unei IA de încredere, stimulând talentele și competențele prin sprijinirea stagiilor, a rețelelor de studii doctorale și a burselor de studii postdoctorale în domeniile digitale, integrând încrederea în politicile din domeniul IA și promovând la nivel mondial viziunea europeană privind o IA durabilă și de încredere;
  • consolidarea poziției de lider strategic în sectoarele și tehnologiile cu un impact puternic, inclusiv în domeniul mediului, punând accentul pe contribuția IA în ceea privește producția durabilă, sănătatea – prin extinderea schimbului transfrontalier de informații –, sectorul public, mobilitatea, afacerile interne, agricultura și robotica.

Abordarea europeană privind noile echipamente tehnice

Echipamentele tehnice acoperă o gamă largă de produse de consum și profesionale, de la roboți la mașini de tuns iarba, imprimante 3D, utilaje de construcții și linii de producție industrială. Directiva privind echipamentele tehnice, înlocuită de noul Regulament privind echipamentele tehnice, a definit cerințele de sănătate și siguranță pentru echipamentele tehnice.

Acest nou Regulament privind echipamentele tehnice va asigura faptul că noua generație de echipamente tehnice garantează siguranța utilizatorilor și a consumatorilor și încurajează inovarea.

În timp ce noul Regulament privind IA va aborda riscurile în materie de siguranță ale sistemelor de IA, Regulamentul privind echipamentele tehnice va asigura integrarea în siguranță a sistemelor de IA în toate echipamentele tehnice. Întreprinderile vor trebui să efectueze doar o singură evaluare a conformității. 

În plus, noul Regulament privind echipamentele tehnice va răspunde nevoilor pieței prin sporirea clarității juridice a dispozițiilor actuale, prin reducerea sarcinii administrative și a costurilor suportate de întreprinderi prin autorizarea formatelor digitale pentru documentație și prin adaptarea taxelor achitate de IMM-uri pentru evaluarea conformității, asigurând totodată coerența cu cadrul legislativ al UE pentru produse.

Propunerile Comisiei privind o abordare europeană în domeniile inteligenței artificiale și echipamentelor tehnice urmează să fie adoptate de Parlamentul European și statele membre în cadrul procedurii legislative ordinare.

Odată adoptate, regulamentele vor fi direct aplicabile în întreaga UE. În paralel, Comisia va continua să colaboreze cu statele membre pentru a pune în aplicare măsurile anunțate în Planul coordonat.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

NextGenerationEU: Comisia Europeană salută decizia Curții Constituționale din Germania de a da undă verde planului de redresare în valoare de 750 mld. euro

Published

on

© European Union, 2021/ Source: EC - Audiovisual Service

Comisia Europeană salută decizia Curții Constituționale din Germania de a da undă verde planului de redresare Next Generation EU, în valoare de 750 miliarde de euro, potrivit unei postări pe Twitter din partea președintei Ursula von der Leyen.

„Salut decizia Curții Constituționale germane.UE rămâne pe drumul cel bun în ceea ce privește redresarea economică, după această pandemie fără precedent. NextGenerationEU va pava calea către o Uniune Europeană verde, digitală și mai rezilientă”,  a transmis șefa Comisiei Europene.

 

Curtea Constituțională germană a decis miercuri să respingă contestațiile împotriva planului de redresare al UE, deschizând astfel calea pentru ca stimulentele fără precedent să fie aplicate în întreaga regiune.

La sfârșitul lunii martie, instanța supremă din Germania a ridicat semne de întrebare cu privire la planul UE de a strânge 750 de miliarde de euro (900 de miliarde de dolari) de pe piețele financiare pentru a finanța proiecte de reforme și a reduce astfel șocul economic provocat de criza Covid-19, după ce un grup de cetățeni eurosceptici a subliniat îngrijorarea că împrumuturile ar putea deveni o caracteristică permanentă în procesul de elaborare a politicilor UE.

Cu toate acestea, comunicatul de miercuri al Curții Constituționale germane subliniază că decizia luată de cei 27 de șefi de stat în iulie are un caracter temporar. Acest detaliu este deosebit de important pentru eurosceptici, care tind să fie îngrijorați de o prea mare integrare între cele 27 de state membre ale UE.

„Există limite care se aplică în ceea ce privește volumul, durata și scopul împrumuturilor pentru care este autorizată Comisia Europeană (…) În plus, fondurile în cauză vor fi utilizate exclusiv pentru a face față consecințelor crizei Covid-19″, a declarat Curtea Constituțională în avizul său de miercuri.

De asemenea, instanța supremă a arătat că „decizia Consiliului de autorizare a Comisiei Europene de a împrumuta până la 750 de miliarde EUR la prețurile din 2018 de pe piețele de capital nu creează obligații directe pentru Germania sau pentru bugetul federal al acesteia”.

„O astfel de răspundere ar putea apărea doar dacă creditele autorizate înscrise în bugetul UE nu ar fi suficiente pentru ca Uniunea Europeană să își îndeplinească obligațiile care rezultă din împrumut și dacă Comisia Europeană nu ar putea genera lichiditățile necesare prin activarea altor măsuri, cum ar fi recurgerea la finanțare pe termen scurt pe piețele de capital.„În plus, fondurile în cauză vor fi utilizate exclusiv pentru a face față consecințelor crizei Covid-19″, a explicat instanța.

Decizia de miercuri permite Germaniei să încheie etapele legislative necesare pentru ca plățile să poată avea loc în cursul acestui an. Săptămâna trecută, Austria, Germania, Estonia, Finlanda, Ungaria, Irlanda, Lituania, Țările de Jos, Polonia și România încă desfășurau procedurile naționale necesare pentru ca Executivul European să poată mobiliza banii pentru redresare de pe piețele financiare, potrivit Agerpres.

Continue Reading

Facebook

Team2Share

U.E.59 mins ago

PES salută ”decizia istorică” privind legea europeană a climei: Uniți, ne luăm angajamentul pentru un viitor sustenabil pentru această generație și pentru cele care vor veni

COMISIA EUROPEANA1 hour ago

Comisia Europeană a înregistrat două noi inițiative cetățenești privind formarea funcționarilor publici și mediul

Nicolae Ștefănuță1 hour ago

Nicu Ștefănuță, mesaj pentru viitorul ministru al Sănătății: Ne trebuie un ministru bine conectat la Europa pentru ca programul EU4Health să fie o realitate în România

U.E.2 hours ago

Președintele Eurogrupului: Un euro digital conceput corespunzător are potențialul de a aduce beneficii majore cetățenilor, întreprinderilor și statelor membre

ROMÂNIA2 hours ago

Autoritatea pentru Digitalizarea României a finalizat analiza care va permite accesarea fondurilor europene pentru ca transformarea digitală să fie calibrată și de succes în perioada 2021-2027

COMISIA EUROPEANA2 hours ago

O Europă pregătită pentru era digitală: Comisia Europeană propune noi norme și măsuri menite să transforme Europa în polul mondial al unei inteligenței artificiale de încredere

NATO2 hours ago

Ministrul Bogdan Aurescu: Trilaterala de securitate România – Polonia – Turcia reprezintă “un triunghi de stabilitate” care întărește securitatea NATO

ROMÂNIA3 hours ago

Moody’s: România, printre principalii câștigători ai creșterii finanțării europene pentru regiunea CEE

ROMÂNIA3 hours ago

Guvernul va aproba Strategia Energetică şi Planul Naţional Integrat Energie-Schimbări Climatice în această lună: Vom avea ţinte noi de regenerabile

COMISIA EUROPEANA4 hours ago

NextGenerationEU: Comisia Europeană salută decizia Curții Constituționale din Germania de a da undă verde planului de redresare în valoare de 750 mld. euro

COMISIA EUROPEANA2 hours ago

O Europă pregătită pentru era digitală: Comisia Europeană propune noi norme și măsuri menite să transforme Europa în polul mondial al unei inteligenței artificiale de încredere

PARLAMENTUL EUROPEAN5 days ago

Ratificarea acordului comercial între UE și Regatul Unit de către Parlamentul European, tot mai aproape. Comisiile AFET și INTA din PE recomandă aprobarea acestui tratat

COMISIA EUROPEANA1 week ago

Comisia Europeană preconizează că adeverința electronică verde va intra în vigoare la sfârșitul lunii iunie

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI1 week ago

Marian-Jean Marinescu, în dialog cu tânăra generație: Reducerea emisiilor de carbon trebuie făcută într-un mod realist, ținând cont de competitivitatea economică, de locurile de muncă

COMISIA EUROPEANA2 weeks ago

Charles Michel explică lipsa sa de reacție cu privire la gafa de protocol din Turcia la adresa șefei Comisiei Europene: Am decis să nu facem o scenă, ci să ne concentrăm pe esența discuțiilor politice

INTERNAȚIONAL2 weeks ago

Președintele american, Joe Biden, cere Congresului să adopte planul de investiții: Este absolut necesar ca SUA să rămână ”prima putere mondială”

ROMÂNIA2 weeks ago

Guvernul mandatează Ministerul Investițiilor să negocieze Planul Național de Redresare și Reziliență la nivelul Comisiei Europene

INTERNAȚIONAL2 weeks ago

UE și Turcia sunt pregătite să-și revitalizeze relațiile în mod constructiv: Cooperarea economică, migrația și mobilitatea, pilonii unei agende „concrete și pozitive”

ROMÂNIA2 weeks ago

Premierul Florin Cîțu: În lunile aprilie și mai vor ajunge în România 8,3 milioane de doze de vaccin anti-COVID-19

ROMÂNIA3 weeks ago

Nicolae Ciucă: Institutul ”Cantacuzino” din Capitală va fi relansat cu bani din procentul anual de 2% de la Apărare

Advertisement
Advertisement

Trending