Connect with us

ROMÂNIA

Comisia Europeană a aprobat ajutoarele de stat acordate Aeroportului Timișoara și companiei Tarom. România are de recuperat, însă, 570 milioane de euro de la CFR Marfă

Published

on

euro bani moneda
© Calea Europeană/ Zaim Diana

Comisia Europeană a aprobat ajutoarele stat acordate de Guvernul României Aeroportului Timișoara, în perioada 2007-2009, precum și Companiei aeriene Tarom, însă a constatat că țara noastră trebuie să recupereze aproximativ 600 milioane de euro în total de la CFR Marfă, reprezentând un ajutor de stat care încalcă normele de concurență europene. 

Comisia autorizează sprijinul public acordat aeroportului din Timișoara, taxele de aeroport și reducerile, precum și acordurile individuale cu Wizz Air

Comisia Europeană a autorizat finanțarea publică acordată de România Aeroportului Timișoara, al treilea aeroport ca mărime din țară, în perioada 2007-2009, precum și taxele datorate de toate companiile aeriene care utilizează aeroportul și sumele care trebuie plătite de Wizz Air aeroportului în temeiul acordurilor individuale.

În urma unei investigații declanșate de Comisie, pe fondul unei plângeri depuse de compania aeriană Carpatair, s-a constatat că anumite fonduri publice primite de Aeroportul Timișoara în perioada 2007-2009 au fost utilizate pentru a finanța activități neeconomice ale aeroportului sau nu au oferit niciun avantaj economic aeroportului, deci nu au constituit ajutor de stat. Restul de investiții finanțate din fonduri publice erau pe deplin compatibile cu normele din 2005 privind ajutoarele de stat, Orientările pentru sectorul aviației, în vigoare la acel moment.

De asemenea, în ceea ce privește compaia Wizzair, Comisia a constatat că acordurile din 2008 cu Wizz Air au fost profitabile în mod progresiv pentru aeroport, iar un operator prudent în economia de piață ar fi încheiat astfel de acorduri. Prin urmare, aceste măsuri nu au constituit ajutor de stat.

Comisia aprobă acordarea de către România a unui ajutor pentru salvare în valoare de aproximativ 36 de milioane EUR companiei aeriene de stat TAROM

Comisia Europeană a aprobat, în conformitate cu normele UE privind ajutoarele de stat, planul României de a acorda un împrumut temporar în valoare de aproximativ 36,7 milioane EUR (aproximativ 176 de milioane RON) companiei aeriene de stat TAROM. Prin această măsură se va asigura faptul că serviciile de transport aerian vor continua să fie prestate în mod ordonat, în special pe numeroasele rute pe care TAROM este singurul furnizor, și că pasagerii nu vor fi afectați de perturbări ale traficului aerian, fără a se distorsiona în mod nejustificat concurența pe piața unică.

În februarie 2020, România a notificat Comisiei intenția sa de a acorda TAROM un împrumut pentru salvare în valoare de aproximativ 36,7 milioane EUR (aproximativ 176 de milioane RON). Compania aeriană se confruntă cu un deficit acut de lichidități din cauza creșterii puternice în ultimii ani a costurilor sale de exploatare ca urmare a îmbătrânirii flotei sale. În absența ajutorului, TAROM nu va mai fi în măsură să își îndeplinească obligațiile de plată și să își mențină activitatea.

În temeiul legislației UE, statele membre pot să sprijine întreprinderile aflate în dificultate, cu condiția, în special, ca măsurile de sprijin public să fie limitate în timp și ca amploare și să contribuie la realizarea unui obiectiv de interes comun. Ajutorul pentru salvare poate fi acordat pentru o perioadă de maximum șase luni, timp în care compania să găsească soluții de ieșire din situația de urgență.

România trebuie să recupereze de la operatorul de transport feroviar de marfă CFR Marfă 570 de milioane EUR reprezentând ajutor incompatibil

Comisia Europeană a constatat că operatorul de transport feroviar de marfă CFR Marfă a primit un ajutor de stat incompatibil în valoare de cel puțin 570 de milioane EUR din partea României, prin anularea datoriilor și prin neîncasarea unor datorii de la societate. România trebuie acum să recupereze de la CFR Marfă ajutorul ilegal și dobânzile aferente.

CFR Marfă este operatorul istoric de pe piața românească de transport feroviar de marfă. De mai mulți ani, societatea, care este deținută integral de stat, se confruntă cu dificultăți economice. Aceasta are un nivel ridicat de îndatorare, în special față de administratorul infrastructurii feroviare din România, CFR Infrastructură, care este, de asemenea, deținut în totalitate de stat, și a avut datorii mari față de agențiile naționale de asigurări sociale și de administrare fiscală timp de mulți ani.

În martie 2017, Asociația Transportatorilor Feroviari Privați din România a adresat Comisiei o plângere oficială, în care a susținut că CFR Marfă ar fi beneficiat de ajutoare de stat cu încălcarea normelor UE în materie, sugerând totodată că sprijinul financiar ar fi dus la subminarea concurenței loiale pe piața transporturilor feroviare.

Deși în urma investigației desfășurate de Comisie s-a clarificat faptul că acțiunile statului din iunie 2013 vizând executarea silită a datoriilor la bugetul de asigurări sociale și taxele restante ale societății CFR Marfă la bugetul de stat au fost conforme cu piața, în ceea ce privește restul de măsuri identificate, s-a constatat că, în cazul de față, statul a acționat mai degrabă în calitate de autoritate publică decât ca acționar al societății. Prin urmare, sprijinul din bani publici acordat de România a conferit societății CFR Marfă un avantaj economic neloial față de concurenții săi, iar măsurile au constituit ajutor de stat în sensul normelor UE.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

ROMÂNIA

MAE: Ungaria a inclus România pe lista galbenă a statelor cu risc de răspândire a coronavirusului. Testarea pentru COVID-19, obligatorie la frontieră

Published

on

© Poliția de Frontieră Română/ Facebook

Ungaria a inclus România pe lista galbenă a statelor cu risc de răspândire a coronavirusului, anunță MAE într-un comunicat.

Astfel, persoanele care intră pe teritoriul Ungariei din statele incluse de autoritățile ungare în zona galbenă, zonă în care se află și România, sunt testate obligatoriu la punctul de trecere a frontierei. Cetățenilor care prezintă simptome nu li se permite intrarea în țară, iar cei care nu prezintă simptome intră obligatoriu în carantină, fie instituționalizată, fie la domiciliu (auto-izolare) în Ungaria (dacă există posibilitatea), fiind luați în evidențele autorităților sanitare ungare.

Persoanele faţă de care s-a dispus măsura carantinei la domiciliu (autoizolare) pot solicita autorităţilor competente ieşirea din carantină după efectuarea a două teste moleculare biologice, la un interval de minimum 48 h. În cazul în care primul test este negativ, persoana poate ieşi din carantină, dar este obligată în continuare să efectueze şi cel de-al doilea test. În situaţia în care cel de-al doilea test este pozitiv, se dispune reinstituirea carantinei de 14 zile.

Pe lângă România, zona galbenă mai cuprinde în prezent Bulgaria, Portugalia, Suedia, Marea Britanie, Norvegia, Federaţia Rusă, Serbia, Japonia, China şi SUA, arată MAE.

Conform sursei mai sus citate, noile prevederi legislative care reglementează condiţiile de intrare pe teritoriul Ungariei se aplică atât cetăţenilor ungari, cât şi cetăţenilor străini (indiferent de cetăţenie, UE, non-UE), criteriul de clasificare pentru accesul în Ungaria fiind statul (zona) din care vine cetăţeanul respectiv.

Totodată, conform informaţiilor comunicate de autorităţile ungare, noile dispoziţii nu se aplică tranzitului de marfă, posesorilor de paşapoarte oficiale şi persoanelor care pot dovedi că în ultimele şase luni au fost diagnosticate cu SARS-CoV-2.

Statele de provenienţă ale persoanelor care doresc să intre în Ungaria sunt clasificate pe trei categorii : zona verde – fără restricţii de intrare, zona galbenă – restricţii de intrare, zona roşie – nu este permisă intrarea. La acest moment, statele incluse în zona roşie sunt: Albania, Bosnia şi Herţegovina, Belarus, Kosovo, Macedonia de Nord, Republica Moldova, Muntenegru, Ucraina, dar şi restul statelor din Asia, Africa şi America Latină care nu sunt enumerate în zona galbenă.

Sunt exceptate de la măsura carantinei la domiciliu persoanele care prezintă la punctul de trecere a frontierei două teste moleculare cu rezultat negativ pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2 efectuate în ultimele cinci zile înainte de intrarea în Ungaria, dar la o diferenţă de minimum 48 de ore. MAE reiterează că certificatele trebuie să fie emise în limba maghiară sau engleză.

MAE subliniază că cetăţenilor români care sosesc din statele aflate în zona roşie nu le va fi permisă intrarea pe teritoriul ungar.

Cu privire la tranzit, autorităţile ungare au precizat că cetăţenii străini care intră în Ungaria în scopul tranzitării teritoriului vor fi supuşi unei examinări medicale şi li se va permite accesul, în măsura în care persoanele nu prezintă simptome. Totodată, pentru permiterea tranzitului, sunt obligatorii respectarea condiţiilor prevăzute de Codul Schengen, prezentarea unui document din care să rezulte scopul deplasării şi ţara de destinaţie, precum şi asigurarea dreptului de intrare pe teritoriul statului vecin Ungariei care se află pe ruta de tranzit spre ţara de destinaţie.

De asemenea, tranzitul se va desfăşura în maximum 24 de ore, pe rutele special desemnate, cu posibilitatea opririi la punctele de odihnă sau alimentare marcate în acest sens.

Punctele de frontieră pentru intrare/ieşire, rutele de tranzit, locurile de odihnă şi intervalele orare de părăsire a teritoriului Ungariei sunt disponibile pe site-ul poliţiei ungare: www.police.hu.

 Există totuși derogări specifice anumitor categorii de persoane. Dintre acestea: cetăţenii anumitor state vecine, inclusiv România, (lucrători transfrontalieri, deţinători de imobile etc.) pot intra pe teritoriul Ungariei pe o rază de 30 de km în zona de frontieră pentru maximum 24 de ore; lucrătorii sezonieri din agricultură provenind din toate statele vecine pot intra în Ungaria la solicitarea angajatorului şi după informarea prealabilă de către angajator a Inspectoratului General al Poliţiei.

Demersurile angajatorului se fac electronic, cu 48 de ore înainte, iar cererea va cuprinde numele şi documentul de identitate al angajatului, locul desfăşurării activităţii, locul cazării şi durata raportului de muncă. Suplimentar, angajatorii sunt obligaţi să informeze în scris lucrătorii sezonieri, în limba maternă a acestora, despre condiţiile şi data intrării pe teritoriul Ungariei. Trecerea frontierei se realizează doar prin punctele care vor fi stabilite de conducerea poliţiei ungare în acest scop, în mod organizat, în grupuri. Lucrătorii sezonieri pot intra după efectuarea controlului medical care nu confirmă suspiciunea contactării virusului COVID-19.

După intrarea în Ungaria, salariatul sezonier va fi luat în evidenţele de autorităţilor de sănătate publică şi va intra în carantină la locul de muncă timp de 14 zile. La încetarea raportului de muncă, angajatorul este obligat să anunţe atât punctul de trecere a frontierei, cât şi autorităţile de sănătate publică din Ungaria cu 48 de ore înaintea plecării.

Sunt scutite de restricţii şi călătoriile în scop de afaceri. Managerii sau angajaţii companiilor înregistrate în Ungaria sau în ţările menţionate în Hotărârea de Guvern 341/2020 pot intra în această ţară fără restricţii, dacă respectivele companii sunt afiliate, iar în accepţiunea legii privind impozitarea între ele există relaţii contractuale. Persoana în cauză trebuie să demonstreze că deplasarea se face în interes de serviciu, arată MAE.

Ministerul Afacerilor Externe reaminteşte că cetăţenii români pot solicita asistenţă consulară la numărul de telefon al Ambasadei României la Budapesta: 0036 13 847 689, al Consulatului General al României la Szeged: 0036 62 424 431 sau al Consulatului General al României la Gyula: 0036 66 464 579, apelurile fiind redirecţionate către Centrul de Contact şi Suport al Cetăţenilor Români din Străinătate (CCSCRS) şi preluate de către operatorii Call Center, în regim de permanenţă.

De asemenea, cetăţenii români care se confruntă cu o situaţie dificilă, specială, cu un caracter de urgenţă, au la dispoziţie telefonul de urgenţă al misiunii diplomatice 0036 30 535 69 12 sau ale oficiilor consulare: 0036 30 6777 980 – Consulatul General al României la Szeged şi 0036 30 6357181 – Consulatul General al României la Gyula.

Ministerul Afacerilor Externe recomandă consultarea paginilor de internet: http://www.mae.ro/node/51934, http://budapesta.mae.ro , http://szeged.mae.ro , http://gyula.mae.ro  și http://www.mae.ro/.

Continue Reading

REPUBLICA MOLDOVA

Cooperarea agroalimentară între România și Republica Moldova, tema unui forum online organizat de Camera de Comerţ şi Industrie a României (CCIR)

Published

on

© ccir.ro

Oamenii de afaceri români și moldoveni au discutat miercuri despre oportunitățile de cooperare în domeniul agroalimentar și în viticultură dintre cele două țări, în cadrul Forumului Online de Afaceri România – Republica Moldova, organizat de Camera de Comerţ şi Industrie a României (CCIR), în colaborare cu Camera de Comerţ şi Industrie a Republicii Moldova (CCIRM).

Alt domeniu asupra căruia s-au concentrat discuţiile oamenilor de afaceri a fost industria uşoară, este precizat într-un comunicat al CCIR.

”Forumul de afaceri România – Republica Moldova este un prilej de a reitera bunele relaţii de cooperare dintre ţările noastre, în plan diplomatic, economic şi comercial, și de a continua sprijinul oferit de România pentru asigurarea unui parcurs european Republicii Moldova. Uniunea Europeană este cel mai mare partener comercial și cel mai mare investitor din Moldova. În anul 2018, schimburile comerciale cu UE au reprezentat 70% din totalul exporturilor moldovenești și 56% din comerț. Se impune o intensificare a schimbului de informații de afaceri, o încurajare a companiilor din Republica Moldova de a accesa piața din România, cu accent pe regiunea de Vest a țării. Moldova trebuie să continue armonizarea reglementărilor cu UE, întrucât acest lucru presupune îmbunătățirea accesului companiilor moldovenești pe piața europeană”, a declarat Ovidiu Silaghi, secretar general CCIR.

Preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie a Republicii Moldova, Sergiu Harea, şi-a exprimat speranţa că schimburile comerciale dintre cele două ţări vor reveni la nivelul anterior pandemiei.

”Din păcate, pandemia cu COVID-19 a creat o serie de probleme în ceea ce priveşte cooperarea la nivel economic dintre România şi Republica Moldova. Astfel, devine foarte importantă organizarea unor evenimente precum cel de astăzi. Totodată, sperăm să revenim cât mai repede la nivelul comercial pe care l-am avut înainte de pandemie. Pe parcursul ultimului trimestru, volumul schimburilor comerciale dintre cele două state a scăzut cu aproape 20% şi, tocmai din această cauză, întâlnirile B2B de astăzi dintre antreprenorii români şi moldoveni sunt definitorii pentru revenirea la normal din punctul de vedere al schimburilor comerciale”, a menţionat preşedintele CCIRM.

La rândul său, Adrian Sârbu, ministru plenipotențiar din cadrul Ambasadei României la Chișinău, a explicat că valoarea totală a schimburilor dintre cele două ţări s-a ridicat la 611 milioane de dolari la sfârşitul lunii aprilie 2020.

”De la intrarea în vigoare a acordului de asociere dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană și în particular a componentei sale economice, zona de liber schimb, aproximativ 70%  din volumul schimburilor comerciale se face cu statele membre UE. România ocupă primul loc dintre toate statele europene din punctul de vedere al volumului comercial. Astfel, valoarea totală a schimburilor comerciale, înregistrate la sfârșitul lunii aprilie 2020, a fost de 611 milioane de dolari, cu un export de 385 de milioane de dolari și un import de 225 de milioane de dolari. Este o valoare evident mai mică față de perioada similară a anului trecut, dar ne așteptam la un astfel de recul provocat de pandemie. Important este ca, prin evenimente precum cel de azi, acest decalaj să fie recuperat”, a menționat Sârbu.

Conform informațiilor oferite de ONRC, la nivelul anului 2019, valoarea schimburilor comerciale dintre România și Republica Moldova se ridica la aproape două miliarde de euro, iar în luna martie 2020, însuma 480 milioane de euro. Numărul total al companiilor din Republica Moldova active în România, în mai 2020, era de 6187, cu o valoare totală a capitalului social subscris de aproape 41,45 milioane de  Euro.

Continue Reading

ROMÂNIA

Președintele Klaus Iohannis: Situația epidemiologică nu este bună. Starea de alertă va fi prelungită cu 30 de zile

Published

on

Președintele Klaus Iohannis a anunțat că starea de alertă va fi prelungită cu 30 de zile, în contextul în care situația epidemiologică nu este bună. 

În cadrul unor declarații susținute la finalul întrevederii cu premierul Ludovic Orban, viceprim-ministrul Raluca Turcan, ministrul Afacerilor Interne, Marcel Vela, ministrul Sănătăţii, Nelu Tătaru, şi şeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă, Raed Arafat, desfășurate la Palatul Cotroceni, șeful statului a completat că se vor păstra doar restricțiile care sunt acum în vigoare. 

”Am analizat situația epidemiologică, măsurile care se impună pentru perioada următoare. Situația nu este bună. Am avut și astăzi peste 600 de persoane pozitive. Este foarte mult și în acest context vreau să vă spun 3 lucruri: protejați-vă, protejați-vă și protejați și pe alții. Respectați normele! În acest condiții este evident că starea de alertă va fi prelungită cu 30 de zile. Însă, se vor păstra doar restricțiile care sunt acum în vigoare. Nu se prevede introducerea de noi restricți cum nu poate fi vorba de noi relaxări”, a precizat Klaus Iohannis. 

Președintele a anunțat, de asemenea, că Guvernul are în pregătire noi și noi măsuri care fac parte din programul de revigorare economică, acesta fiind unul dintre subiectele pe care le va dezbate cu ceilalți șefi de stat sau de guvern în cadrul summitului Consiliului European, ce are loc la finalul acestei săptămâni. ”Discuția pe care o voi avea vineri și sâmbătă la Bruxelle tot despre revigorarea economică va fi. Este important ca România să obțină o sumă cât mai consistentă. Pentru asta mă voi lupta acolo”, a spus Klaus Iohannis la finalul ședinței de la Palatul Cotroceni. 

România se află în stare de alertă începând cu data de 15 mai, după 60 de zile de stare de urgență.

Starea de alertă permite autorităţilor să ia orice măsuri pentru prevenirea şi înlăturarea pericolelor pe care le presupune constatarea unei situaţii de urgenţă.

Nu se restrâng însă drepturile constituţionale ale locuitorilor din zona pentru care s-a instaurat starea de alertă, aşa cum se întâmplă în cazul stării de urgenţă.

Starea de alertă se declară potrivit Ordonanţei de Urgenţă nr. 21/2004 şi se referă la punerea de îndată în aplicare a planurilor de acţiuni şi măsuri de prevenire, avertizare a populaţiei, limitare şi înlăturare a consecinţelor situaţiei de urgentă.

În ultimele 24 de ore, pe teritoriul României, au fost confirmate 641 de cazuri din 18.440 de teste efectuate. În România au fost confirmate, până miercuri la ora 13:00, 34.226 infecții cu coronavirus. În total, în România au murit 1.952 persoane infectate cu coronavirus. Dintre persoanele confirmate pozitiv, 24155 au fost externate, dintre care 22049 de pacienți vindecați și 2106 de pacienți asimptomatici, externați la 10 zile după depistare.

 

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending