Connect with us

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană a aprobat PNRR-ul de 2,2 mld. de euro al Lituaniei. În prezent, 14 state membre au primit undă verde de la Bruxelles pentru reforme și investiții

Published

on

© European Union, 2021/ Source: EC - Audiovisual Service

Comisia Europeană a adoptat ieri, 2 iulie, o evaluare pozitivă a planului de redresare și reziliență al Lituaniei. Acesta este un pas important în vederea plății de către UE a unor granturi în valoare de 2,2 miliarde EUR în cadrul Mecanismului de Redresare și Reziliență (MRR), potrivit unui comunicat.Această finanțare va sprijini punerea în aplicare a măsurilor cruciale de investiții și de reformă prezentate în planul de redresare și de reziliență al Lituaniei. De asemenea, aceasta va juca un rol esențial pentru a permite Lituaniei o revenire solidă în urma pandemiei COVID-19.

„Sunt încântată să prezint evaluarea pozitivă a Comisiei Europene cu privire la planul de redresare și reziliență al Lituaniei. Planul Lituaniei se concentrează pe investiții și reforme care vor accelera tranziția digitală și ecologică. Acesta include investiții substanțiale în energie curată și în rețele de internet de mare viteză care vor face economia Lituaniei mai sustenabilă, mai dinamică și mai inovatoare. Cu sprijinul NextGenerationEU, ne putem asigura că beneficiile tranziției digitale și ecologice sunt împărtășite de toți. Vom fi alături de voi la fiecare pas pentru a ne asigura că planul vostru va deveni un succes”, a declarat Ursula von der Leyen, președintele Comisiei Europene.

Ursula von der Leyen și-a continuat în această săptămână turneul european prin capitalele statelor membre, început pe 16 iunie, cu o vizită la Ljubljana pentru a-și exprima sprijinul pentru planul național de redresare și reziliență al Sloveniei și pentru a discuta detaliile acestuia cu premierul Janez Janša. Vineri, șefa Comisiei a călătorit în Lituania, unde s-a văzut cu președintele Gitanas Nausėda și premierul Ingrida Šimonytė.

Planul Lituaniei face parte dintr-un răspuns coordonat fără precedent al UE la criza COVID-19, pentru a aborda provocările europene comune prin adoptarea tranziției ecologice și digitale, pentru a consolida reziliența economică și socială și coeziunea pieței unice.

Comisia a evaluat planul Lituaniei pe baza criteriilor stabilite în Regulamentul privind MRR. Analiza Comisiei a avut în vedere, în special, dacă investițiile și reformele prevăzute în planul Lituaniei sprijină tranziția ecologică și digitală, contribuie la abordarea eficientă a provocărilor identificate în cadrul semestrului european și consolidează potențialul de creștere, crearea de locuri de muncă și reziliența economică și socială.

MRR – care se află în centrul NextGenerationEU – va oferi până la 672,5 miliarde EUR (în prețuri curente) pentru a sprijini investițiile și reformele în întreaga UE. În cadrul acestui Mecanism, planurile naționale trebuie să repartizeze cel puțin 37% din cheltuieli pe proiecte care sunt în conformitate cu obiectivul UE pentru 2050 de reducere netă la zero a emisiilor de gaze cu efect de seră, respectiv 20% pe digitalizare.

Asigurarea tranziției ecologice și digitale a Lituaniei

În evaluarea Comisiei se constată că planul Lituaniei alocă 38% din totalul resurselor sale pentru măsuri care sprijină realizarea obiectivelor climatice. Planul include reforme și investiții pentru dezvoltarea de centrale electrice care utilizează energie din surse regenerabile și pentru crearea de instalații publice și private de stocare a energiei. Aceste măsuri sunt completate de reforme și investiții în vederea eliminării treptate a celor mai poluante vehicule de transport rutier, a creșterii ponderii surselor de energie regenerabilă în sectorul transporturilor și a accelerării renovării clădirilor prin sprijinirea producției de elemente modulare pentru renovare din materiale organice.

În urma evaluării planului Lituaniei de către Comisie, se constată că acesta alocă 32% din totalul fondurilor acordate pentru măsuri care sprijină tranziția digitală. Planul include investiții considerabile în conectivitate, cu un accent deosebit pe implementarea pe scară largă a rețelelor de mare viteză și pe dezvoltarea a 2 000 km de infrastructură de conectivitate de mare viteză în zonele rurale și îndepărtate. Planul prevede, de asemenea, investiții semnificative în e-guvernare și în dezvoltarea de soluții de inteligență artificială pentru limba lituaniană.

Consiliul va avea acum la dispoziție, de regulă, patru săptămâni pentru a adopta propunerea Comisiei. Aprobarea planului de către Consiliu ar permite plata a 289 de milioane de euro către Lituania sub formă de prefinanțare. Aceasta reprezintă 13% din suma totală alocată Lituaniei.

Comisia va autoriza plățile ulterioare pe baza îndeplinirii satisfăcătoare a etapelor și obiectivelor prevăzute în planul de redresare și de reziliență, reflectând progresele înregistrate în implementarea investițiilor și a reformelor.

Potrivit Comisiei, în toate țările, președintele von der Leyen va vizita proiecte care vor fi finanțate prin intermediul Mecanismului de Redresare și Reziliență, axate în principal pe cercetare și pe tranziția ecologică și digitală.

În ceea ce privește România, PNRR ar putea fi aprobat de Comisia Europeană în luna septembrie, în urma unei etape de clarificăridupă ce Executivul european a aprobat solicitarea țării noastre de a prelungi perioada de evaluare.

Documentul transmis la 31 mai și publicat la 2 iunie cuprinde proiecte în valoare de 29,2 miliarde de euro, din banii alocaţi urmând a fi finanţate cu sume mari trei sectoare importante: Transporturi – 6,7 miliarde de euro, Educaţia – 3,6 miliarde de euro şi Sănătatea – 2,4 miliarde de euro

Până în acest moment, Executivul European a aprobat 14 planuri de redresare și reziliență, după cum urmează: Portugalia, Spania, Grecia, Danemarca, Luxemburg,  Austria, Slovacia, Letonia, Germania, Italia, Belgia, Franța, Slovenia și Lituania.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

COMISIA EUROPEANA

Ursula von der Leyen, la București: PNRR-ul României este un plan foarte bun, orientat către viitor. Aștept să lucrăm împreună la implementarea sa

Published

on

© Guvernul României

Planul Național de Redresare și Reziliență al României este “un plan foarte bun, orientat către viitor”, iar Comisia Europeană așteaptă să lucreze împreună cu Guvernul României la implementarea acestuia, a spus șefa executivului european, Ursula von der Leyen, aflată pentru prima dată la București în această calitate, moment care coincide cu prezentarea evaluării Planului Național de Redresare și Reziliență și aprobarea acestuia.

Este un plan foarte bun, orientat către viitor, cu o puternică componentă de digitalizare, reziliență, inclusiv pentru sectorul de sănătate. (…) Este foarte structurat și aștept să lucrăm împreună la implementarea planului. Felicitări“, le-a transmis von der Leyen premierului Florin Cîțu și membrilor Guvernului, inclusiv fostului ministru al investițiilor și proiectelor europene, în urma unei fotografii de familie realizată la Palatul Victoria.

 

Președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen efectuează luni prima sa vizită oficială la București de la preluarea mandatului de șefă a executivului de la Bruxelles. Momentul coincide cu aprobarea Planului Național de Redresare și Reziliență, prin intermediul căruia România va putea beneficia de 29,2 miliarde de euro, granturi și împrumuturi, pentru a-și redresa economia, ca urmare a pandemiei, pe baze noi ecologice și digitale.

Potrivit unui comunicat al Comisiei, remis CaleaEuropeană.ro, vizita Ursulei von der Leyen la București cuprinde întrevederi cu președintele Klaus Iohannis și cu prim-ministrul Florin Cîțu.

Șefa Comisiei Europene a fost primită la ora 16.00 la Palatul Cotroceni de președintele Iohannis, iar de la ora 16.50 la Palatul Victoria de prim-ministrul Cîțu.

Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, împreună cu președintele Klaus Iohannis şi premierul Florin Cîțu va vizita apoi Spitalul Universitar de Urgență București, începând cu ora 17.45.

De la ora 18.15, Ursula von der Leyen va susține o conferință comună de presă alături de Klaus Iohannis și Florin Cîțu pentru a marca simbolic aprobarea PNRR-ului României.

Locul ales pentru desfășurarea acestui moment, Spitalul Universitar de Urgență București, este unul cu însemnătate pentru planul ce va fi aprobat României. SUUB va putea beneficia de fonduri prin intermediul PNRR în cadrul pilonului consacrat sănătății.

România este cea de-a 20-a țară care va fi vizitată de președinta Comisiei pentru a da undă verde planurilor naționale de redresare și reziliență, documentele programatice prin care statele UE vor putea beneficia de fondurile aferente Mecanismului de redresare și reziliență, elementul central de 672,5 miliarde de euro al instrumentului temporar de redresare Next GenerationEU, creat pentru atenuarea impactului economic și social al pandemiei de coronavirus în Europa.

Până în prezent, 25 din cele 27 de state ale Uniunii Europene au trimis la Bruxelles documentele aferente PNRR-urilor. 19 dintre acestea au primit aprobare pentru planurile lor din partea Comisiei Europene, iar 13 au primit prefinanțarea prevăzută pentru a demara reformele din cadrul planurilor naționale de redresare și reziliență. Singurele state care nu au depus planurile naționale de redresare sunt Bulgaria și Olanda.

România a trimis Planul Național de Redresare și Reziliență către Comisia Europeană la data de 31 mai și l-a publicat la 2 iunie.

Prin documentul care totalizează 1350 de pagini, Bucureștiul are la dispoziție 29,2 miliarde de euro, dintre care 14,2 miliarde de euro granturi și 14,9 miliarde de euro împrumuturi, care vor fi contractate la o dobândă extrem de avantajoasă bazată pe rating-ul de creditare al Comisiei Europene.

Finanțările trebuie contractate până la 31 decembrie 2023, iar proiectele trebuie implementate până la 31 decembrie 2026. 

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Klaus Iohannis a primit-o pe Ursula von der Leyen la Palatul Cotroceni. Președinta Comisiei Europene este în România pentru a semna PNRR

Published

on

© Administrația Prezidențială

Președintele Klaus Iohannis a primit-o luni, la Palatul Cotroceni, pe președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, aflată pentru prima dată la București în calitate de șefă a executivului european, moment care coincide cu prezentarea evaluării Planului Național de Redresare și Reziliență și aprobarea acestuia.

 

Potrivit unui comunicat al Comisiei, remis CaleaEuropeană.ro, vizita Ursulei von der Leyen la București cuprinde întrevederi cu președintele Klaus Iohannis și cu prim-ministrul Florin Cîțu.

Șefa Comisiei Europene va fi primită la ora 16.00 la Palatul Cotroceni de președintele Iohannis, iar de la ora 16.50 la Palatul Victoria de prim-ministrul Cîțu.

Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, împreună cu președintele Klaus Iohannis şi premierul Florin Cîțu va vizita apoi Spitalul Universitar de Urgență București, începând cu ora 17.45.

De la ora 18.15, Ursula von der Leyen va susține o conferință comună de presă alături de Klaus Iohannis și Florin Cîțu pentru a marca simbolic aprobarea PNRR-ului României.

Locul ales pentru desfășurarea acestui moment, Spitalul Universitar de Urgență București, este unul cu însemnătate pentru planul ce va fi aprobat României. SUUB va putea beneficia de fonduri prin intermediul PNRR în cadrul pilonului consacrat sănătății.

România este cea de-a 20-a țară care va fi vizitată de președinta Comisiei pentru a da undă verde planurilor naționale de redresare și reziliență, documentele programatice prin care statele UE vor putea beneficia de fondurile aferente Mecanismului de redresare și reziliență, elementul central de 672,5 miliarde de euro al instrumentului temporar de redresare Next GenerationEU, creat pentru atenuarea impactului economic și social al pandemiei de coronavirus în Europa.

Până în prezent, 25 din cele 27 de state ale Uniunii Europene au trimis la Bruxelles documentele aferente PNRR-urilor. 19 dintre acestea au primit aprobare pentru planurile lor din partea Comisiei Europene, iar 13 au primit prefinanțarea prevăzută pentru a demara reformele din cadrul planurilor naționale de redresare și reziliență. Singurele state care nu au depus planurile naționale de redresare sunt Bulgaria și Olanda.

România a trimis Planul Național de Redresare și Reziliență către Comisia Europeană la data de 31 mai și l-a publicat la 2 iunie.

Prin documentul care totalizează 1350 de pagini, Bucureștiul are la dispoziție 29,2 miliarde de euro, dintre care 14,2 miliarde de euro granturi și 14,9 miliarde de euro împrumuturi, care vor fi contractate la o dobândă extrem de avantajoasă bazată pe rating-ul de creditare al Comisiei Europene.

Finanțările trebuie contractate până la 31 decembrie 2023, iar proiectele trebuie implementate până la 31 decembrie 2026. 

De asemenea, după aprobarea din partea Comisiei Europene și a Consiliului Uniunii Europene (așteptată în termen de patru săptămâni), România ar trebui să primească o pre-finanțare de 13% din totalul fondurilor pentru a demara atingerea jaloanelor și a țintelor (milestones & targets) în materie de reforme și investiții.

Transporturile, educația și sănătatea – prioritățile vedetă ale României anului 2026

PNRR-ul României este structurat pe 15 componente care acoperă toţi cei 6 piloni prevăzuţi prin Regulamentul 2021/241 al Parlamentului European şi al Consiliului cu privire la Mecanismul de redresare și reziliență. 

Dintre cele 15 componente, finanțările cele mai mari sunt acordate, de departe, domeniilor transporturilor (7,6 miliarde de euro), educației (3,6 miliarde de euro), sănătății (2,45 miliarde de euro), renovării clădirilor (2,2 miliarde de euro), tranziției verzi și digitale la nivel local (2,12 miliarde de euro), sistemelor publice digitale (1,89 miliarde de euro) și energiei (1,614 miliarde de euro).

Din cele 7,6 miliarde de euro alocate transportului sustenabil, 3,9 miliarde vor fi direcționate transportului feroviar, iar 3,1 miliarde de euro celui rutier. Pe baza sumelor alocate, aceste două sub-componente primesc cea mai mare finanțare din cadrul PNRR. Până în 2026, România se angajează să construiască 434 de kilometri de autostradă prin PNRR, iar din perspectiva infrastructurii feroviare sunt avuți în vedere 311 km de cale ferată modernizată, 311 km de cale ferată cu sistem ERTMS 2, 110 km de cale ferată electrificată, 206 km de cale ferată cu sistem modern de centralizare. 

Educația se identifică cu proiectul prezidențial al lui Klaus Iohannis – România Educată. Cele 3,6 miliarde de euro alocate vor contribui, printre altele, la construcția a 50 de școli noi, la achiziționarea a 1.800 de microbuze verzi pentru transportul elevilor, la dotarea cu mobilier a 75.000 de săli de clasă dotate cu mobilier, la înființarea a 20.000 de locuri de recreere și lectură și la crearea a 20.000 de locuri de cazare în campusuri universitare.

Subfinanțată cronic asemenea educației în ultimele trei decenii, sănătatea va beneficia de 2,45 miliarde de euro pentru a dota ecosistemul sanitar din România – 200 de centre comunitare, 3.000 de cabinete de asistență medicală, 26 de secții de terapie intensivă nou-născuți și 30 de ambulatorii.

Cum sunt cuprinse în PNRR-ul României temele prioritare de la Bruxelles: clima și digitalul

Conform cerințelor convenite la nivel european, între cei șase piloni stabiliți la nivel european, trebuie să se regăsească investiții și reforme de cel puțin 37 % pentru sprijinirea obiectivelor de reducere a gazelor cu efect de seră cu 55% până în 2030 în vederea atingerii neutralității climatice până în anul 2050 și 20 % pentru tranziția digitală.

În planul României, minim 37% din PNRR către tranziția verde ar trebui să semnifice aproximativ 10,8 miliarde de euro, iar minim 20% pentru digitalizare aproximativ 5,84 miliarde de euro.

Din structura și bugetul PNRR reiese că 15,9 miliarde de euro vor fi alocate tranziției verzi, iar 1,89 miliarde de euro domeniului digital. La acestea, se vor adăuga 2,12 miliarde de euro prin fondul local pentru tranziție verde și digitală și finanțări pentru obiective digitale pe diferite sub-componente ale componentelor desfășurate mai jos.


Care sunt structura și bugetul PNRR? 

Primul pilon – Tranziţia verde (15,9 miliarde de euro) – este structurat pe șase componente cu finanțare distinctă:

1) Sistemul de management al apei (1,884 miliarde de euro);

2) Împădurim România şi protejăm biodiversitatea (1,372 miliarde de euro);

3) Managementul deşeurilor (1,2 miliarde de euro);

4) Transport sustenabil (7,6 miliarde de euro);

5) Fondul pentru Valul renovării (2,2 miliarde de euro);

6) Energie (1,614 miliarde de euro);

Cel de-al doilea pilon – transformare digitală (1,89 miliarde de euro) – are o singură componentă:

7) Cloud guvernamental şi sisteme publice digitale;

Pilonul al treilea – Creştere inteligentă, sustenabilă şi favorabilă incluziunii (2,83 miliarde de euro) – cuprinde două componente:

8) Reforme fiscale şi reforma sistemului de pensii  (482 de milioane de euro);

9) Suport pentru sectorul privat, cercetare, dezvoltare şi inovare (2,359 miliarde de euro);

Componentele pilonului al patrulea Coeziune socială şi teritorială (2,3 miliarde de euro)

10) Fondul local pentru tranziţie verde şi digitală (2,12 miliarde de euro);

11) Turism şi cultură (200 de milioane de euro);

Pilonul consacrat sănătății, rezilienței economice, sociale și instituționale, cel de-al cincilea va avea alocate 2,8 miliarde de euro pe trei componente:

12) Sănătate (2,455 miliarde de euro);

13) Reforme sociale (217 milioane de euro);

14) Reforma sectorului public. Creşterea eficienţei justiţiei şi întărirea capacităţii partenerilor sociali (167 milioane de euro);

Pilonul al șaselea “Politici pentru noua generaţie” (3,6 miliarde de euro) are o singură componentă:

15. România Educată.


Semestrul European – Nouă reforme pe care România trebuie să le implementeze

Un aspect cu caracter reformator important, dar și inovator în arhitectura Facilității de redresare și reziliență, este legătura cu Semestrul European – ciclul de coordonare a politicilor economice, bugetare, în domeniul muncii și în domeniul social creat la nivelul UE ca urmare a crizei din 2008. 

Fiecare plan național de redresare și reziliență abordează recomandările specifice fiecărei ţări identificate în cursul discuţiilor din cadrul semestrului european 2019 şi 2020.

Astfel, pentru a răspunde recomandărilor specifice de țară din 2019 și 2020 în PNRR sunt incluse nouă reforme majore privind pensiile, politica fiscală, companiile de stat, o nouă formulă de calcul a salariului minim, înființarea Băncii Naționale de Dezvoltare,  administrația publică, justiția, decarbonizarea transportului și energie regenerabilă.

În următorii ani, României îi vor reveni aproape 80 de miliarde de euro din fondul de redresare și din Cadrul Financiar Multianual 2021-2027, conform negocierilor conduse de președintele Klaus Iohannis la Consiliul European din 17-21 iulie 2020. Acestea vor fi distribuite astfel: 29,2 miliarde din Mecanismul de Redresare și Reziliență din cadrul NGEU (reprezentând 4,52% din acest instrument), 28,22 miliarde din fondurile de coeziune (reprezentând 7,52%), 19,34 miliarde din politica agricolă comună (reprezentând 5,58%) și 1,94 miliarde din Fondul pentru o Tranziție Justă (reprezentând 11,09%).

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

UE se angajează să aloce 140 de milioane de euro pentru a îmbunătăți securitatea alimentară la nivel mondial și 25 de milioane pentru educația copiilor din zone de conflict din întreaga lume

Published

on

© European Commission/ Twitter

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunșat în cadrul evenimentului Global Citizen Live, că Uniunea Europeană se angajează să aloce 140 de milioane de euro pentru a îmbunătăți securitatea alimentară la nivel mondial și a reduce sărăcia extremă și 25 de milioane pentru programul ”Educația nu poate aștepta”, care sprijină educația copiilor din zone de conflicte și crize din întreaga lume. 

”Trebuie să ne unim forțele pentru a învinge coronavirusul și a reconstrui o lume mai bună. Europa își face partea sa. Încă de la început, europenii au expediat 800 de milioane de doze de vaccinuri cu lumea, chiar și atunci când nu aveam suficiente pentru noi înșine. Acum, trebuie să facem un pas înainte, pentru a ajuta la stoparea acestei pandemii la nivel global, pentru a pune capăt foametei, pentru a oferi copiilor din întreaga lume șanse egale. Echipa Europei s-a angajat deja să doneze 500 de milioane de doze de vaccinuri către țările vulnerabile până în vara anului viitor. În plus, Comisia Europeană alocă astăzi 140 de milioane de euro pentru a îmbunătăți securitatea alimentară la nivel mondial și a reduce sărăcia extremă și 25 de milioane de euro pentru programul <<Educația nu poate aștepta>>, care sprijină educația copiilor din zone de conflicte și crize din întreaga lume”, a transmis von der Leyen în cadrul evenimentului, potrivit unui comunicat al instituției pe care o conduce.

Noua finanțare aduce contribuția totală a UE la ”Educația nu poate aștepta” la 52,5 milioane de euro, accelerând impactul, domeniul de aplicare și raza de acțiune a acestui program în întreaga lume.

Educația de calitate este un drept fundamental al omului și joacă un rol-cheie ca accelerator al progreselor în ceea ce privește toate Obiectivele de Dezvoltare Durabilă. Cu toate acestea, în timpul pandemiei, 1,6 miliarde de copii la nivel mondial nu au fost înscriși la școală, iar milioane de copii s-ar putea să nu se mai întoarcă niciodată la studii. Lumea riscă să anuleze decenii de progres.

”Educația nu poate aștepta” este un fond global pentru educația copiilor în situații de urgență și crize prelungite care permite guvernelor, instituțiilor multilaterale și sectorului privat să finanțeze programe educaționale cuprinzătoare pentru copiii și tinerii afectați de criză. Fondul a fost conceput pentru a fi agil și pentru a ajunge la cei mai vulnerabili, inclusiv la fete, copii cu dizabilități, minorități și alți copii marginalizați.

De la înființarea sa în 2016, fondul a ajutat peste 4,6 milioane de fete și băieți vulnerabili care trăiesc în situații fragile și în contexte de criză să aibă acces la o educație incluzivă și de calitate într-un mediu sigur și protector. Educația COVID-19 a fondului în cadrul răspunsului la situații de urgență a oferit învățare la distanță, mesaje de sănătate care salvează vieți și alte tipuri de sprijin unui număr suplimentar de 29,2 milioane de fete și băieți vulnerabili.

Contribuția UE pentru a îmbunătăți sistemele alimentare vine în contextul în care criza climatică globală, epuizarea resurselor naturale și pierderea biodiversității sunt amenințări existențiale pentru omenire și reprezintă provocările globale definitorii ale secolului nostru. Acestea sunt principalele amenințări la adresa asigurării unei securități alimentare și nutriționale durabile pentru toți. Împreună, acestea sunt cauza sănătății precare, a inegalităților, a tulburărilor sociale și a conflictelor.

Sistemele alimentare sunt atât un vector, cât și o victimă a acestor provocări. Cu toate acestea, dacă sunt gestionate și guvernate în mod diferit, ele pot face parte din soluții și pot fi un campion al schimbării, conducând alte sectoare cu soluții și inspirație.

Pentru a reuși, cunoștințele, capacitățile, calitatea parteneriatelor, inovațiile și acțiunile coordonate la nivel mondial sunt de cea mai mare importanță.

O realiniere radicală a sistemelor alimentare din întreaga lume ar putea pune capăt foametei și malnutriției în toate formele sale, promovând în același timp egalitatea de gen, crearea de locuri de muncă, mijloace de trai prospere, oportunități pentru tineri, soluții climatice și sănătatea mediului. Aceasta este ceea ce își propune să realizeze CGIAR prin Strategia sa de cercetare și inovare pentru 2030.

Sprijinul UE va consolida capacitățile și intervențiile CGIAR pentru a-și reînnoi portofoliul de cercetare și inovare pentru a aborda metodele de producție, practicile și politicile aferente și pentru a extinde soluțiile bazate pe natură și abordările bazate pe ecosistem (de exemplu, abordările agroecologice și regenerative, agroforestul, gestionarea durabilă a terenurilor etc.) pentru a îmbunătăți productivitatea bazată pe procese ecologice pentru a contribui la durabilitatea economică, socială și de mediu.

CGIAR, fondat în 1971, este o rețea de 15 centre de cercetare din întreaga lume, cu aproximativ 8.000 de oameni de știință care efectuează cercetări în domeniul sistemelor alimentare din Africa, Asia, Pacific, America Latină și Caraibe, a căror misiune este de a contribui la hrănirea unei populații globale în creștere rapidă.

În prezent, își propune să contribuie la abordarea provocărilor secolului XXI, să transforme sistemele alimentare, de teren și de apă în contextul unei crize climatice și să pregătească lumea pentru șocuri precum cele provocate de COVID-19, în cadrul unei organizații restructurate.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Daniel Buda42 mins ago

Daniel Buda: Orașele trebuie să fie implicate ca parteneri-cheie în gestionarea pandemiei COVID-19 și să orienteze societatea către o redresare favorabilă incluziunii, durabilă și rezilientă

COMISIA EUROPEANA59 mins ago

Ursula von der Leyen, la București: PNRR-ul României este un plan foarte bun, orientat către viitor. Aștept să lucrăm împreună la implementarea sa

ROMÂNIA1 hour ago

Ministerul Inovării și Digitalizării organizează prima vizită de țară a experților externi, prin intermediul mecanismului de sprijin al politicilor (PSF)

INTERVIURI1 hour ago

INTERVIU Patriciu Achimaș-Cadariu | Cum va recupera România decalajul de peste jumătate de secol față de Vestul Europei în lupta cu cancerul de col uterin

NEWS1 hour ago

Premiul pentru drepturile omului ”Vaclav Havel” 2021 a fost acordat opozantei belaruse Maria Kolesnikava: A arătat că este pregătită să își riște propria siguranță pentru o cauză mai mare decât ea însăși

COMISIA EUROPEANA2 hours ago

Klaus Iohannis a primit-o pe Ursula von der Leyen la Palatul Cotroceni. Președinta Comisiei Europene este în România pentru a semna PNRR

ROMÂNIA3 hours ago

Ambasadorul României în SUA, Andrei Muraru, s-a întâlnit cu Alina Vandenberghe, co-fondatoarea ”companiei care, potrivit estimărilor de piață, va deveni al doilea unicorn” românesc din SUA

REPUBLICA MOLDOVA3 hours ago

Natalia Gavrilița, întrevedere cu Charles Michel: Mi-am exprimat încrederea că actuala vizită va pune bazele pentru impulsionarea relațiilor între Republica Moldova și UE

U.E.3 hours ago

Cum arată viziunea social-democraților la conducerea Germaniei post-Merkel. Olaf Scholz: SPD, Verzii și FDP au un mandat clar dat de cetățeni pentru formarea următorului guvern

COMISIA EUROPEANA4 hours ago

UE se angajează să aloce 140 de milioane de euro pentru a îmbunătăți securitatea alimentară la nivel mondial și 25 de milioane pentru educația copiilor din zone de conflict din întreaga lume

COMISIA EUROPEANA2 hours ago

Klaus Iohannis a primit-o pe Ursula von der Leyen la Palatul Cotroceni. Președinta Comisiei Europene este în România pentru a semna PNRR

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI8 hours ago

Rareș Bogdan a fost ales prim-vicepreședinte al PNL pentru comunicare și relații internaționale: România are nevoie de reforme. Nimeni nu ne va ierta dacă nu facem investiții

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI21 hours ago

Gheorghe Falcă a fost ales vicepreședinte al PNL pentru fonduri europene și dezvoltare regională: Modernizarea României, al treilea mare proiect de țară, după aderarea la UE și NATO

POLITICĂ2 days ago

Florin Cîțu este noul președinte al Partidului Național Liberal: Acest vot mă onorează și mă responsabilizează. Vă promit că voi fi președintele tuturor liberalilor

ONU5 days ago

În primul discurs la ONU, Maia Sandu cere retragerea trupelor Rusiei din Transnistria și anunță că a început curățarea Republicii Moldova de regimurile corupte

Dragoș Pîslaru5 days ago

Eurodeputatul Dragoș Pîslaru: Cel mai optimist scenariu pentru aderarea României la zona euro ar fi în 2028

ONU5 days ago

Klaus Iohannis, la ONU: România susține rolul de lider al Uniunii Europene în materie de schimbări climatice

INTERVIURI5 days ago

INTERVIU Președinta Fondului de Investiții al celor Trei Mări: Înființarea fondului, posibilă prin cooperarea cu România. Este esențial să prezentăm investitorilor întreaga regiune prin fiecare țară în parte

ONU5 days ago

Klaus Iohannis, de la tribuna ONU: Valorile democratice și ordinea bazată pe reguli, fundamente ale unui viitor mai bun. Conflictele prelungite din vecinătatea României continuă să amenințe securitatea Europei

INTERNAȚIONAL6 days ago

Joe Biden invocă, în primul său discurs la ONU, “alianța sacră NATO” și “parteneriatul fundamental cu UE”: Suntem în zorii unui deceniu decisiv. Începem o nouă eră de diplomaţie neobosită

Team2Share

Trending