Connect with us

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană a aprobat PNRR-ul Spaniei în valoare de 69,5 mld. de euro. Statul UE cu cea mai grav afectată economie în urma COVID va primi 9 mld. de euro prefinanțare pentru redresare

Published

on

Comisia Europeană a aprobat miercuri, 16 iunie, planul de redresare și de reziliență (PNRR) al Spaniei, marcând încă un pas important în vederea plății de către UE a unor granturi în valoare de 69,5 miliarde EUR în cadrul Mecanismului de Redresare și Reziliență (MRR) în perioada 2021-2026, informează un comunicat. Această finanțare va sprijini punerea în aplicare a măsurilor cruciale de investiții și de reformă prezentate în PNRR-ul Spaniei. De asemenea, va juca un rol esențial pentru ca Spania să devină mai puternică în urma pandemiei COVID-19.

Spania, statul membru a cărui economie a fost cel mai grav afectată de pandemie, cu o contracție de 10,8% în 2020, este a doua țară care primește aprobare pentru strategia sa de cheltuieli, după Portugalia, care deține în prezent președinția rotativă a Consiliului UE. Spania va primi aproximativ 70 de miliarde de euro sub formă de granturi și împrumuturi în următorii cinci ani. Aprobarea Comisiei va trebui să fie urmată de aprobarea statelor membre în cursul acestui an.

Citiți și Comisia Europeană a dat undă verde PNRR-ului Portugaliei de 16,6 miliarde de euro. Începând de luna viitoare, Lisabona ar putea demara investițiile și reformele cu prefinanțarea de 2,2 miliarde de euro

Von der Leyen a călătorit în Spania în a doua jumătate a zilei de miercuri, după vizita în Portugalia, pentru a se întâlni cu premierul Pedro Sánchez. De asemenea, președinta Comisiei urmează să viziteze Grecia, Danemarca și Luxemburg în cursul acestei săptămâni (17-18 iunie) pentru a-și exprima sprijinul pentru planurile de redresare ale acestor state membre.

Potrivit Comisiei, în toate țările, președintele von der Leyen va vizita proiecte care vor fi finanțate prin intermediul Mecanismului de Redresare și Reziliență, axate în principal pe cercetare și pe tranziția ecologică și digitală.

Comisia a evaluat planul Spaniei pe baza criteriilor stabilite în Regulamentul privind MRR. Analiza Comisiei a avut în vedere, în special, dacă investițiile și reformele prevăzute în planul Spaniei contribuie la abordarea eficientă a provocărilor identificate în contextul semestrului european, dacă acestea conțin măsuri care sprijină în mod eficient tranziția ecologică și digitală și dacă contribuie la consolidarea potențialului de creștere, la crearea de locuri de muncă și la rezistența economică și socială a acestui stat membru.

„Sunt încântată să prezint evaluarea pozitivă a Comisiei Europene cu privire la planul de redresare și reziliență al Spaniei, în valoare de 69,5 miliarde de euro. Acest plan va transforma profund economia Spaniei, o va face mai ecologică, mai digitală și mai rezistentă. Am aprobat acest plan deoarece este ambițios, de perspectivă și va contribui la construirea unui viitor mai bun pentru poporul spaniol. Faptul că acest plan este foarte bine asumat la nivel național este de bun augur pentru punerea sa în aplicare cu succes”, a declarat președinta Ursula von der Leyen.

Sánchez a sugerat că planul de redresare ar putea transforma economia Spaniei într-o manieră similară cu cea experimentată odată cu intrarea în Comunitatea Europeană în 1986.

Scopul nostru este să ne asigurăm că redresarea este rapidă și echitabilă – astfel încât nicio regiune și nicio generație să nu fie lăsată în urmă – și să privim spre viitor”, a declarat Sánchez. „Acesta este un plan la nivel național; un plan care ne implică pe toți. Avem o oportunitate enormă de a ne moderniza țara pentru generațiile viitoare”, relatează The Guardian.

MRR – care constituie elementul central al Planului de relansare NextGenerationEU – va oferi până la 672,5 miliarde EUR (în prețuri curente) pentru a sprijini investițiile și reformele în întreaga UE.

În cadrul acestui mecanism, planurile naționale trebuie să repartizeze cel puțin 37% din cheltuieli pe proiecte care sunt în conformitate cu obiectivul UE pentru 2050 de reducere netă la zero a emisiilor de gaze cu efect de seră, respectiv 20% pe digitalizare.

Conform detaliilor prezentate de Comisia Europeană, Spania va dedica 40% din această sumă obiectivului combaterii schimbărilor climatice, prin proiecte de promovare a transporturilor sustenabile urbane şi pe distanţe lungi, creşterea eficienţei energetice a clădirilor, decarbonizarea industriei şi implementarea noilor tehnologii bazate pe hidrogen şi energii regenerabile, relatează Agerpres.

Un procent de 28% din granturi va fi direcţionat către digitalizarea administraţiei publice spaniole, a industriei şi mediului de afaceri, precum şi investiţiilor în echipamente informatice destinate sectorului educaţional şi îmbunătăţirii abilităţilor informatice, mai precizează sursa citată anterior.

Consiliul va avea acum la dispoziție, de regulă, patru săptămâni pentru a adopta propunerea Comisiei. Aprobarea planului de către Consiliu ar permite plata a 9 miliarde de euro către Spania sub formă de prefinanțare. Aceasta reprezintă 13% din suma totală alocată Spaniei.

Comisia va autoriza plățile ulterioare în funcție de îndeplinirea satisfăcătoare a etapelor și obiectivelor prevăzute în decizia de punere în aplicare a Consiliului, reflectând progresele înregistrate în ceea ce privește implementarea investițiilor și a reformelor.

În ceea ce privește România, PNRR ar putea fi aprobat de Comisia Europeană în luna septembrie, în urma unei etape de clarificăridupă ce Executivul european a aprobat solicitarea țării noastre de a prelungi perioada de evaluare.

Documentul transmis la 31 mai și publicat la 2 iunie cuprinde proiecte în valoare de 29,2 miliarde de euro, din banii alocaţi urmând a fi finanţate cu sume mari trei sectoare importante: Transporturi – 6,7 miliarde de euro, Educaţia – 3,6 miliarde de euro şi Sănătatea – 2,4 miliarde de euro.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

COMISIA EUROPEANA

Ursula von der Leyen, la inaugurarea interconectorului de gaze Bulgaria – Grecia: Astăzi începe o nouă eră pentru Europa de Sud-Est și pentru securitatea energetică a UE

Published

on

© Ursula von der Leyen/ Twitter

Uniunea Europeană a sprijinit interconectorul de gaze naturale dintre Grecia și Bulgaria încă din prima zi din punct de vedere politic, dar și financiar, cu aproximativ 250 de milioane de euro, a declarat președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen,  la inaugurarea interconectorului, care va facilita importurile de gaze naturale din Azerbaidjan către UE, precum și viitoare transporturi de gaz natural lichefiat dinspre Grecia spre restul continentului.

„Astăzi începe o nouă eră pentru Bulgaria și pentru Europa de Sud-Est. Bulgaria obișnuia să primească 80% din gazul său din Rusia. Asta era înainte ca Rusia să decidă să lanseze un război atroce împotriva Ucrainei și un război energetic împotriva Europei. Acest gazoduct este o schimbare pentru Bulgaria și pentru securitatea energetică a Europei și înseamnă libertate. Înseamnă eliberarea de dependența de gazul rusesc. Într-adevăr, interconectorul ar putea acoperi întregul consum de gaz al Bulgariei și aceasta este o veste cu adevărat grozavă”, a spus Ursula von der Leyen în discursul său, susținut în prezența președinților Bulgariei și Azerbaidjanului, a premierului României și Greciei.

Potrivit șefei Comisiei Europene, criza energetică este gravă și necesită din partea Europei un răspuns comun care să permită reducerea costurilor energetice pentru familii și întreprinderi. „Acesta este obiectivul pe care trebuie să-l atingem”, a spus ea.

Mai mult, aceasta a amintit că statele membre ale Uniunii Europene au convenit vineri impunerea de taxe pe profiturile excepţionale ale firmelor din energie şi au început negocierile privind viitoarele decizii pentru a rezolva criza energetică, posibil o plafonare a preţului la gazele naturale la nivelul întregii Uniuni. 

„Trebuie să protejăm elementele fundamentale ale economiei noastre și, în special, piața noastră unică. Aceasta este forța Uniunii Europene. De aici provine într-adevăr bogăția Uniunii Europene, de pe piața unică, fără o soluție europeană comună riscăm serios fragmentarea”, a explicat von der Leyen.

Ea a subliniat că este extrem de important să „păstrăm condiții de concurență echitabile pentru toți cei din Uniunea Europeană pe piața unică și este primordial să evităm denaturarea pieței unice”.

„Sarcina care ne așteaptă este clară. Trebuie să reducem costurile energiei, păstrând în același timp condiții de concurență echitabile pe piața noastră unică. Trebuie să facem acest lucru ca europeni, împreună, printr-o soluție comună. Acesta este lucrul pe care îl vom discuta la Praga cu liderii Uniunii Europene”, a scris Ursula von der Leyen, pe Twitter.

 

Reamintim că România a pledat intens în ultima jumătate de an în convorbirile și întrunirile cu autoritățile de la Sofia și Atena pentru ca acest gazoduct între Bulgaria și Grecia să fie finalizat și inaugurat, urmând să transporte gaze din Azerbaidjan pe axa coridorului sudic de gaze, prin conducta Caucazului de Sud, conducta Trans-anatoliană din Turcia și conducta Trans-adriatică care traversează Grecia, Albania, având ca destinație Italia, pe coasta Mării Adriatice. În același timp, Grecia continuă construcția terminalului de gaz natural lichefiat de Alexandroupolis care ar putea fi transportat prin interconectorul cu Bulgaria.

Mai mult, Bucureștiul a intensificat contactele politice și diplomatice cu Azerbaidjanul, țară care va putea furniza gaze prin intermediul acestui interconector dintre Bulgaria și Grecia. În acest calcul strategic pentru securitate energetică, România s-a arătat dispusă „să pună pe masă conducta BRUA pentru a aduce în Europa gaze din Azerbaidjan“. Conducta BRUA a fost proiectată pentru a asigura interconexiunea dintre Bulgaria, România și Austria.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

CE aprobă o schemă de ajutoare de stat a României de 390 milioane de euro în cadrul MRR pentru a sprijini cogenerarea de înaltă eficiență de energie electrică și termică

Published

on

© Comisia Europeană în România/ Facebook

Comisia Europeană a aprobat, în temeiul normelor UE privind ajutoarele de stat, o schemă de ajutoare notificată de România în valoare de 390 de milioane EUR, puse la dispoziție parțial prin intermediul Mecanismului de redresare și reziliență (MRR), pentru a sprijini producerea energiei electrice și a energiei termice de instalații de cogenerare de înaltă eficiență conectate la rețelele sistemului centralizat de termoficare din România, se arată într-un comunicat de presă

Schema va contribui, de asemenea, la obiectivele strategice ale UE legate de Pactul verde european. 

 „Datorită acestei scheme în valoare de 390 de milioane EUR, România va putea să sprijine construirea unor sisteme centralizate de termoficare mai eficiente, contribuind astfel la înverzirea sectorului. Această măsură de ajutor, care va fi finanțată parțial prin Mecanismul de redresare și reziliență, va susține realizarea obiectivelor Pactului verde european și va sprijini România să își atingă țintele privind reducerea emisiilor, limitând totodată eventualele denaturări ale concurenței”, a declarat vicepreședinta executivă Margrethe Vestager, responsabilă cu politica în domeniul concurenței. 

Schema notificată de România

Măsura notificată de România, care va avea un buget de 390 de milioane EUR, va fi finanțată parțial prin MRR, în urma evaluării pozitive de către Comisie a Planului de redresare și reziliență al României și a adoptării acestuia de către Consiliu.

Această schemă, care se va desfășura până la 30 iunie 2024, vizează să sprijine producerea energiei electrice și a energiei termice de instalații de cogenerare de înaltă eficiență conectate la rețelele sistemului centralizat de termoficare din România. În special, măsura urmărește să promoveze construirea de noi instalații cu randament ridicat, precum și transformarea instalațiilor existente, astfel încât acestea să nu mai utilizeze drept combustibil cărbunele, ci gazele naturale.

Proiectele care vor beneficia de ajutor vor fi selectate pe baza ordinii de primire a cererilor. Pentru a fi eligibile, acestea trebuie să se refere la proiecte privind instalații de cogenerare de înaltă eficiență care să funcționeze cu gaze naturale și să respecte obiectivele stabilite la nivelul UE pentru 2030 și 2050 în materie de neutralitate din punctul de vedere al emisiilor de carbon. În cadrul schemei, ajutoarele se vor acorda sub formă de granturi directe. Sprijinul se va acorda pentru o perioadă de maximum 3 ani.

Evaluarea Comisiei

Comisia a evaluat schema în temeiul normelor UE privind ajutoarele de stat, în special al articolului 107 alineatul (3) litera (c) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, care permite țărilor UE să sprijine dezvoltarea anumitor activități economice în anumite condiții, și în temeiul Orientărilor din 2022 privind ajutoarele de stat pentru climă, protecția mediului și energie, care autorizează statele membre să sprijine cogenerarea de înaltă eficiență, sub rezerva îndeplinirii anumitor condiții, pentru a stimula economiile de energie.

Comisia a constatat că:

  • Schema facilitează dezvoltarea anumitor activități economice. În special, aceasta promovează instalațiile de cogenerare de înaltă eficiență în România și reduce emisiile de gaze cu efect de seră și de CO2.
  • Schema de ajutoare are un efect stimulativ, deoarece beneficiarii nu ar efectua investițiile în instalațiile de cogenerare de înaltă eficiență în aceeași măsură în absența sprijinului public.
  • Măsura are un impact limitat asupra concurenței și a schimburilor comerciale în cadrul UE. În special, este necesar și oportun ca România să îndeplinească obiectivele de mediu europene și naționale. În plus, măsura este proporțională și orice efect negativ asupra concurenței și a schimburilor comerciale în UE va fi limitat, având în vedere dimensiunea proiectelor, cuantumurile ajutoarelor și caracteristicile sectorului. De asemenea, se vor institui garanțiile necesare care să limiteze la minimum ajutorul, dat fiind faptul că România se va asigura că ajutorul nu depășește deficitul de finanțare (și anume, cuantumul minim al ajutorului necesar pentru a atrage investițiile care, în absența acestuia, nu ar fi efectuate). În fine, România se angajează să evite orice efect de blocare a generării de energie pe bază de gaze naturale (și anume, să evite îngreunarea trecerii de la gazele naturale la alternative mai puțin poluante).

Având în vedere aceste considerente, Comisia a aprobat măsura în temeiul normelor UE privind ajutoarele de stat.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

CE solicită statelor UE să fie ”foarte vigilente” în acordarea de vize cetățenilor ruși: ”A veni în Europa este un privilegiu, nu un drept fundamental”

Published

on

© Ylva Johansson - Twitter

Comisia Europeană a prezentat statelor membre un Ghid actualizat privind eliberarea generală a vizelor pentru solicitanții ruși, dar și noile măsuri pentru controalele cetățenilor ruși la frontierele externe, după ce numărul acestora a crescut cu 30% în săptămână 19-25 septembrie, față de săptămâna precedentă. 

Astfel, comisarul european pentru afaceri interne le cere statelor UE să fie foarte vigilente la frontierele externe atunci când le permite intrare cetățenilor ruși în blocul comunitar: „Trebuie să asigurăm securitatea Europei și a cetățenilor săi. A veni în Europa este un privilegiu, nu un drept fundamental. Trebuie să analizăm foarte atent, de la caz la caz, fiecare cerere și trebuie să luăm în considerare aspectele geopolitice”, a transmis comisarul Ylva Johansson într-o conferință de presă susținută vineri la sediul Executivului European de la Bruxelles.

De asemenea, aceasta a subliniat că frontierele vor rămâne deschise „disidenților, jurnaliștilor independenți față de guvernul rus.”

Orientările adoptate vineri de Comisia Europeană se referă atât la vize, cât și la gestionarea frontierelor externe.

În ceea ce privește vizele, au fost actualizate orientările anterioare. Pentru vizele noi vor fi evaluări mai stricte și securitate mai strictă. 

  • Vizele Schengen sunt eliberate pentru șederi scurte de 90 de zile și nu pot oferi o soluție pe termen lung pentru cetățenii ruși care doresc să evite mobilizarea.
  • În ceea ce privește vizele Schengen, a fost restrânsp abordarea pentru toți rușii, inclusiv pentru cetățenii ruși care evită ordinul de mobilizare militară.
  • Statele membre ar trebui să aplice o abordare strictă, evaluând justificarea călătoriei.
  • Ar trebui să se verifice dacă există îndoieli rezonabile cu privire la fiabilitatea declarațiilor făcute de solicitant sau la intenția acestuia de a părăsi teritoriul SM înainte de expirarea vizei solicitate.
  • Acest lucru nu aduce prejudicii dreptului acestor persoane de a solicita protecție internațională în temeiul legislației UE în materie de azil sau posibilității de a solicita vize naționale de lungă ședere sau permise de ședere la consulatele UE.

În ultimele patru zile, 30.000 de cetățeni ruși au ajuns în Finlanda din totalul de 66.000 care au ajuns în țările la granița cu Rusia.

Majoritatea cetățenilor ruși intră în UE prin punctele de trecere a frontierei finlandeze și estoniene. Numărul punctelor de trecere a frontierei a crescut semnificativ în Finlanda ca urmare a mobilizării anunțate în Federația Rusă.

Continue Reading

Facebook

INTERNAȚIONAL9 mins ago

Antony Blinken, convorbire telefonică cu ministrul ucrainean de externe: Am subliniat sprijinul SUA pentru consolidarea Ucrainei din punct de vedere militar și diplomatic

INTERNAȚIONAL39 mins ago

Șeful Pentagonului a discutat cu ministrul ucrainean al apărării despre „modalitățile de consolidare” a capacităților trupelor ucrainene

REPUBLICA MOLDOVA1 hour ago

Ministrul Vasile Dîncu, în vizită oficială la Chișinău: România sprijină în mod concret Republica Moldova în depășirea greutăților generate de criza energetică

ROMÂNIA18 hours ago

De la Sofia, Nicolae Ciucă dă asigurări că România are cantitățile necesare de gaz: Țara noastră nu va suferi în iarna 2022-2023 de lipsa gazului

ENERGIE20 hours ago

Ministrul Energiei: Finalizarea interconectorului de gaze Grecia-Bulgaria este un pas foarte important pentru designul pieței de energie din regiune

NATO20 hours ago

EXCLUSIV Șeful Comisiei pentru afaceri externe din Parlamentul Estoniei: Dacă Putin o ia razna și folosește arme nucleare tactice, acesta ar trebui să fie sfârșitul jocului pentru Rusia

ROMÂNIA20 hours ago

Experții New Strategy Center au avut mai multe întrevederi la Congresul SUA pentru a împărtăși perspectivele privind situația de securitate din regiunea Mării Negre

COMISIA EUROPEANA21 hours ago

Ursula von der Leyen, la inaugurarea interconectorului de gaze Bulgaria – Grecia: Astăzi începe o nouă eră pentru Europa de Sud-Est și pentru securitatea energetică a UE

NATO22 hours ago

Țările baltice susțin aderarea accelerată a Ucrainei la NATO: Curajul Ucrainei nu poate decât să ne întărească alianţa

ENERGIE22 hours ago

Premierul Ciucă, la inaugurarea interconectorului de gaze Bulgaria – Grecia: România își va juca rolul în asigurarea securității energetice a Europei

NATO2 days ago

Mircea Geoană: Nu avem informaţii care să indice o schimbare a posturii nucleare a Rusiei, dar NATO este angajată deplin în apărarea aliaților, inclusiv a României

INTERNAȚIONAL2 days ago

Zelenski a semnat cererea de aderare a Ucrainei la NATO după ce Putin a proclamat anexarea ilegală de către Rusia a patru regiuni ucrainene

REPUBLICA MOLDOVA2 days ago

R. Moldova contează pe sprijinul UE pentru a accelera ”modernizarea sectorului de securitate și apărare”. Maia Sandu: O urgență, având în vedere creșterea riscurilor în regiune

JUSTIȚIE5 days ago

Klaus Iohannis: DNA, un model la nivel european, a contribuit decisiv ca România să fie un pol de stabilitate și un partener strategic pentru partenerii din NATO și UE

ROMÂNIA6 days ago

Nicolae Ciucă, din Japonia: Componenta de securitate și apărare, unul din cei patru piloni de cooperare ai viitorului nostru parteneriat, de mare interes pentru ambele părți

NATO1 week ago

Klaus Iohannis, despre amenințarea Rusiei cu un război nuclear: România, ca parte a NATO, este pregătită pentru orice scenariu. Românii nu trebuie să intre în panică

ROMÂNIA1 week ago

Klaus Iohannis, către antreprenorii români din Silicon Valley: Poate aveți unele lecții care ne-ar folosi în România

ROMÂNIA1 week ago

Nicolae Ciucă: Salutăm interesul manifestat de Banca Japoneză de Cooperare Internațională pentru susținerea marilor proiecte de infrastructură de transport și de producere a energiei verzi

U.E.1 week ago

Ministrul ungar de externe, singurul din UE care s-a întâlnit cu Lavrov la ONU: Există o singură soluție la inflația de război și la prețurile epuizante ale energiei: pacea. Ungaria vrea pace

COMISIA EUROPEANA1 week ago

Ursula von der Leyen îndemnă tânăra generație să apere democrația în fața autocrației: Trebuie să lucrăm la consolidarea acesteia pentru că știm cât de repede se poate schimba istoria

Team2Share

Trending