Connect with us

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană a aprobat PNRR-ul Spaniei în valoare de 69,5 mld. de euro. Statul UE cu cea mai grav afectată economie în urma COVID va primi 9 mld. de euro prefinanțare pentru redresare

Published

on

Comisia Europeană a aprobat miercuri, 16 iunie, planul de redresare și de reziliență (PNRR) al Spaniei, marcând încă un pas important în vederea plății de către UE a unor granturi în valoare de 69,5 miliarde EUR în cadrul Mecanismului de Redresare și Reziliență (MRR) în perioada 2021-2026, informează un comunicat. Această finanțare va sprijini punerea în aplicare a măsurilor cruciale de investiții și de reformă prezentate în PNRR-ul Spaniei. De asemenea, va juca un rol esențial pentru ca Spania să devină mai puternică în urma pandemiei COVID-19.

Spania, statul membru a cărui economie a fost cel mai grav afectată de pandemie, cu o contracție de 10,8% în 2020, este a doua țară care primește aprobare pentru strategia sa de cheltuieli, după Portugalia, care deține în prezent președinția rotativă a Consiliului UE. Spania va primi aproximativ 70 de miliarde de euro sub formă de granturi și împrumuturi în următorii cinci ani. Aprobarea Comisiei va trebui să fie urmată de aprobarea statelor membre în cursul acestui an.

Citiți și Comisia Europeană a dat undă verde PNRR-ului Portugaliei de 16,6 miliarde de euro. Începând de luna viitoare, Lisabona ar putea demara investițiile și reformele cu prefinanțarea de 2,2 miliarde de euro

Von der Leyen a călătorit în Spania în a doua jumătate a zilei de miercuri, după vizita în Portugalia, pentru a se întâlni cu premierul Pedro Sánchez. De asemenea, președinta Comisiei urmează să viziteze Grecia, Danemarca și Luxemburg în cursul acestei săptămâni (17-18 iunie) pentru a-și exprima sprijinul pentru planurile de redresare ale acestor state membre.

Potrivit Comisiei, în toate țările, președintele von der Leyen va vizita proiecte care vor fi finanțate prin intermediul Mecanismului de Redresare și Reziliență, axate în principal pe cercetare și pe tranziția ecologică și digitală.

Comisia a evaluat planul Spaniei pe baza criteriilor stabilite în Regulamentul privind MRR. Analiza Comisiei a avut în vedere, în special, dacă investițiile și reformele prevăzute în planul Spaniei contribuie la abordarea eficientă a provocărilor identificate în contextul semestrului european, dacă acestea conțin măsuri care sprijină în mod eficient tranziția ecologică și digitală și dacă contribuie la consolidarea potențialului de creștere, la crearea de locuri de muncă și la rezistența economică și socială a acestui stat membru.

„Sunt încântată să prezint evaluarea pozitivă a Comisiei Europene cu privire la planul de redresare și reziliență al Spaniei, în valoare de 69,5 miliarde de euro. Acest plan va transforma profund economia Spaniei, o va face mai ecologică, mai digitală și mai rezistentă. Am aprobat acest plan deoarece este ambițios, de perspectivă și va contribui la construirea unui viitor mai bun pentru poporul spaniol. Faptul că acest plan este foarte bine asumat la nivel național este de bun augur pentru punerea sa în aplicare cu succes”, a declarat președinta Ursula von der Leyen.

Sánchez a sugerat că planul de redresare ar putea transforma economia Spaniei într-o manieră similară cu cea experimentată odată cu intrarea în Comunitatea Europeană în 1986.

Scopul nostru este să ne asigurăm că redresarea este rapidă și echitabilă – astfel încât nicio regiune și nicio generație să nu fie lăsată în urmă – și să privim spre viitor”, a declarat Sánchez. „Acesta este un plan la nivel național; un plan care ne implică pe toți. Avem o oportunitate enormă de a ne moderniza țara pentru generațiile viitoare”, relatează The Guardian.

MRR – care constituie elementul central al Planului de relansare NextGenerationEU – va oferi până la 672,5 miliarde EUR (în prețuri curente) pentru a sprijini investițiile și reformele în întreaga UE.

În cadrul acestui mecanism, planurile naționale trebuie să repartizeze cel puțin 37% din cheltuieli pe proiecte care sunt în conformitate cu obiectivul UE pentru 2050 de reducere netă la zero a emisiilor de gaze cu efect de seră, respectiv 20% pe digitalizare.

Conform detaliilor prezentate de Comisia Europeană, Spania va dedica 40% din această sumă obiectivului combaterii schimbărilor climatice, prin proiecte de promovare a transporturilor sustenabile urbane şi pe distanţe lungi, creşterea eficienţei energetice a clădirilor, decarbonizarea industriei şi implementarea noilor tehnologii bazate pe hidrogen şi energii regenerabile, relatează Agerpres.

Un procent de 28% din granturi va fi direcţionat către digitalizarea administraţiei publice spaniole, a industriei şi mediului de afaceri, precum şi investiţiilor în echipamente informatice destinate sectorului educaţional şi îmbunătăţirii abilităţilor informatice, mai precizează sursa citată anterior.

Consiliul va avea acum la dispoziție, de regulă, patru săptămâni pentru a adopta propunerea Comisiei. Aprobarea planului de către Consiliu ar permite plata a 9 miliarde de euro către Spania sub formă de prefinanțare. Aceasta reprezintă 13% din suma totală alocată Spaniei.

Comisia va autoriza plățile ulterioare în funcție de îndeplinirea satisfăcătoare a etapelor și obiectivelor prevăzute în decizia de punere în aplicare a Consiliului, reflectând progresele înregistrate în ceea ce privește implementarea investițiilor și a reformelor.

În ceea ce privește România, PNRR ar putea fi aprobat de Comisia Europeană în luna septembrie, în urma unei etape de clarificăridupă ce Executivul european a aprobat solicitarea țării noastre de a prelungi perioada de evaluare.

Documentul transmis la 31 mai și publicat la 2 iunie cuprinde proiecte în valoare de 29,2 miliarde de euro, din banii alocaţi urmând a fi finanţate cu sume mari trei sectoare importante: Transporturi – 6,7 miliarde de euro, Educaţia – 3,6 miliarde de euro şi Sănătatea – 2,4 miliarde de euro.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană, mesaj de Ziua Europeană de Comemorare a Holocaustului Romilor: Ura și violența rasială nu își au locul în UE

Published

on

© European Union, 2019

Ura și violența rasială nu își au locul în Uniunea Europeană, ce este construită pe respectarea drepturilor fundamentale, au transmis președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, vicepreședinta Comisiei Europene Věra Jourová, responsabilă pentru valori și transparență și comisarul european pentru egalitate, Helena Dalli, cu ocazia Zilei Europene de Comemorare a Holocaustului Romilor, informează comunicatul oficial. 

„Astăzi, marcăm Ziua Europeană de Comemorare a Holocaustului Romilor. Aducem un omagiu sutelor de mii de victime ale Holocaustului din rândul romilor și reînnoim eforturile și angajamentul pentru egalitatea și incluziunea acestora. Amintirea persecuției romilor este o datorie colectivă europeană care ne reamintește necesitatea de a combate discriminarea persistentă”, se arată în comunicatul citat. 

Comisia Europeană invită statele membre să se angajeze să respecte Cadrul strategic al UE pentru egalitate și incluziune privind comunitatea romă. 

„Împreună putem face ca Uniunea Europeană să fie mai echitabilă, în special pentru membrii celei mai mari minorități etnice a acesteia”, au conchis Ursula von der Leyen, Věra Jourová și Helena Dalli în mesajul lor. 

În 2015, Parlamentul European a declarat 2 august ca fiind „Ziua europeană de comemorare a Holocaustului împotriva romilor”, pentru omagierea celor 500.000 de romi, reprezentând cel puțin un sfert din numărul total al populaţiei rome de la acel moment, care au fost ucişi în Europa de regimul nazist.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

UE răspunde prompt apelului Turciei pentru gestionarea incendiilor de pădure fără precedent

Published

on

© European Union, 2018/Source: EC - Audiovisual Service

Uniunea Europeană a răspuns prompt apelului Turciei pentru gestionarea incendiilor de pădure fără precedent, trimițând trei avioane de stingere a incendiilor din Croația și Spania, informează Comisia Europeană. 

La 1 august, Turcia, devastată de incendii de pădure fără precedent, a activat Mecanismul de Protecție Civilă al UE. În cadrul unui răspuns imediat, Comisia Europeană a contribuit deja la mobilizarea unui avion Canadair din Croația și a altor două din Spania. Aceste avioane de stingere a incendiilor fac parte din rescEU, rezerva europeană de mijloace de protecție civilă.

“UE este pe deplin solidară cu Turcia în aceste momente foarte dificile. Le mulțumesc tuturor țărilor care și-au oferit ajutorul. Gândurile noastre se îndreaptă către poporul turc care i-a pierdut pe cei dragi și către primii respondenți curajoși care fac tot ce pot pentru a lupta împotriva incendiilor mortale. Suntem pregătiți să oferim asistență suplimentară”, a declarat Janez Lenarčič, comisarul pentru gestionarea crizelor.

Centrul de coordonare a răspunsului la situații de urgență al Uniunii Europene, care funcționează 24 de ore din 24, 7 zile din 7, este în contact regulat cu autoritățile turce pentru a monitoriza îndeaproape situația și pentru a canaliza asistența din partea UE.

Mecanismul de Protecție Civilă al UE consolidează cooperarea dintre statele membre ale UE și cele 6 state participante în domeniul protecției civile, în vederea îmbunătățirii prevenirii, pregătirii și reacției la dezastre. Atunci când amploarea unei situații de urgență depășește capacitățile de răspuns ale unei țări, aceasta poate solicita asistență prin intermediul Mecanismului.

 

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană adoptă noi orientări privind modalitățile de imunizare la schimbările climatice a viitoarelor proiecte de infrastructură

Published

on

© European Union, 2018/ Source: EC - Audiovisual Service

Comisia Europeană a publicat noi orientări tehnice privind imunizarea la schimbările climatice a proiectelor de infrastructură pentru perioada 2021-2027. Orientările vor contribui la integrarea considerentelor legate de climă în viitoarele investiții și proiecte în materie de infrastructură, de la clădiri și infrastructuri de rețea până la o gamă largă de sisteme și active construite. În acest mod, investitorii europeni instituționali și privați vor putea lua decizii în cunoștință de cauză cu privire la proiectele considerate compatibile cu Acordul de la Paris și cu obiectivele climatice ale UE, potrivit comunicatului oficial.

Orientările adoptate astăzi vor ajuta astfel UE să pună în aplicare Pactul verde european, să respecte cerințele prevăzute de Legea europeană a climei și să aloce fondurile UE pentru realizarea unor obiective mai ecologice. Orientările sunt aliniate la o traiectorie de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră cu -55 % din emisiile nete până în 2030 și cu obiectivul de realizare a neutralității climatice până în 2050, urmează principiul „eficiența energetică înainte de toate” și principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative” și îndeplinesc cerințele prevăzute în legislație pentru mai multe fonduri ale UE, cum ar fi InvestEU, Mecanismul pentru interconectarea Europei (MIE), Fondul european de dezvoltare regională (FEDR), Fondul de coeziune (FC) și Fondul pentru o tranziție justă (FTJ).

Efectele schimbărilor climatice au deja repercusiuni asupra activelor și a infrastructurilor cu durate lungi de viață, cum ar fi căile ferate, podurile sau centralele electrice, iar aceste efecte urmează să se intensifice în viitor. De exemplu, construirea de clădiri în zone care ar putea fi afectate de creșterea nivelului mării necesită o atenție deosebită; în mod similar, toleranța la căldură a liniilor de cale ferată trebuie să fie calculată în funcție de temperatura maximă proiectată, și nu de valorile istorice. Prin urmare, este esențial să se identifice în mod clar – și, prin urmare, să se investească în – infrastructura care este pregătită pentru un viitor neutru din punct de vedere climatic și rezilient la schimbările climatice.

Imunizarea la schimbările climatice este un proces care integrează în dezvoltarea proiectelor de infrastructură măsuri de atenuare a schimbărilor climatice și de adaptare la acestea. Orientările tehnice adoptate stabilesc principii și practici comune pentru identificarea, clasificarea și gestionarea riscurilor climatice fizice în cursul planificării, dezvoltării, executării și monitorizării proiectelor și programelor de infrastructură. Procesul este împărțit în doi piloni (atenuare și adaptare) și două faze (examinare și analiză detaliată), iar partea de documentare și verificare a modalităților de imunizare la schimbările climatice este considerată un element esențial al raționamentului pentru luarea deciziilor de investiții.

Mai precis, pentru infrastructura cu o durată de viață care depășește anul 2050, orientările prevăd că exploatarea, întreținerea și dezafectarea finală a oricărui proiect ar trebui să se desfășoare într-un mod neutru din punct de vedere climatic, care poate include considerații legate de economia circulară, cum ar fi reciclarea sau reconversia materialelor. Reziliența la schimbările climatice a noilor proiecte de infrastructură ar trebui asigurată prin măsuri de adaptare adecvate, bazate pe o evaluare a riscurilor aferente schimbărilor climatice.

Orientări tehnice suplimentare privind imunizarea la schimbările climatice a altor investiții decât infrastructura sunt disponibile în Comunicarea Comisiei (2021/C 280-01).

Context

Noile orientări tehnice privind imunizarea la schimbările climatice a proiectelor de infrastructură au fost elaborate de Comisie în strânsă cooperare cu potențialii parteneri de implementare pentru InvestEU, precum și cu Grupul BEI.

Orientările sunt destinate în primul rând promotorilor de proiecte și experților implicați în pregătirea proiectelor de infrastructură. Acestea pot constitui, de asemenea, o referință utilă pentru autoritățile publice, partenerii de implementare, investitori, diversele părți interesate și alți actori.

Pe baza lecțiilor învățate din proiectele majore de imunizare la schimbările climatice din perioada 2014-2020, aceste orientări integrează, de asemenea, imunizarea la schimbările climatice în procesele de gestionare a ciclului de proiect (PCM), de evaluare a impactului asupra mediului (EIM) și de evaluare strategică de mediu (SEA) și includ recomandări destinate statelor membre, care vizează favorizarea proceselor de imunizare la schimbările climatice la nivel național.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Daniel Buda11 seconds ago

Comisia Europeană răspunde solicitării eurodeputatului Daniel Buda privind protejarea culturilor în contextul reducerii pesticidelor: ”O formare mai bună pentru o hrană mai sigură”, programul UE pentru a garanta siguranța alimentelor

ROMÂNIA53 mins ago

Studiu: Românii, printre cei mai deschiși europeni în ceea ce privește modul de lucru hibrid, însă doar 23% consideră că educația online funcționează cum trebuie

U.E.1 hour ago

Președintele Lituaniei face apel la solidaritate din partea celorlalte state UE pentru a gestiona ”migrația ilegală” folosită de Belarus ca retorsiune față de sancțiunile europene

COMISIA EUROPEANA2 hours ago

Comisia Europeană, mesaj de Ziua Europeană de Comemorare a Holocaustului Romilor: Ura și violența rasială nu își au locul în UE

ROMÂNIA2 hours ago

Ministerul Afacerilor Externe aduce un omagiu pios memoriei victimelor de etnie romă ale Holocaustului

U.E.3 hours ago

Președintele Agenției germane de Mediu atrage atenția că Nord Stream 2 s-ar putea ”să devină un fel de dinozaur printre proiectele energetice”: Noi vrem să ajungem la emisii zero către 2045

INTERNAȚIONAL3 hours ago

România condamnă cu fermitate atacul asupra vasului „Mercer Street”. Ambasadorul Republicii Islamice Iran a fost convocat de urgență la MAE

Dragoș Pîslaru4 hours ago

Eforturile lui Dragoș Pîslaru pentru adoptarea Mecanismului de Redresare și Reziliență și a Garanției pentru Copii, emblematice în activitatea de eurodeputat din ultimul an

COMISIA EUROPEANA4 hours ago

UE răspunde prompt apelului Turciei pentru gestionarea incendiilor de pădure fără precedent

ROMÂNIA23 hours ago

Klaus Iohannis, prezent la Festivalul ”Săptămâna Haferland”: România, locul în care diversitatea etnică este respectată

COMISIA EUROPEANA1 week ago

Comisarul european Janez Lenarcic îi răspunde premierului sloven, care l-a acuzat că acționează împotriva intereselor țării sale: Prejudiciile sunt provocate de cei care subminează statul de drept

INTERNAȚIONAL1 week ago

Emmanuel Macron, aflat la Tokyo pentru Jocurile Olimpice, a discutat cu premierul japonez despre lupta împotriva schimbărilor climatice și despre o regiune ”indo-pacifică liberă”

REPUBLICA MOLDOVA1 week ago

Republica Moldova: Bogdan Aurescu a anunțat un nou sprijin de 300.000 euro pentru societatea civilă și presa independentă

REPUBLICA MOLDOVA1 week ago

Vizita lui Bogdan Aurescu la Chișinău: România va fi mereu alături de Maia Sandu. R. Moldova poate deveni un model de orientare pro-europeană în vecinătatea estică a UE

ROMÂNIA2 weeks ago

Premierul Florin Cîțu apreciază că viteza cu care România va face tranziția la o economie verde va fi diferită de cea a altor țări UE: Partenerii europeni trebuie să ne sprijine mai mult

IMAGINEA ZILEI2 weeks ago

IMAGINEA ZILEI Militari ai Forțelor Aeriene SUA ajută localnicii afectați de inundațiile devastatoare din Germania

ROMÂNIA2 weeks ago

Premierul Florin Cîțu: Se vor construi trei centre de mari arși la București, Timișoara și Târgu Mureș. Finanțarea se va face printr-un program cu Banca Mondială

ROMÂNIA2 weeks ago

Premierul Florin Cîțu: Recunoștință și respect față de militarii români care au participat la acțiunile din Afganistan. Sunt eroi ai României

ROMÂNIA2 weeks ago

România: CE constată o îmbunătățire a cadrului general privind situația statului de drept în 2021, dar subliniază necesitatea desființării SIIJ și modificarea codurilor penale

COMISIA EUROPEANA2 weeks ago

Comisia Europeană publică al doilea raport privind situația statului de drept în toate țările membre UE: Progresele au fost neuniforme și există motive serioase de îngrijorare determintate de mai multe țări

Team2Share

Trending