Connect with us

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană a aprobat României două scheme de ajutor de stat pentru IMM-uri și unități administrative teritoriale

Published

on

© European Union, 2022

Schemele de ajutor de stat pentru IMM-uri și unități administrativ teritoriale – IMM PROD și GARANT CONSTRUCT, coordonate de Ministerul Finanțelor, au primit ieri, 3 iunie, aprobarea Comisiei Europene. Programele se derulează prin Fondul Național de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici și Mijlocii și au un plafon total al garanţiilor de 4 miliarde de lei, informează comunicatul oficial. 

“Vești bune pentru beneficiarii eligibili ai celor două scheme de ajutor de stat. Acordul Comisiei Europene înseamnă practic că cele două programe au devenit operaționale și că de luni, 6 iunie, se pot adresa celor 21 de bănci partenere pentru a solicita finanțare. Este un sprijin real pe care Guvernul îl acordă atât mediului de afaceri, cât și unităților administrativ teritoriale pentru încurajarea producției autohtone și a investițiilor” a anunțat ministrul Finanțelor, Adrian Câciu.

Bugetul schemei de ajutor de stat aferent Programului IMM PROD este de 268.544.792 lei, aproximativ 54,25 milioane euro, iar plafonul total al garanţiilor care pot fi acordate în 2022 este de 1,5 miliarde lei.

GARANT CONSTRUCT are un buget în valoare de 495.572.822 lei, aproximativ 99,11 milioane euro, cu un plafon total al garanţiilor pentru 2022 de 2,5 miliarde lei.

Programul IMM PROD are ca obiectiv acordarea de garanții guvernamentale de până la 90% din valoarea finanțărilor pentru asigurarea lichidităților și pentru investițiile care încurajează producția autohtonă, creșterea capacității de producție, reconversia de la intermediere la producție, digitalizarea activității și alinierea la obiectivele de mediu.

Beneficiarii eligibili sunt IMM-uri, inclusiv start-up-uri, persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale şi familiale, forme de organizare a profesiilor liberale care pot desfășura activități de producție și care au sediul principal sau secundar într-o zonă urbană.

Programul GARANT CONSTRUCT are două componente – SubProgramul de susținere a proiectelor de investiții pentru IMM-urile din sectorul construcțiilor și SubProgramul de susținere a proiectelor de investiții la scară mică pentru UAT-uri, care presupun finanțarea unor activități din sectorul construcțiilor.

Obiectivul principal al programului este susținerea proiectelor privind îmbunătăţirea eficienţei energetice, investiţii în domeniul energiei verzi şi alinierea la obiectivele de mediu implementate de IMM-urile din domeniul construcţiilor şi de unităţile administrativ-teritoriale, prin acordarea de garanții guvernamentale de maximum 90% din valoarea finanțărilor.

Pentru 2022, plafonul total al garanţiilor de 2,5 miliarde lei, se împarte în mod egal între cele două componente.

Beneficiarii eligibili ai SubProgramului de susținere a proiectelor de investiții pentru IMM-urile din sectorul construcțiilor sunt IMM-uri, persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale şi familiale, forme de organizare a profesiilor liberale, precum arhitecții și birourile individuale de arhitectură. SubProgramul de susținere a proiectelor de investiții la scară mică dedicat UAT-urilor, respectiv municipiilor, orașelor și comunelor are în vedere finanțarea unor activități din sectorul construcțiilor și a proiectelor de mică dimensiune.

Diana Zaim este foto jurnalist, câștigătoare a Premiul Publicului la European Youth Event 2020, cel mai mare eveniment pentru tineri organizat de Parlamentul European. Absolventă a secției germană-portugheză în cadrul Universității din București, Diana urmează în prezent programul de master ”Relații Internaționale și Integrare Europeană” în cadrul SNSPA. Pasionată de promovarea valorilor europene, Diana este parte a comunității Model European Union, cea mai amplă simulare la nivel european a procesului decizional din cadrul Uniunii Europene.

COMISIA EUROPEANA

UE acordă ajutor umanitar în valoare de 40 milioane de euro pentru pregătirile de iarnă în Ucraina

Published

on

© European Union, 2023/ Source: EC - Audiovisual Service

Având în vedere atacurile neîncetate asupra infrastructurii energetice din Ucraina, Comisia Europeană își sporește finanțarea umanitară pentru ucrainenii vulnerabili cu încă 40 milioane de euro înainte de apropierea iernii. Din această sumă, 35 milioane de euro sunt alocate pentru proiecte umanitare în Ucraina și 5 milioane de euro pentru sprijinirea refugiaților ucraineni și a comunităților lor gazdă din Moldova.

Obiectivul principal al acestei finanțări este de a ajuta Ucraina să se pregătească pentru lunile geroase de iarnă. Împreună cu partenerii săi umanitari, UE își propune să repare clădirile deteriorate, să asigure electricitatea și încălzirea și să ofere adăpost celor care au cel mai mult nevoie.

În Moldova, noua finanțare este destinată celor mai vulnerabili refugiați, pentru a le oferi protecție și acces la servicii de bază și pentru a spori gradul de pregătire pentru fluxuri suplimentare de refugiați.

Anunțul vine în contextul în care comisarul pentru gestionarea crizelor, Janez Lenarčič, se află astăzi în Lituania pentru a participa la un forum regional privind protecția civilă, cu accent pe mobilizarea de sprijin suplimentar pentru Ucraina în perspectiva iernii care se apropie. În cursul vizitei sale, acesta se va întâlni cu ministrul de interne al Lituaniei, Agnė Bilotaitė.

UE furnizează ajutor umanitar Ucrainei de la izbucnirea conflictului în 2014 și acționează activ în întreaga țară, acordând prioritate zonelor greu accesibile din apropierea liniei frontului din regiunile estice și sudice. După invazia la scară largă a Rusiei în 2022, UE și-a intensificat considerabil eforturile de ajutorare în Ucraina.

Incluzând noua finanțare anunțată astăzi, Comisia Europeană a alocat în total 966 milioane de euro pentru programe de ajutor umanitar în favoarea civililor afectați de războiul din Ucraina de la invazia Rusiei în februarie 2022. Din această finanțare, 895 milioane de euro au fost alocate pentru programe umanitare în Ucraina și 71 milioane de euro pentru sprijinirea refugiaților care au fugit în țara vecină, Moldova.

În plus față de operațiunile sale de ajutor umanitar, Comisia Europeană a coordonat cea mai mare operațiune desfășurată vreodată în cadrul mecanismului de protecție civilă al UE, livrând Ucrainei peste 150 000 de tone de asistență în natură, cum ar fi ambulanțe, mașini de pompieri, medicamente, provizii pentru adăposturi, generatoare de energie și multe altele. Pentru un nivel suplimentar de sprijin în caz de criză, UE a desfășurat, de asemenea, propriile sale stocuri de urgență rescEU pentru a trimite generatoare de energie, echipamente medicale, adăposturi temporare și echipamente specializate pentru riscuri de sănătate publică, cum ar fi amenințările chimice, biologice, radiologice și nucleare.

 

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

„Dacă nu ceri, nu vei primi”: Von der Leyen continuă eforturile pentru asigurarea echilibrului de gen în Comisia Europeană

Published

on

© European Union, 2022/ Source: EC - Audiovisual Service

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și-a exprimat frustrarea miercuri, după ce capitalele europene au subminat eforturile sale de a asigura un echilibru de gen în viitorul Colegiu al Comisarilor Europeni, care va conduce activitatea executivului UE în următorii cinci ani, relatează Euronews.

Într-o scrisoare adresată șefilor de stat și guvern în iulie, von der Leyen a cerut explicit fiecărei țări să nominalizeze doi candidați – un bărbat și o femeie – pentru rolul de comisar european. Cu toate acestea, doar Bulgaria a respectat solicitarea, care nu avea forță legală.

Von der Leyen a purtat negocieri cu mai multe state membre mici, solicitând înlocuirea candidaților bărbați cu femei. În acest moment, lista candidaților pentru viitoarea echipă a Comisiei include nouă femei și 17 bărbați.

„De-a lungul vieții mele politice m-am luptat pentru ca femeile să aibă acces la poziții de decizie și de conducere”, a declarat von der Leyen la Bruxelles. „Experiența mea este că, dacă nu ceri acest lucru, nu îl obții. Nu vine natural. De aceea am trimis scrisoarea.”

Von der Leyen a denunțat lipsa candidatelor femei, menționând că doar patru țări – Spania, Suedia, Finlanda și Croația – au propus inițial femei. De asemenea, Kaja Kallas, fostul prim-ministru al Estoniei, a fost nominalizată pentru rolul de Înalt Reprezentant pentru Afaceri Externe în iunie.

„Dacă nu aș fi trimis acea scrisoare, cum ar fi arătat situația? Propunerile inițiale, cu excepția Înaltului Reprezentant și a mea, ca Președintă, ar fi fost patru femei și 21 de bărbați din 25 de state membre”, a subliniat von der Leyen. „Fără acea scrisoare și fără acea discuție, acesta ar fi fost Colegiul viitor.”

Von der Leyen a sugerat că eforturile sale au fost esențiale pentru nominalizările din Belgia, Portugalia, Bulgaria și România, care și-a înlocuit recent candidatul bărbat cu europarlamentara Roxana Mînzatu. Diplomatic, von der Leyen încearcă să convingă și alte state mici, precum Slovenia și Malta, să-și retragă nominalizările masculine în favoarea unor femei.

Deși Slovenia a refuzat să-și retragă candidatul, Tomaž Vesel, și nici candidatul Maltei, Glenn Micallef, nu are experiență guvernamentală, von der Leyen a subliniat că competența și experiența relevantă sunt criteriile principale pentru a se alătura echipei sale.

„Primul criteriu este competența”, a explicat von der Leyen. „Comisia are nevoie de competență, iar aceasta înseamnă experiență politică de rang înalt, experiență executivă – de exemplu, foști prim-miniștri, miniștri sau diplomați de rang înalt.”

Von der Leyen a recunoscut că în unele cazuri candidații bărbați erau mai competenți decât alternativele feminine, dar a adăugat că există și situații în care se întâmplă invers. Confirmarea finală a echipei și distribuția portofoliilor este așteptată săptămâna viitoare, iar toți candidații vor trebui să treacă prin audieri în comisiile Parlamentului European înainte de a-și prelua rolurile oficiale.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană ar putea deduce din fondurile UE destinate Ungariei amenda CJUE de 200 de milioane de euro pe care Budapesta nu a plătit-o. 17 septembrie, noua scadență până la care o poate achita

Published

on

© European Union 2022

Ungaria nu a respectat primul termen de plată a amenzii de 200 de milioane de euro impuse de Curtea de Justiție a Uniunii Europene ca urmare a încălcării legislației europene în materie de azil, informează Euronews.

Acest fapt a determinat Bruxellesul să trimită Budapestei o a doua solicitare de plată, pregătind terenul pentru o confruntare frontală dacă Ungaria nu achită amenda până la scadența din 17 septembrie.

În cazul în care se va întâmpla acest lucru, Comisia Europeană, care este obligată să se asigure că țările membre respectă hotărârile Curții de Justiție a Uniunii Europene, va lansa așa-numita ”procedură de compensare”, adică va deduce din fondurile europene alocate Budapestei cele 200 de milioane de euro.

”Nu există nicio marjă de manevră aici. Trebuie să respectăm procedurile aplicabile”, a declarat luni un purtător de cuvânt al Comisiei.

Într-o hotărâre emisă în iunie, Curtea de Justiție a Uniunii Europene a constatat că Ungaria a săvârșit o ”încălcare fără precedent și extrem de gravă a dreptului UE” prin impunerea restricțiilor prelungite privind dreptul de azil.

Citiți și: CJUE amendează Ungaria cu 200 de milioane de euro pentru că a încălcat legislația UE privind azilul. Budapesta trebuie să plătească penalități de 1 milion de euro pe zi până la respectarea prevederilor

Litigiul datează din decembrie 2020, când Curtea a declarat pentru prima dată că Ungaria, sub conducerea prim-ministrului Viktor Orban, a limitat accesul la procedurile de azil pentru persoanele care solicită protecție internațională, făcând ”practic imposibilă” depunerea cererilor.

Autoritățile ungare au fost criticate pentru că au ținut în mod ilegal solicitanții de azil în așa-numitele „zone de tranzit” în condiții asemănătoare detenției și pentru că le-au încălcat dreptul la recurs.

Această practică ”sistematică”, a declarat atunci tribunalul, a implicat, de asemenea, escortarea forțată de către poliția maghiară a resortisanților țărilor terțe care au sosit în mod ilegal în Ungaria către o „fâșie de pământ lipsită de orice infrastructură”, lăsându-i fără altă opțiune decât să meargă în Serbia.

Budapesta a contestat viguros acuzațiile și a susținut că presiunea migratorie din întreaga UE justifică derogările, însă tribunalul a respins acest punct de vedere.

Deoarece Ungaria a ignorat verdictul din 2020, Comisia Europeană a inițiat o nouă acțiune în justiție, care a condus la hotărârea din iunie. Judecătorii au concluzionat că Ungaria ”nesocotește principiul cooperării sincere” și ”se sustrage în mod deliberat” de la aplicarea legislației blocului în materie de azil, cu efecte în lanț pentru statele membre vecine.

Prin urmare, Curtea de Justiție a Uniunii Europene a decis să amendeze Ungaria cu 200 de milioane de euro și să impună Budapestei penalități de 1 milion de euro pentru fiecare zi de întârziere pentru neexecutarea hotărârii CJUE.

În cazul în care Budapesta nu cedează, Comisia va declanșa ”procedura de compensare” și ”va identifica plățile viitoare către Ungaria din bugetul UE și va deduce suma în cauză din aceasta”, a explicat un purtător de cuvânt al brațului executiv al UE.

Separat, executivul examinează amenda zilnică de 1 milion de euro pe care Curtea de Justiție a UE a aplicat-o, de asemenea, Ungariei, care crește cu fiecare zi în care guvernul continuă să ignore hotărârea din iunie.

Budapesta are termen până la 31 septembrie să explice ce fel de măsuri a introdus, dacă este cazul, pentru a ridica restricțiile privind dreptul la azil.

”În funcție de conținutul acestui răspuns, vom da curs sau nu cererii de plată pentru amenda zilnică de 1 milion de euro”, a adăugat purtătorul de cuvânt.

Într-o primă reacție după publicarea hotărârii de către CJUE, premierul ungar Viktor Orban declara în iunie că va achita amenda, dar într-un mod care să fie ”mai dureros pentru Bruxelles decât pentru Ungaria”.

Așadar, este puțin probabil ca Ungaria să cedeze prea curând și pare mai curând dispusă să transforme această dispută într-o confruntare politică în toată regula.

Continue Reading

Facebook

Advertisement

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions
INTERNAȚIONAL3 hours ago

Volodimir Zelenski, întrevedere cu premierul italian: Am discutat despre reconstrucția Ucrainei, concentrându-ne pe refacerea sistemului energetic

INTERNAȚIONAL4 hours ago

Zelenski și Scholz au discutat la reuniunea de la Ramstein despre extinderea cooperării în domeniul apărării, inclusiv producția comună de armament

INTERNAȚIONAL5 hours ago

Emmanuel Macron și Olaf Scholz își reafirmă sprijinul pentru Ucraina „atât timp cât este necesar” și cer „revenirea la pace” în Orientul Mijlociu

INTERNAȚIONAL6 hours ago

Șeful Pentagonului respinge cererea Ucrainei de a folosi arme americane pentru a ataca ținte situate pe teritoriul Rusiei

INTERNAȚIONAL10 hours ago

Jens Stoltenberg cere mai multe arme pentru Ucraina: „Este modul cel mai rapid de a pune capăt acestui război”

U.E.11 hours ago

Partidul Socialiștilor Europeni: O politică de coeziune ambițioasă este esențială pentru creșterea convergenței sociale și pentru succesul pe termen lung al UE

ROMÂNIA1 day ago

Ministrul Economiei: Accesul la piața israeliană va fi facilitat pentru companiile românești prin eliminarea barierelor comerciale legate de standardele de conformitate israeliene

COMISIA EUROPEANA1 day ago

UE acordă ajutor umanitar în valoare de 40 milioane de euro pentru pregătirile de iarnă în Ucraina

PARLAMENTUL EUROPEAN1 day ago

Eurodeputatul Gabriela Firea a votat în PE pentru creșterea bugetului dedicat programelor care sprijină sănătatea și drepturile femeilor

ROMÂNIA1 day ago

România, pregătită de iarna care urmează. Ministrul Sebastiajn Burduja: Depozitele de gaz, umplute în proporție de 96,53%

POLITICĂ2 days ago

VIDEO “În slujba țării”: Nicolae Ciucă, candidatul PNL pentru Cotroceni, și-a lansat un clip de promovare a cărții cu imagini de pe front din Afganistan și Irak

ROMÂNIA2 days ago

Prima echipă de comandă Frontex, găzduită la București. Ministrul Cătălin Predoiu: ”Frontierele Europei sunt sigure în mâinile” României. Locul țării noastre este în Schengen

REPUBLICA MOLDOVA3 days ago

Tusk promite la Chișinău că Polonia va accelera procesul de aderare a R. Moldova la UE în 2025: Nu-i credeți pe cei care spun că cerințele UE sunt împotriva voastră!

U.E.3 days ago

Dialogul strategic privind viitorul agriculturii UE conturează bazele viziunii viitoare a Comisiei Von der Leyen II asupra unei agriculturi și alimentații durabile

COMISIA EUROPEANA5 days ago

Marcel Ciolacu o propune oficial pe Roxana Mînzatu pentru poziția de comisar european: Ursula von der Leyen a avut deja duminică interviul cu Roxana Mînzatu, vom avea un portofoliu relevant

ROMÂNIA5 days ago

Guvernul a adoptat proiectul de lege privind donarea unui sistem de rachete sol-aer Patriot către Ucraina. Documentul va fi transmis Parlamentului în regim de urgenţă

REPUBLICA MOLDOVA1 week ago

De la Chișinău, Klaus Iohannis încurajează cetățenii R. Moldova să participe la referendumul pentru integrarea în UE: O idee extraordinară a Maiei Sandu prin care omul simplu percepe importanța acestui proiect

REPUBLICA MOLDOVA1 week ago

Klaus Iohannis și Maia Sandu au semnat, la Chișinău, Declarația Comună pentru reziliența Republicii Moldova, recunoscând pașii importanți ai Chișinăului “pe calea europeană”

COMISIA EUROPEANA1 week ago

Definind un final de deceniu de “mare risc”, Ursula von der Leyen asigură că va numi un comisar european pentru apărare: Trebuie să ne gândim la UE ca fiind un “proiect de securitate”

POLITICĂ1 week ago

Nicolae Ciucă a fost desemnat candidat la alegerile prezidențiale de Biroul Politic Național al PNL

Trending