Connect with us

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

Comisia Europeană a aprobat șase proiecte pilot ale eurodeputatului Marian-Jean Marinescu. Acestea vor fi finanțate prin bugetul UE din 2022

Published

on

© Marian-Jean Marinescu/ Facebook

Prin adoptarea bugetului general al Uniunii Europene pentru anul 2022, Comisia Europeană a aprobat șase proiecte pilot care aparțin europarlamentarului Marian-Jean Marinescu și care vor fi implementate de executivul european anul viitor.

“Odată cu adoptarea bugetului Uniunii pentru anul 2022 a fost parcursă și ultima procedură parlamentară pentru implementarea proiectelor pilot. Mă bucur să prezint aici proiectele depuse de mine și care au fost aprobate de Comisia Europeană”, a afirmat Marian-Jean Marinescu, într-un comunicat publicat pe pagina sa de Facebook.

Cele șase proiecte vizează sustenabilitatea sectorului aviatic, Pactul Ecologic European, turismul, achizițiile publice, mobilitatea urbană pe cale aeriană și navigația navelor autonome sau pilotate la distanță. În mod tradițional, valoarea inițială a fiecărui proiect-pilot la nivel european este de 6 milioane de euro.

Primul proiect este intitulat “EU Clearing House for Sustainable Aviation Fuels (SAF)” și propune crearea unei baze de date referitoare la consumul de combustibili sustenabili în aviație.

Cel de-al doilea – “Study for High-Cadence Monitoring for the EU Green Deal” – este o analiză a modului în care informațiile satelitare de observare a Terrei obținute prin programul Copernicus pot fi completate cu informațiile obținute de companiile private astfel încât obiectivele Pactului Ecologic să poată fi mai ușor atinse.

Establishing basis for a tourism common policy“, cel de-al treilea proiect, analizează măsura în care turismul, un important sector economic al UE și o sursă considerabilă de creare de noi locuri de muncă poate deveni o politică comună a UE.

Proiectul al patrulea, “Transparency in public procurement” își propune să sporească transparența în achizițiile publice ca modalitate de reducere a birocrației și de prevenire a fraudei în cheltuirea banilor UE.

Proiectul “Comprehensive handbook for building local Urban Air Mobility (UAM) ecosystems in Europe” are două obiective: realizarea unei strategii cuprinzătoare a UE privind UAM, care să abordeze toate aspectele cu impact asupra factorilor de decizie locali și realizarea unui ghid pentru factorii de decizie locali, oferind sprijin concret pentru implementarea locală a UAM:

Cel de-al șaselea proiect – “EU Space Data for autonomous vessels in Inland waterways” este un proiect pilot esențial pentru definirea cerințelor minime pentru a garanta navigația sigură și securizată pentru navele autonome și pentru navele pilotate de la distanță.

Finanțarea acestor proiecte este posibilă după ce echipele de negociere ale Consiliului Uniunii Europene și ale Parlamentului European au ajuns la un acord cu privire la bugetul Uniunii Europene pentru 2022. Bugetul pentru anul viitor cuprinde angajamente în valoare de 169,5 miliarde de euro și plăți de 170,6 miliarde de euro centrate pe marile priorități ale UE: redresarea economică, combaterea schimbărilor climatice și tranziția ecologică și digitală.

Ce este un proiect pilot la nivelul UE?

Fiecare membru al Parlamentului European, grup politic din Parlament și comisie parlamentară are dreptul să propună, în cadrul procedurii bugetare anuale, proiecte-pilot sau acțiuni pregătitoare (etapa următoare a unui proiect-pilot și anterioară unei eventuale transformări a inițiativei într-un instrument permanent) în diverse domenii cu condiția ca acestea să nu fie acoperite sau vizate de politici europene deja existente sau să nu primească finanțare prin intermediul unor instrumente care funcționează deja la nivel comunitar.

Propunerile sunt trimise inițial spre evaluare Comisiei Europene care se pronunță asupra viabilității sau oportunității lor, evaluarea fiind notată pe o scara de la A la D, unde A echivalează cu un calificativ maxim, iar D, cu un calificativ minim.

După depunerea amendamentelor bugetare și eventuala lor aprobare, proiectele-pilot sau acțiunile pregătitoare intră în mandatul de negociere al Parlamentului cu Consiliul UE în procedura bugetară anuală.

După aprobarea finală a bugetului UE pentru anul următor Comisia Europeană are responsabilitatea integrală a implementării proiectului-pilot.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

ALEGERI EUROPENE 2024

Rezultate alegeri europene: Cine sunt 33 de europarlamentari care vor reprezenta România în cea de-a zecea legislatură a Parlamentului European 2024-2029

Published

on

© European Union 2024 - Source: EP

Alianța Electorală PSD-PNL a obținut 19 din cele 33 de fotolii de europarlamentar alocate României pentru cea de-a zecea legislatură europeană 2024-2029, urmată de Alianța AUR cu șase mandate, Alianța Dreapta Unită cu trei mandate, Partidul S.O.S. România cu două mandate, iar un loc de europarlamentar va merge către independentul Nicu Ștefănuță.

Alianţa Electorală PSD PNL a obţinut 48,57% din voturi la alegerile europarlamentare, Alianţa AUR – 14,93%, Alianţa Dreapta Unită USR-PMP-Forţa Dreptei – 8,7%, UDMR – 6,48%, S.O.S. România – 5,03%, iar 3,08% potrivit rezultatelor provizorii prezentate de Biroul Electoral Central după numărarea a 99,95% din voturi. Prezența la vot în România a fost de 52,42%, peste media Uniunii Europene de aproximativ 51%.

© European Parliament

Apartenența lor la grupurile politice din legislativul european, potrivit proiecțiilor furnizate de Parlamentul European, indică faptul că grupul PPE va obține 11 eurodeputați din România (8 PNL, 2 UDMR și 1 PMP), grupul Socialiștilor și Democraților Europeni va obține tot 11 mandate din România (PSD), urmate de grupul Renew Europe cu doi eurodeputați (USR) și de grupul Verzilor cu un eurodeputat, independentul Nicu Ștefănuță.

Alte două partide, AUR şi SOS România, care vor obţine cinci şi respectiv două mandate, intră la categoria “Alţii”, întrucât nu sunt încă afiliate unor grupuri politice europene.

Grupul Conservatorii şi Reformiştii Europeni (ECR) a obţinut la rândul său un mandat în România, întrucât Cristian Terheş, care a deschis lista AUR, este membru afiliat al acestui grup.

Astfel, în urma alocării mandatelor obținute, precum și a etapei redistribuirii, PSD-PNL vor trimite 19 europarlamentari la Bruxelles.

Cine sunt cei 19 eurodeputați PSD și PNL care își adjudecă mandatul 2024 – 2029

Mihai Tudose (vicepreședinte PSD, europarlamentar 2019 – 2024);

Rareș Bogdan (prim-vicepreședinte PNL, europarlamentar 2019 – 2024);

Gabriela Firea (președinte executiv PSD, fost ministru al familiei, fost primar al Capitalei și senator);

Dan Motreanu (prim-vicepreședinte PNL, europarlamentar 2019 – 2024);

Claudiu Manda (vicepreședinte PSD, europarlamentar 2019 – 2024);

Adina Vălean (PNL, comisar european pentru transporturi 2019 – 2024, europarlamentar 2007 – 2019, fost vicepreședinte al Parlamentului European și fost președinte al Comisiilor ENVI și ITRE din Parlamentul European);

Victor Negrescu (PSD, europarlamentar 2014 – 2017, ministru delegat pentru afaceri europene 2017-2018, europarlamentar 2020 – 2024, vicepreședinte al Partidului Socialiștilor Europeni, negociator-șef al bugetului UE 2025);

Vasile Dîncu (președinte al Consiliului Național PSD, președinte al Comisiei pentru afaceri europene din Senatul României);

Daniel Buda (PNL, europarlamentar 2014 – 2024);

Maria Grapini (PSD, europarlamentar 2014 – 2024);

Gheorghe Cârciu (PSD);

Siegfried Mureșan (PNL, europarlamentar 2014 – 2024, vicepreședinte PPE și al grupului PPE în Parlamentul European, negociator-șef al bugetului UE 2018 și 2024);

Dragoș Benea (PSD, europarlamentar 2019 – 2024);

Mircea Hava (PNL, europarlamentar 2019 – 2024, fost primar al municipiului Alba Iulia);

Dan Nica (PSD, europarlamentar 2014 – 2024), șef al delegației PSD în Parlamentul European;

Gheorghe Falcă (PNL, europarlamentar 2019 – 2024, fost primar al municipiului Arad);

Ștefan Mușoiu (PSD, președinte al Comisiei pentru afaceri europene din Camera Deputaților);

Roxana Mânzatu (PSD, fost ministru al fondurilor europene);

Virgil Popescu (PNL, fost ministru al energiei);

Cei șase eurodeputați din partea Alianței AUR sunt: Cristian Terheș (actual europarlamentar în cadrul grupului Conservatorilor și Reformiștilor Europeni, Claudiu Târziu (co-președinte AUR), Gheorghe Piperea, Maria Teodorescu, George Axinia și Șerban Dimitrie-Sturdza.

Alianța Dreapta Unită alcătuită din USR, Partidul Mișcarea Populară și Forța Dreptei a obținut trei mandate alocate primilor trei candidați de pe listă: Dan Barna (fost președinte USR), Vlad Voiculescu (fost ministru al sănătății din partea USR) și Eugen Tomac (președinte PMP și europarlamentar 2019-2024), după ce în urmă cu cinci ani avea opt.

UDMR a obținut cel mai bun scor al său din istoria participării la alegerile europene și va trimite doi reprezentați în Parlamentul European, ambii eurodeputați și în actuala legislatură: Iuliu Winkler și Vincze Lorant.

În Parlamentul European a intrat în premieră și Partidul S.O.S România cu două mandate, alocate, conform listei de candidaturi, Dianei Șoșoacă și lui Luis Lazarus.

Cel de-al 33-lea europarlamentar român va fi independentul Nicu Ștefănuță, europarlamentar și în legislatura 2019 – 2024, când a intrat pe listele USR – PLUS. Actualmente, Ștefănuță face parte din grupul Verzilor Europeni, unde este și vicepreședinte, iar în 2023 a fost negociatorul-șef al bugetului Uniunii Europene, când activa în grupul liberal Renew Europe.

Următorul Parlament European își va începe activitatea pe 16 iulie, printr-o sesiune plenară inaugurală la Strasbourg. Grupurile politice au termen până pe data de 4 iulie pentru a se alcătui.

Astfel, din cei 33 de eurodeputați români, 25 (PSD, PNL, USR, UDMR, PMP și Nicu Ștefănuță) vor face parte din grupurile politice pro-europene PPE, S&D, Renew Europe și Verzi, iar ceilalți 8 ar urma să fie afiliați grupărilor eurosceptice și populiste sau o parte vor rămâne neafiliați politic.

La nivel european, Partidul Popular European de centru-dreapta este câștigătorul europarlamentare cu rezultate provizorii care îl plasează la 189 de mandate, reconfirmându-și statutul de prima forță politică. PPE este urmat la mare distanță de grupul Socialiștilor și Democraților Europeni, cu 135 de mandate și de Renew Europe cu 79 de mandate. Ambele formațiuni pro-europene cu care PPE formează tradițional majorități au obținut la aceste alegeri mai puține mandate în PE decât în 2019. Față de precedentele alegeri europene, popularii câştigă 13 mandate, social-democraţii pierd patru, iar liberalii pierd 23 de mandate. 

Gruparea eurosceptică a Conservatorilor și Reformiștilor Europeni (ECR) în care principala forță este partidul premierului italian Giorgia Meloni va redeveni al patrulea grup politic cu 73 mandate, iar grupul Identitate și Democrație (ID) de extremă-dreapta va obține 58 mandate. Deși cele două grupuri politice, unul conservator și altul de extremă-dreapta, prezintă viziuni diferite, riscul unei compatibilități ideologice plasează Parlamentul European într-o premieră nefastă: ambele grupuri vor reuni, împreună, un număr similar de mandate decât a doua forță politică europeană, Partidul Socialiștilor Europeni.

Cel de-al șaptelea grup politic din PE va fi Stânga radicală, cu 36 de locuri. Un număr de 45 de eurodeputați sunt neafiliați, iar alți 55 sunt la categoria “Alții”, nou aleși care nu sunt afiliați niciunui grup politic existent în Parlamentul anterior.

Noul Parlament European va avea 720 de membri, 361 reprezentând numărul minim de voturi pentru formarea unei majorități pro-europene. PPE, S&D și Renew Europe ar urma să dețină în jur de 400 mandate. 

© European Parliament

Continue Reading

ALEGERI EUROPENE 2024

Nicu Ștefănuță a câștigat un nou mandat în Parlamentul European din postura de independent, după o “campanie de mobilizare populară uimitoare”

Published

on

© Nicu Ștefănuță/ Facebook

Eurodeputatul Nicu Ștefănuță a câștigat un nou mandat de europarlamentar, după ce la alegerile europarlamentare de duminică a candidat independent, obținând un procent de 3,04%, adică peste 256.000 de voturi, conform echipei sale de campanie.

Pentru a intra în PE, un candidat independent trebuie să treacă pragul de 3%.

Membru al Parlamentului European din 2019, când a candidat pe listele Alianței USR PLUS, Ștefănuță a activat până în anul 2023 la grupul politic Renew Europe, al treilea ca mărime din legislativul european, deținând inclusiv poziția de negociator-șef al Parlamentului European pentru bugetul UE pe anul 2023.

Ulterior, după demisia din Uniunea Salvați România, Nicu Ștefănuță a devenit primul europarlamentar român care s-a afiliat grupului Verzilor din Parlamentul European, el fiind ales în funcţia de vicepreşedinte al Grupului Verzilor / Alianţa Liberă Europeană (ALE) din Parlamentul European.

Nicu Ştefănuţă este primul europarlamentar român membru al Grupului Verzilor din Parlamentul European şi primul europarlamentar din Europa de Est ales în această funcţie de vicepreședinte.

Ștefănuță a fost felicitat de grupul Verzilor din Parlamentul European pentru câștigarea acestui mandat.

“Partidul Verde European îl felicită pe eurodeputatul Verzilor/ALE Nicolae Ștefănuță pentru rezultatul obținut în alegerile din România ca membru independent al Parlamentului European. Cu o campanie de mobilizare populară uimitoare, eurodeputatul Verzilor/EFA Nicolae Ștefănuță a reușit să strângă un număr impresionant de 110.420 de semnături, ceea ce i-a permis să depășească obstacolele administrative și să candideze ca independent la alegerile europene”, au transmis Verzii Europeni într-un comunicat.

Grupurile S&D și PPE din Parlamentul European vor obţine câte 11 mandate în România în viitorul legislativ european, Renew Europene va obţine două locuri, iar Verzii unul singur, informează ultima proiecţie a Parlamentului European despre rezultatele alegerilor din România, care marchează și intrarea extremei-drepte din România în PE, cu AUR și S.O.S. obținând șase, respectiv 2 mandate.

Continue Reading

PARLAMENTUL EUROPEAN

Siegfried Mureșan a câștigat un al treilea mandat în Parlamentul European: Voi continua să fiu la fel de serios

Published

on

Siegfried Mureșan, eurodeputat hunedorean în funcție, a câștigat duminică, 9 iunie, un nou mandat în Parlamentul European în contextul alegerilor europene. Acesta va fi cel de-al treilea mandat al politicianului liberal, după cel din legislaturile 2014-2019, respectiv 2019-2024.

Acesta și-a exprimat recunoștința pentru susținerea electorală într-un mesaj pe rețelele de socializare și s-a angajat să fie „la fel de serios și în următorul mandat”.

Siegfried Mureșan, actualmente vicepreședinte al Grupului Partidului Popular European (PPE) în Parlamentul European, are un palmares semnificativ de realizări la nivel supranațional, printre cele mai notabile numărându-se: numirea sa ca negociator-șef pentru bugetul anual al UE, rol deținut de două ori în 2018 și în 2024; asigurarea de finanțări adecvate pentru dezvoltarea rurală și modernizarea agriculturii, lucrând pentru a asigura stabilitatea și competitivitatea fermierilor din UE; munca depusă pentru reducerea disparităților economice și sociale dintre regiunile europene, promovând investițiile în infrastructură, educație și sănătate pentru regiunile mai puțin dezvoltate; susținerea inițiativelor pentru dezvoltarea infrastructurii digitale și transporturilor, esențiale pentru conectivitatea și competitivitatea Europei; susținerea fermă a statului de drept prin menținerea unui sistem judiciar independent și promovarea protecției drepturilor fundamentale ale cetățenilor europeni; eforturi pentru creșterea finanțării și extinderea programelor destinate dezvoltării educaționale și profesionale a tinerilor, precum Erasmus+, pentru a atinge un număr cât mai mare de tineri europeni; sau susținerea fermă a parcursului european al Republicii Moldova, facilitând alocarea de fonduri europene și asistență tehnică pentru realizarea reformelor și dezvoltarea infrastructurii și promovând proiecte de infrastructură care să îmbunătățească conectivitatea dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană în sectorul transporturilor și al energiei.

Alianța electorală a coaliției de guvernare PSD-PNL a câștigat alegerile europene din România, conform exit-poll-ului prezentat la finalul închiderii urnelor de vot. 

Citiți și: Exit-Poll: Alianța PSD-PNL (54%) a câștigat alegerile europarlamentare după cea mai mare prezență la vot de la aderarea la UE. AUR – 14%, Alianța Dreapta Unită – 11%

Prezența la vot, de 52,3%, reprezintă cea mai ridicată prezență națională la europarlamentare din istoria apartenenței României la Uniunea Europeană, devansând prezența record de 51% de la alegerile europene din 2019.

Potrivit datelor furnizate de Autoritatea Electorală Permanentă la scrutinul europarlamentar au votat 9,4 milioane de români în țară și 209.000 în diaspora pentru a decide cine vor fi cei 33 de membri ai Parlamentului European din partea României în mandatul 2024-2029.

Continue Reading

Facebook

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions
CONSILIUL UE12 mins ago

Călător în UE și dincolo de ea. Consiliul UE dă undă verde finală noului regulament care asigură o conectivitate mai bună și durabilă în Europa și care extinde rețeaua TEN-T către Ucraina și R. Moldova

U.E.47 mins ago

Martin Schulz o consideră pe Ursula von der Leyen un “candidat artificial” la șefia Comisiei Europene: Consiliul European și-a recăpătat puterea pe care Parlamentul i-o luase în 2014

CONSILIUL UE51 mins ago

Țările UE aprobă un sprijin de 9 milioane de euro pentru modernizarea capacităților de apărare aeriană ale Republicii Moldova

ROMÂNIA57 mins ago

Klaus Iohannis, de Ziua Eroilor: Libertatea și democrația par a fi garantate de la sine. Realitățile ne dovedesc că oricând pot apărea pericole

U.E.1 hour ago

CJUE amendează Ungaria cu 200 de milioane de euro pentru că a încălcat legislația UE privind azilul. Budapesta trebuie să plătească penalități de 1 milion de euro pe zi până la respectarea prevederilor

ROMÂNIA2 hours ago

România și alte șapte țări membre solicită limitarea circulației diplomaților ruși în interiorul UE pentru a zădărnici ”activitățile maligne”: Circulația lor ar trebui să fie redusă la statele în care sunt acreditați

COMUNICATE DE PRESĂ2 hours ago

350 de profesioniști în construcții au participat la cea de-a 32-a Conferință Națională AICPS. Premiile AICPS “Proiectul Anului”, acordate în cadrul evenimentului

NATO3 hours ago

Secretarul general al NATO este convins că Franța va rămâne un aliat ”solid şi important” indiferent de partidul aflat la putere

ROMÂNIA3 hours ago

Premierul Marcel Ciolacu anunță că proiectul privind introducerea salariului minim european în România a fost pus în dezbatere publică: Vrem ca românii să aibă slujbe plătite cât mai aproape de media europeană

REPUBLICA MOLDOVA4 hours ago

SUA o sancționează pe bașcana Găgăuziei pentru că sprijină acțiunile de interferență politică ilegală ale Rusiei: Cetățenii din R. Moldova merită un viitor liber de influența malignă a Kremlinului

CONSILIUL EUROPEAN23 hours ago

Președintele Consiliului European o citează pe Eleanor Roosevelt într-o pledoarie pentru ”un viitor sigur și pașnic” în Gaza: Să privim dincolo de întuneric, spre o soluționare bazată pe soluția celor două state

INTERNAȚIONAL1 day ago

Din Bundestag, Volodimir Zelenski invocă căderea Zidului Berlinului pentru a arăta că nu poate exista pace în Ucraina atât timp cât o parte din țară rămâne ocupată de Rusia

ALEGERI EUROPENE 20242 days ago

Prima reacție a lui Klaus Iohannis după alegerile europene: Uniunea merge înainte. Guvernul va stabili și va negocia poziția de comisar european

NATO2 days ago

Klaus Iohannis: Războiul este în zona Mării Negre, capacitatea de apărare NATO trebuie să fie totală; R. Moldova, un partener pe care îl dorim de partea noastră

NATO2 days ago

De la summitul B9, Klaus Iohannis anunță convocarea CSAT pentru a analiza posibilitatea transferului unui sistem de rachete Patriot către Ucraina

COMISIA EUROPEANA2 days ago

UE va trimite în iunie Kievului o sumă suplimentară de 1,9 mld. de euro din Mecanismul pentru Ucraina

ALEGERI EUROPENE 20244 days ago

Adrian Câciu, după ieșirea de la urne: Am votat pentru ”o echipă puternică în PE, care să fie întotdeauna la masa deciziilor și care să ne netezească drumul către aderarea la Schengen terestru”

PPE4 days ago

Alegeri europene și locale. Rareș Bogdan a votat ”cu gândul la viaţa românilor de peste tot” și pentru ”o Românie puternică în Europa”

ROMÂNIA4 days ago

Sebastian Burduja: Am votat pentru schimbare. Speranța din inimile bucureștenilor va fi victoria acestei zile

ALEGERI EUROPENE 20244 days ago

Siegfried Mureșan a votat pentru ”o Românie puternică într-o Europă puternică” și pentru dezvoltarea țării ”cu fonduri europene”

Trending