Connect with us

Bugetul UE

Comisia Europeană a decis: 30 miliarde de euro pentru România din fondurile de coeziune 2021-2027. Țara noastră va beneficia de al patrulea cel mai mare buget pentru dezvoltare din UE

Published

on

România va beneficia de o creștere cu peste 7 miliarde de euro a finanțărilor din cadrul politicii de coeziune în viitorul Cadru Financiar Multianual 2021-2027 în comparație cu actuala perioadă de programare financiară, conform unei decizii a Colegiului Comisiei Europene prezentată la Strasbourg de comisarul pentru politică regională, Corina Crețu, și vicepreședintele executivului european, Jyrki Katainen.

Astăzi propunem o politică de coeziune pentru toate regiunile, care să nu lase pe nimeni în urmă”, a spus Corina Crețu.

Dintr-un buget de 373 de miliarde euro în angajamente pentru perioada 2021-2027 destinat coeziunii, România ar urma să primească 30,7 miliarde de euro în perioada 2021-2027, luând în calcul inflația, confirmând datele publicate în presa europeană în cursul zilei care anunțau o alocare de 27,2 miliarde euro la prețurile anului 2018

În termeni reali, România va beneficia de al patrulea cel mai mare buget alocat pentru coeziune, fiind devansată doar de Polonia (72,7 miliarde), Italia (43,4 miliarde) și Spania (38,3 de miliarde).

Alocarea anunțată în dimensiunea politicii de coeziune pentru Cadrul Financiar Multianual 2021-2027 reflectă și o creștere în termeni reali a alocărilor pentru România cu 7 miliarde de euro, care în actuala perioadă de programare financiară beneficiază de 23 de miliarde de euro din fondurile de coeziune, dintr-un total de 31 miliarde în care sunt cuprinse și cele aproximativ 8 miliarde de euro pentru politica agricolă comună.

Propunerea particularizată pe viitoarea politică de coeziune survine în contextul în care bugetul propus de executivul european în plenul Parlamentului European (disponibil aici) și care se ridică la 1.279 de miliarde de euro, luând în calcul inflația, surprindea o o reducere de 7% a finanțării pentru politica de coeziune, comparativ cu Cadrul Financiar Multianual precedent (2014-2020), când suma alocată pentru Politica de Coeziune se ridica la 351,8 miliarde de euro.

Citiți și INFOGRAFIC Comisia Europeană explică bugetul de 1.279 miliarde de euro propus astăzi. Câți bani sunt alocați pentru fiecare domeniu

Per ansamblu, propunerea de 1.279 de miliarde de euro pentru bugetul 2021-2027 este orientată către șapte rubrici prioritare: 1) piața unică, inovație și piața digitală (187,4 miliarde) ; 2) coeziune și valori (442,4 miliarde); 3) resurse naturale și mediu (378,9 miliarde); 4) migrație și gestiunea frontierelor (34,9 miliarde); 5) securitate și apărare (27,5 miliarde); 6) vecinătatea și politica globală (123 miliarde); 7) administrația publică europeană (85,3 miliarde).

Dimensiunea cifrelor dublată de o viziune de modernizare a politicii de coeziune

În cadrul următorului buget pe termen lung al UE pentru 2021-2027, Comisia propune modernizarea politicii de coeziune, pe care o păstrează drept ”principala politică de investiții a UE și una dintre cele mai tangibile expresii ale solidarității”, arată un comunicat al executivului european remis CaleaEuropeana.ro.

„Astăzi propunem o politică de coeziune pentru toate regiunile, care să nu lase pe nimeni în urmă. Am îmbunătățit flexibilitatea acestei politici pentru a o adapta la noile priorități și pentru a spori protecția cetățenilor UE. Am simplificat, de asemenea, normele, iar acest lucru va fi în beneficiul tuturor, de la întreprinderile mici la antreprenori și la școli și spitale, care vor putea obține fonduri mai ușor.” ( Corina Crețu, comisarul pentru politică regională)

Principalele elemente ale propunerii Comisiei pentru modernizarea politicii de coeziune sunt:

1. Axarea pe priorități strategice de investiții, în cazul cărora UE este cea mai în măsură să obțină rezultate bune: Majoritatea investițiilor din Fondul european de dezvoltare regională și din Fondul de coeziune vor fi direcționate către inovare, sprijinirea micilor întreprinderi, tehnologiile digitale și modernizarea industrială. De asemenea, acestea vor fi folosite în scopul de a facilita tranziția spre o economie cu emisii scăzute de carbon și lupta împotriva schimbărilor climatice, pentru punerea în aplicare a Acordului de la Paris.

2. O politică de coeziune pentru toate regiunile și o abordare mai adaptată a dezvoltării regionale:

  • Investiții în toate regiunile: Regiunile care înregistrează încă decalaje în ceea ce privește creșterea sau veniturile, situate în principal în sudul și estul Europei, vor beneficia în continuare de un sprijin substanțial din partea UE. Politica de coeziune va continua să investească în toate regiunile, deoarece multe dintre acestea, situate în întreaga Europă (inclusiv în statele membre mai bogate), întâmpină dificultăți în realizarea tranziției industriale, în combaterea șomajului și în a se afirma într-o economie globalizată.
  • O abordare adaptată: Politica de coeziune clasifică regiunile în trei categorii: regiuni mai puțin dezvoltate, regiuni de tranziție și regiuni dezvoltate. PIB-ul pe cap de locuitor rămâne în continuare principalul criteriu de alocare a fondurilor necesare pentru a reduce discrepanțele și a ajuta regiunile cu venituri și creștere economică scăzute să recupereze decalajele. De asemenea, au fost introduse noi criterii pentru a reflecta mai bine realitatea de pe teren, și anume șomajul în rândul tinerilor, nivelul scăzut de educație, schimbările climatice și primirea și integrarea migranților.
  • Inițiative la nivel local: Politica de coeziune pentru perioada 2021-2027 reprezintă o Europă care împuternicește, prin sprijinul acordat strategiilor de dezvoltare inițiate la nivel local. Autoritățile locale, urbane și teritoriale vor fi mai implicate în gestionarea fondurilor UE, în timp ce ratele de cofinanțare majorate vor îmbunătăți asumarea răspunderii pentru proiectele finanțate de UE în regiuni și orașe.

3. Un număr limitat de norme, mai clare, mai scurte și un cadru mai flexibil:

  • Simplificarea accesului la fonduri: Comisia propune atenuarea complexității normelor în următorul buget pe termen lung al UE, reducând birocrația și simplificând procedurile de control pentru întreprinderile și antreprenorii care beneficiază de sprijinul UE.
  • Un cadru unic de reglementare: Există deja un cadru de reglementare unic care cuprinde șapte fonduri UE implementate în parteneriat cu statele membre („gestiune partajată”), ceea ce va facilita activitatea managerilor de programe finanțate prin fonduri UE. Acest cadru va facilita, de asemenea, sinergiile, de exemplu între fondurile politicii de coeziune și Fondul pentru azil și migrație, pentru a elabora astfel strategii de integrare locală a migranților. Cadrul permite, de asemenea, stabilirea unor legături mai eficiente cu alte fonduri din setul UE de instrumente bugetare; De exemplu, statele membre pot alege să transfere o parte din resursele politicii de coeziune către programul InvestEU.
  • Adaptarea la necesități: De asemenea, noul cadru combină stabilitatea necesară pentru planificarea pe termen lung a investițiilor cu nivelul adecvat de flexibilitate necesar pentru a face față evenimentelor neprevăzute. O evaluare la jumătatea perioadei va determina dacă sunt necesare modificări ale programelor pentru ultimii doi ani din perioada de finanțare și dacă va fi posibil transferul limitat de resurse în cadrul programelor finanțate din fondurile UE.

4. O mai strânsă legătură cu semestrul european, pentru a îmbunătăți mediul de investiții în Europa: Comisia propune consolidarea legăturii dintre politica de coeziune și semestrul european, pentru a crea un mediu favorabil întreprinderilor și creșterii în Europa, astfel încât investițiile UE și cele naționale să poată fi valorificate la întregul lor potențial. Această consolidare a sprijinului politicii de coeziune pentru reformele structurale va asigura deplina complementaritate și coordonare cu noul Program îmbunătățit de sprijin pentru reforme.

 

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community în cadrul World Economic Forum și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

Bugetul UE

Negocierile pentru bugetul Uniunii Europene 2019 s-au încheiat fără rezultat. Siegfried Mureșan (PNL, PPE): România trebuie să fie pregătită să gestioneze o situație de criză în timpul Președinției Consiliului UE

Published

on

Negocierile pentru bugetul Uniunii Europene 2019 s-au încheiat fără rezultat, luni seară, ceea ce înseamnă că procedura bugetară se reia de la zero. Europarlamentarul Siegfried Mureșan (PNL, PPE) spune că există riscul de a se intra în 2019 fără un buget adoptat al UE, iar România, care va prelua președinția Consiliului Uniunii, trebuie să fie pregătită să gestioneze o situație de criză. 

Europarlamentarul Siegfried Mureșan spune că negocierile pentru bugetul UE 2019 s-au încheiat acum fără rezultat, iar principalul responsabil este Președinția austriacă a Uniunii Europene, care nu a reușit să producă consens între cele 28 de state și să aibă o poziție acceptabilă pentru Parlamentul European. 

Consecința este că procedura bugetară se reia de la zero.

Europarlamentarul spune că există riscul să se intre în anul 2019 fără un buget adoptat al Uniunii Europene. „Ce înseamnă asta pentru Președinția Română a Consiliului UE? Înseamnă că trebuie să fie pregătită să gestioneze o situație de criză, dacă nu vom avea acord până la 31 decembrie. E pregătită?”, se întreabă retoric Siegfried Mureșan.

Luni a fost termenul legal până la care trebuia să se ajungă la un acord privind Bugetul Uniunii Europene pe 2019. Parlamentul European a propus un buget în valoare de 149,3 miliarde de euro, cu mai mult de un miliard faţă de bugetul agreat între statele membre.

Cele două părţi nu au reuşit să se înţeleagă în cadrul negocierilor din ultimele săptămâni, în contextul în care, în general, statele membre încearcă să limiteze cheltuielile, iar parlamentul pledează pentru cheltuieli mai mari.

Printre chestiunile nesoluţionate la negocieri se numără ajutorul pentru refugiaţii sirieni din Turcia, potrivit unei surse europene citate de dpa. 

Citiți și: Consiliul UE respinge propunerea Parlamentului European privind bugetul pentru 2019; urmează procedura de conciliere între cele două instituții

 

.

Continue Reading

Bugetul UE

Germania și Franța vor prezenta un buget separat pentru Zona Euro în cadrul bugetului Uniunii Europene

Published

on

Germania și Franța au convenit asupra unei propuneri de buget comun pentru statele care fac parte din Zona Euro, în cadrul bugetului general al Uniunii Europene, arată un document al ministerelor de finanțate de la Berlin și Paris, consultat de DPA. Negociatorii de la Bruxelles s-au reunit vineri pentru redactarea bugetului Uniunii pentru anul viitor, anunță Agerpres.

Reuters a obţinut o informaţie similară din surse din cadrul ministerului francez de finanţe. Potrivit acestora, Franţa şi Germania vor stabili luni planurile pentru un buget limitat al zonei euro, care va viza deocamdată doar finanţarea investiţiilor. Pentru a nu se confrunta cu opoziţia altor state care au adoptat moneda unică europeană, iniţiatorii nu iau calcul propuneri mai controversate, cum ar fi sprijinul pentru ţările din zona euro care întâmpină dificultăţi economice.

DPA precizează că propunerea franco-germană urmărește să reducă diferențele între economiile celor 19 state care fac parte din Zona Euro. Ideea unui buget comum al Zonei Euro începând cu 2021 în interiorul bugetului UE a fost discutată și agreată de președintele francez Emmanuel Macron și cancelarul german Angela Merkel în luna iunie a acestui an. Propunerea a primit critici din partea celorlalte state membre UE, în special din partea Olandei, dar și din partea Poloniei, care nu face parte din comunitatea monedei unice.

Guvernele care vor gestiona bugetul euro trebuie să ajungă la un consens cu privire la contribuția fiecărui stat în parte și să propună Comisiei Europene programe de investiții. Acestea pot fi aprobate doar dacă se respectă regulile fiscale ale Uniunii Europene.

Continue Reading

Bugetul UE

Bugetul UE pentru 2019. Parlamentul European propune alocarea a 50 de milioane de euro statelor afectate de pesta porcină africană

Published

on

Europarlamentarii din Comisia pentru Buget al Parlamentului European au propus astăzi alocarea a 50 de milioane de euro în 2019 pentru statele care sunt afectate de pesta porcină.

FOTO: CaleaEuropeana.ro/ Sediul Parlamentului European

Propunerea legislativului european include alocarea a 50 milioane de euro din partea UE pentru ajutorarea statelor membre UE afectate de pesta porcină africană, alături de alți bani care nu au fost incluși de Comisia Europeană în propunerea sa: 346,7 milioane de euro pentru Inițiativa pentru ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor, ceea ce ridică totalul pentru anul 2019 la 580 milioane de euro; 74,7 milioane de euro pentru programele și agențiile legate de securitate; 28,9 milioane de euro pentru sprijinirea întreprinderilor mici și mijlocii (IMM-uri).

Deputații europeni din cadrul Comisiei pentru Buget au convenit astăzi asupra proiectului de buget pentru anul viitor, votând un buget total de 166, 3 miliarde de euro în angajamente, cu 717 milioane de euro mai mare decât propunerea inițială a Comisiei Europene.

Citiți și Bugetul UE pentru 2019. Deputații europeni propun mai mulți bani pentru programele Erasmus + și pentru Orizont 2020

Eurodeputatul Siegfried Mureșan (PNL, PPE) a cerut oficial alocarea a 110 milioane de euro din Bugetul UE pentru fermierii afectați de pesta porcină africană, inclusiv cei din România

 

 

Continue Reading
Advertisement
Advertisement

Facebook

Advertisement

Trending