Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a susținut astăzi, 15 iulie, o conferință de presă prin care a oferit o actualizare detaliată privind discuțiile tehnice, dar și negocierilor cu Comisia Europeană privind Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), în special asupra fondurilor nerambursabile și a proiecelor aflate în risc. Potrivit acestuia, primul obiectiv și cel mai important a fost îndeplinit: „România nu va pierde niciun euro din componenta non-rambursabilă”.

În urma discuțiilor tehnice avute cu echipa Comisiei Europene, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene a confirmat astăzi în fața jurnaliștilor că țara noastra nu va pierde fondurile nerambursabile din PNRR: „România nu va pierde niciun euro din componenta non-rambursabilă. Acest lucru este revalidat și la Bruxelles săptămâna trecută și revalidat inclusiv în discuțiile pe care le-am avut acum când delegația Comisia Europeană a venit în România. (…) Este obiectivul prioritar, suntem acolo, avem doar niște mici ajustări, unele în plus, unele în minus, dar nu există în acest moment un risc să avem proiecte care să nu poată fi îndeplinite până în august 2026. Și toată componenta non-reimbursabilă, unde v-am spus de la început de prima săptămână că acesta este mandatul cel mai important pe care vrem să nu pierdem niciun euro din fondurile non-reimbursabile, acesta este în acest moment agreată cu Comisia Europeană.”

De la preluarea mandatului, ministrul Dragoș Pîslaru s-a concentrat pe „refacerea” relației cu Comisia Europeana. Astfel, în ultimele două săptămâni a avut loc o resetare a dialogului cu Exacutivul European: „(…) Cea mai importantă constatare este redeschiderea, resetarea modului în care Comisia Europeană lucrează cu noi și ideea aceasta de a reconstrui încrederea pe care o avem de reconstruit, pentru că au fost multe lucruri pe care le-am tot promis că le facem și de guvernele anterioare și nu s-a întâmplat.”

Potrivit noilor analize făcute în cadrul MIPE, proiecte în valoare de 6,3 miliarde de euro din PNRR nu mai pot fi îndeplinite până la data de august 2026: „Deci, practic, de la 7,8 miliarde de euro, am ajuns la 6,3 miliarde de euro, scădere și înseamnă 8,7  miliarde de euro care ar rămâne în PNRR, din totalul împrumuturilor de 15 miliarde de euro. La care se adaugă, și astea sunt veștile bune, un pachet de reziliență de măsuri care sunt legate Strategia de pregătire a UE în caz de criză., în valoare de 540 milioane euro (…)”

Dragoș Pîslaru a mai anunțat faptul că discuțiile tehnice vor continua și săptămâna viitoare cu Comisia Europeană, prilej cu care se va analiza simplificarea jaloanelor și țintelor viitoare din PNRR: „După cum v-am spus, este un proces încă de negociere, dar cu siguranță voi avea o actualizare spre sfârșitul săptămânii viitoare, când deja ar trebui să știm care este forma pe care stăm pe PNRR. Vreau doar să vă spun că discuțiile de astăzi pe care le-am avut cu doamna Céline Gauer și cu echipa de la Comisia European au fost pe un ton extrem de deschis, constructiv. Cumva apreciem foarte mult această atitudine de sprijin și de parteneritate a Comisiei Europene”, a mai precizat ministrul în conferința de presă.

În fața unei revolte interne iminente în cadrul Comisiei Europene, președinta Ursula von der Leyen a acceptat, în ultimele zile, o serie de concesii semnificative în privința viitorului buget multianual al Uniunii Europene 2028-2034, cedând presiunilor comisarilor Raffaele Fitto (Italia) și Roxana Mînzatu (România), conform unui document obținut de Politico Europe și care arată că executivul european promite acum o alocare substanțială de fonduri către regiunile mai puțin dezvoltate și menținerea componentelor sociale, inclusiv Fondul Social European. Comisia Europeană urmează să prezinte miercuri, 16 iulie, propunerea sa de buget pentru perioada financiară de șapte ani, 2028-2034, moment ce va da startul negocierilor cu guvernele naționale și cu Parlamentul European pentru următorul cadru financiar multianual. Mai multe state membre, inclusiv România, au transmis deja o scrisoare Comisiei Europene, arătând că se opun reducerii fondurilor de coeziune sau comasării cu cele agricole, în timp ce comisarul european pentru buget Piotr Serafin a arătat că bugetul pe termen lung al UE post-2027 va acorda un rol important cheltuielilor pentru apărare fără a afecta modelul social european.

Astfel, această repliere vine pe fondul tensiunilor crescute între comisarii europeni și a nevoii urgente de a păstra consensul instituțional înaintea prezentării planului de buget pe 7 ani (2028–2034), care necesită aprobarea celor 27 de state membre și a Parlamentului European.

“Dimensiunea regională nu a fost complet eliminată din proiectul de buget”, a confirmat un oficial european pentru Politico Europe.

Concesii privind fondurile de coeziune și gestionare regională a fondurilor

Ursula von der Leyen a renunțat la propunerea inițială de a crește puterea guvernelor centrale în gestionarea fondurilor de coeziune – un pachet estimat la 400 de miliarde de euro, aproximativ o treime din bugetul UE. Ideea Comisiei era ca această centralizare să stimuleze reformele și să reducă birocrația, dar criticii au avertizat că o astfel de abordare ar fi afectat direct regiunile, adâncind discrepanțele interne din statele membre.

Întreaga problemă este un subiect fierbinte pentru UE. Stimularea regiunilor individuale din cadrul țărilor a jucat un rol-cheie încă de la introducerea așa-numitei politici de coeziune în anii 1970, pentru a reduce decalajul dintre zonele mai sărace și cele mai bogate din Europa.

Susținătorii politicii de coeziune îi cer lui von der Leyen să păstreze un set de criterii – cunoscut sub numele de formula “Berlin” – care alocă o mare parte din bani regiunilor sub-dezvoltate din întreaga UE. Documentul, care ar putea fi revizuit înainte de prezentarea de miercuri, afirmă că țările mai sărace – măsurate în funcție de populația totală, PIB-ul pe cap de locuitor, sărăcia rurală și producția regională – vor primi în continuare cea mai mare parte a banilor. Criticii subliniază însă că guvernele naționale vor avea un cuvânt mai cu greutate decât până acum cu privire la cât din această finanțare ar trebui să ajungă la regiuni.

Românca Roxana Mînzatu, comisar european din partea socialiștilor, și italianul Raffaele Fitto, din partea conservatorilor, au insistat pentru păstrarea criteriilor tradiționale. Atât Mînzatu, cât și Fitto, sunt vicepreședinți executivi la nivelul Comisiei Europene. Mînzatu se ocupă de portofoliul politicilor sociale și al competențelor, iar Fitto este responsabil pentru coeziune și reformă.

În urma presiunilor din interiorul Comisiei, proiectul de buget menține în vigoare formula „Berlin” de alocare a fondurilor, care favorizează regiunile mai sărace pe baza indicatorilor precum PIB-ul regional pe cap de locuitor, rata sărăciei rurale și venitul național brut.

„Nu am văzut până acum o alternativă solidă și credibilă la formula Berlin. Știm de asemenea că toate încercările anterioare de a o modifica au eșuat”, a declarat și Siegfried Mureșan, negociatorul Parlamentului European pentru bugetul multianual și eurodeputat din partea Partidului Popular European, familia politică a lui von der Leyen.

Păstrarea Fondului Social European – un succes parțial pentru Mînzatu

Un alt punct obținut de grupul social-democrat, susținut activ de comisarul Mînzatu, este păstrarea Fondului Social European (ESF) – un program cheie pentru formarea profesională a tinerilor și reintegrarea șomerilor. Deși se vehiculase că acest fond va fi eliminat, Comisia l-a menținut în proiect, alături de alte programe sociale relevante.

Aceasta a fost o cerere cheie din partea lui Mînzatu și a socialiștilor și democraților de stânga, care și-au legat sprijinul pentru von der Leyen în votul de neîncredere de săptămâna trecută de păstrarea Fondului Social European.

Totuși, în documentul analizat de Politico Europe, nu este menționată o sumă clară alocată pentru ESF, ceea ce ridică semne de întrebare privind angajamentul real al Comisiei.

„Socialiștii nu au obținut prea mult din sprijinul acordat lui von der Leyen în votul de neîncredere de săptămâna trecută”, a remarcat un alt oficial UE, citat sub anonimat.

Concesiile făcute de Ursula von der Leyen arată presiunea uriașă cu care se confruntă Comisia Europeană în procesul de elaborare a viitorului buget multianual.

„Au făcut concesii minime, dar ideile lor inițiale au fost atât de nepopulare, încât au fost nevoiți să cedeze”, a conchis eurodeputatul român Siegfried Mureșan.

Comisia Europeană va prezenta miercuri, 16 iulie, propunerea sa pentru cadrul financiar multianual 2028-2034. Întrebat luni într-o conferință de presă care este poziția României cu privire la scenariile la care lucrează executivul european în pregătirea bugetului UE, președintele Nicușor Dan a transmis că “imediat ce o să vedem cifrele, într-una, două săptămâni, o să vedeți o poziție mai detaliată a României”.

Principalele priorități ale bugetului multianual 2028-2034 vor viza securitatea și apărarea și competitivitatea, în vreme ce mai multe țări solicită ca politica de coeziune și politica agricolă comună să își păstreze anvelopele bugetare. În privința politicii de coeziune există scenarii că fondurile alocate acestui domeniu să finanțeze lucrări de infrastructură cu utilizare duală (civilă și militară) și creșterea competitivității economiei europene.

Totodată, instituțiile ce vor negocia bugetul – Parlamentul și Consiliul – vor trebui să abordeze și chestiunea unui buget mai flexibil, cu o marjă financiară care să permită gestionarea crizelor ce nu pot fi prevăzute și cu noi resurse proprii ale UE, alături de obiectivul reducerii birocrației și simplificării și de a lua în calcul perspectiva extinderii UE.

Cinci țări din UE, inclusiv Franța, vor testa o aplicație menită să împiedice accesul copiilor la conținuturi online dăunătoare prin verificarea vârstei utilizatorilor, a anunțat luni Comisia Europeană, informează France24.

Mai multe națiuni europene au intensificat presiunile asupra blocului pentru a proteja mai bine minorii în mediul online prin măsuri mai stricte, unele mergând până la a susține interzicerea rețelelor de socializare pentru persoanele sub 15 ani.

Luni, Comisia Europeană a prezentat prototipul unei aplicații de verificare a vârstei pe care Danemarca, Franța, Grecia, Italia și Spania o vor personaliza pentru a lansa versiuni naționale în termen de câteva luni.

„Aceasta va permite utilizatorilor să dovedească cu ușurință că au peste 18 ani, protejând copiii de conținutul neadecvat”, a declarat reporterilor Henna Virkkunen, vicepreședinte executiv care are în portofoliu suveranitatea tehnologică, securitatea și democrația.

„Este greu de imaginat o lume în care copiii pot intra într-un magazin pentru a cumpăra alcool, pentru a merge într-un club de noapte prin simpla declarație că sunt suficient de mari, fără bodyguarzi, fără verificări ale actelor de identitate, doar un simplu <<Da, am peste 18 ani>>”, a declarat ministrul danez pentru digital, Caroline Stage Olsen.

„Acesta a fost cazul în mediul online timp de mulți ani”, a adăugat ea alături de Virkkunen, afirmând că noua aplicație va contribui la asigurarea faptului că „nu vor mai exista cluburi de noapte fără bodyguarzi”.

Scopul este ca fiecare stat membru să își dezvolte propria aplicație, deoarece au norme diferite și ar putea dori să adapteze limitele de vârstă pentru diferite servicii – de la site-uri porno sau de jocuri de noroc, la platforme sociale precum Instagram sau TikTok.

Odată ce aplicația va fi disponibilă, utilizatorii o vor putea descărca dintr-un magazin online și apoi o vor folosi pentru a verifica dacă au depășit vârsta necesară pentru a accesa un site web sau o platformă.

Luni, Comisia Europeană a publicat orientări privind protecția minorilor, în temeiul Actului privind serviciile digitale (DSA).

Printre altele, orientările oferă recomandări pentru a aborda:

Designul adictiv: Minorii sunt deosebit de vulnerabili la practicile care pot stimula un comportament adictiv. Orientările sugerează reducerea expunerii minorilor la astfel de practici și dezactivarea caracteristicilor care promovează utilizarea excesivă a serviciilor online.

Cyberbullying: Orientările recomandă să li se permită minorilor să blocheze sau să mute utilizatorii, asigurându-se că nu pot fi adăugați în grupuri fără consimțământul lor explicit. De asemenea, acestea recomandă interzicerea descărcării sau a realizării de capturi de ecran ale conținutului postat de minori pentru a preveni distribuirea nedorită de conținut sexual sau intim.

Conținut dăunător: Unele sisteme de recomandare pun copiii în situații periculoase. Orientările oferă tinerilor utilizatori mai mult control asupra a ceea ce văd, solicitând platformelor să acorde prioritate feedback-ului explicit din partea utilizatorilor, mai degrabă decât să se bazeze pe monitorizarea comportamentului lor de navigare. Dacă un tânăr utilizator indică faptul că nu dorește să vadă un anumit tip de conținut, acesta nu ar trebui recomandat din nou.

Contact nedorit din partea străinilor: orientările recomandă ca platformele să seteze conturile minorilor ca fiind private în mod implicit – adică nevizibile pentru utilizatorii care nu se află în lista lor de prieteni – pentru a minimiza riscul ca aceștia să fie contactați online de către străini.