Marea Britanie nu va reintra în Uniunea Europeană în următorii ani, este de părere fostul premier britanic Tony Blair, potrivit Agerpres.

„Dacă și cum va reintra Marea Britanie în UE va fi o chestiune pentru o generație viitoare. Cred că aceasta este realitatea”, a declarat Blair într-un interviu acordat AFP. ANSA, DPA și EFE.

Fostul prim-ministru laburist ns-a opus vocal Brexit-ului la referendumul din 2016 din Marea Britanie, călătorind chiar în Irlanda de Nord împreună cu fostul lider conservator John Major pentru a avertiza asupra impactului probabil al părăsirii UE asupra păcii delicate din această țară, zguduită de trei decenii de violenţe până la acordul de pace semnat în aprilie 1998, în urmă cu aproape 25 de ani.

Instituţiile din această provincie sunt paralizate de un an, în faţa boicotului partidului unionist DUP, care se opune dispoziţiilor post-Brexit în Irlanda de Nord.

„Cred că, în acest moment, dezbaterea din Marea Britanie este în ce măsură dorim să restabilim o relație puternică cu Europa, ceea ce cred că ar trebui să facem și cred că și laburiștii o vor face”, a spus Blair.

Fostul lider al guverului de la Londra este de părere că Marea Britanie și UE au multe de discutat în domeniul energiei și climei, al științei și cercetării, precum și al apărării și securității după invazia Rusiei în Ucraina.

„Cred că există argumente solide pentru a încerca să cooperăm în domeniul tehnologiei. Pentru că, altfel, Europa, inclusiv Marea Britanie, va fi prinsă între doi giganți tehnologici, SUA și China, și, posibil, un al treilea în India”, a mai declarat Tony Blair.  „Așa că eu cred că putem face foarte multe lucruri împreună”, a adăugat fostul premier britanic.

Vicepremierul și șeful diplomației Republicii Moldova, Nicu Popescu l-a găzduit joi, 16 martie, la sediul Ministerului Afacerilor Externe și Integrării Europene pe omologul său britanic, James Cleverly. În cadrul întrevederii, ministrul de externe al Marii Britanii a anunţat un nou pachet de sprijin financiar, în valoare de 10 milioane de lire sterline, sumă care va merge în proiecte orientate spre buna guvernare, dezvoltarea economică şi sectorul energetic, informează un comunicat.

De asemenea, oficialii au discutat despre stimularea comerţului, Regatul Unit aflându-se între primii 10 parteneri economici ai Republicii Moldova.

„Ne propunem să liberalizam tarifele de export pentru mai multe exporturi moldoveneşti în Marea Britanie: mere, prune, struguri, cireşe, suc, tomate şi usturoi. Avem un parteneriat puternic în domeniile IT, telecomunicaţii şi industriile creative şi ne dorim să-l extindem și către industria constructoare de mașini, cea electronică, a energiei regenerabile, fintech și turism”, a declarat vicepremierul Nicu Popescu.

Totodată, oficialii au discutat despre promovarea și semnarea acordurilor pentru conversia reciprocă a permiselor şi reducerea tarifelor la roaming, ceea ce va aduce beneficii pentru diaspora.

 Nicu Popescu a declarat că autoritățile de la Chișinău îți propun să intensifice cooperarea cu Marea Britanie în combaterea corupției și aducerea în fața justiției a tuturor celor care au prejudiciat statul și cetățenii moldovemi. În acest sens, șeful diplomației Republicii Moldova a salutat recenta sancționare de către Marea Britanie a celor doi fugari moldoveni anunțați în urmărire internațională.

Un alt subiect abordat a fost organizarea summit-ului Comunității Politice Europene, care va fi găzduit de Republica Moldova pe data de 1 iunie, și potențialele proiecte care ar putea contribui la o Europă mai unită și mai sigură.

Oficialii s-au referit și la situația din regiune, reiterând condamnarea războiului brutal al Federației Ruse împotriva Ucrainei. În acest sens, vicepremierul Nicu Popescu i-a mulţumit ministrului James Cleverly pentru sprijinul pe care Marea Britanie îl oferă țării în eforturile de contracarare a încercărilor de a destabiliza Republica Moldova. Acesta include împărtăşirea bunelor practici în domeniul securităţii cibernetice, modernizarea sectorului securității și apărării şi consolidarea companiei Teleradio-Moldova printr-un parteneriat cu televiziunea publică britanică BBC. 

„Relația cu Marea Britanie este esențială pentru consolidarea rezilienței țării noastre și suntem bucuroși să continuăm aprofundarea acesteia. Prin sprijinul puternic pe care îl primim din partea Regatului Unit, progresăm în procesul nostru de modernizare și aderare la Uniunea Europeană, în ciuda provocărilor”, a mai spus vicepremierul Nicu Popescu.

Alianță trilaterală de securitate AUKUS dintre Australia, Marea Britanie și SUA, lansată în urmă cu un an și jumătate și care a provocat furia Franței, a anunțat luni, din sudul Californiei, lângă Oceanul Pacific, o cooperare “fără precedent”. Președintele american Joe Biden, împreună cu premierul australian, Anthony Albanese, şi cel britanic, Rishi Sunak, au lansat luni un spectaculos program de submarine cu propulsie nucleară, menite să contracareze China în Pacific.

“Ne punem în cea mai bună poziţie posibilă pentru a face faţă împreună provocărilor de astăzi şi de mâine”, a spus preşedintele american, cu ochelarii de soare Aviator pe nas, de la o bază navală din San Diego, comentează AFP, potrivit Agerpres.

Biden, Sunak și Albanese au anunțat calea optimă pentru ca Australia să achiziționeze submarine cu propulsie nucleară (SSN) cu armament convențional în cadrul parteneriatului Australia, Regatul Unit și Statele Unite (AUKUS), a subliniat și Departamentul de Stat.

Join me as I deliver remarks on the Australia-United Kingdom-United States Partnership. https://t.co/j89cyIKlan

— President Biden (@POTUS) March 13, 2023

“Împreună cu Australia și Regatul Unit, dezvoltăm un nou submarin de ultimă generație pentru a ne asigura că Indo-Pacificul rămâne deschis și sigur. Vom reuni militarii, oamenii de știință, inginerii și constructorii noștri de nave – și vom crea locuri de muncă bine plătite în același timp”, a completat Biden, subliniind că democrațiile asigură propria securitate și a întregii lumi.

De partea sa, premierul britanic Rishi Sunak a anunțat că prima generație de submarine cu propulsie nucleară AUKUS vor fi construite în Marea Britanie. “O veste importantă pentru economia britanică și pentru securitatea globală”, a spus el.

“Ne protejăm popoarele. Ne apărăm valorile. Garantăm securitatea noastră pe termen lung”, a continuat Sunak.

NEW: The first generation of #AUKUS nuclear-powered submarines will be built in the UK, based on the UK’s world-leading submarine design.

Great news for British jobs and great news for global security.

— Rishi Sunak (@RishiSunak) March 13, 2023

Evocând un “nou capitol în prietenia dintre Australia, SUA și Regatul Unit”, premierul australian Anthony Albanese a spus că acest program va fi un catalizator pentru locuri de muncă, pentru inovare și cercetare și care va “asigura stabilitatea și prosperitatea națiunilor noastre, a regiunii noastre și a lumii noastre”.

Today in San Diego, alongside President @JoeBiden and Prime Minister @RishiSunak, I announced the next steps for AUKUS. A new chapter in the friendship between the Australia, the US, and the UK. pic.twitter.com/p8vlLpjfU7

— Anthony Albanese (@AlboMP) March 13, 2023

Parteneriatul AUKUS reprezintă o modernizare a alianțelor și parteneriatelor de lungă durată dintre cele trei țări, ghidate de un angajament comun față de prosperitatea, securitatea și stabilitatea globală. Acesta aprofundează cooperarea diplomatică, de securitate și de apărare de lungă durată pentru a face față provocărilor complexe ale viitorului.

Pactul AUKUS, anunțat în în 2021 în aceeași zi în care Uniunea Europeană își lansa Strategia pentru Indo-Pacific, exclude Europa și prevede achiziția de submarine cu propulsie nucleară americane de către Australia, în detrimentul unui “contract al secolului” cu Franța, fapt care a iritat profund Parisul.

Reacția furioasă a Franței pentru această “lovitură în spate” a culminat cu rechemarea la Paris a ambasadorilor săi de la Washington și Canberra, o decizie fără precedent între aliați, și anularea unei reuniuni a miniștrilor apărării francez și britanic, prevăzută a avea loc la Londra.

Criza diplomatică și-a găsit rezoluțiunea printr-o declarație comună a președinților Joe Biden și Emmanuel Macron adoptată la 22 septembrie 2021, prin care cei doi lideri au decis să lanseze un proces de consultări pentru a evita situații precum criza provocată de afacerea submarinelor și alianța de securitate și apărare AUKUS. În același context, Joe Biden a reafirmat că “angajamentul Franţei şi al Uniunii Europene în regiunea indo-pacifică are o importanţă strategică”.

O declarație comună a reconcilierii avea să fie adoptată o lună mai târziu, la Roma, între Joe Biden și Emmanuel Macron.