Frans Timmermans, candidatul de top al socialiștilor europeni pentru președinția Comisiei Europene, a declarat duminică că dorește să creeze o ,,coaliție progresivă” în Parlamentul European cu liberalii, Verzii și grupurile de extremă stângă, relatează EUobserver. 

Socialiștii s-au clasat pe locul al doilea, cu 150 de locuri în spatele celor 179 de mandate de centru-dreapta ale PPE.

,,Mă îngrijorează că atunci când [Manfred] Weber și PPE vorbesc despre stabilitate, înseamnă, de fapt,  ,,să păstrăm lucrurile așa cum sunt ” și trebuie să luăm decizii îndrăznețe”, a spus Timmermans după publicarea primelor estimări privind distribuția locurilor în PE.

Aceasta a ținut să mulțumească susținătorilor săi și ai Partidului Socialiștilor Europeni pentru sprijinul acordat, într-un scurt mesaj pe Twitter.

Thank you for your support! pic.twitter.com/JyxR8Q9wgV

— Frans Timmermans (@TimmermansEU) May 26, 2019

Potrivit celor mai recente estimări, PPE  va rămâne grupul politic cu cele mai multe fotolii în hemiciclul democrației europene, obținând  179 de mandate, cu aproximativ 40 mai puțin decât în actuala legislatură. Din acest motiv, Partidul Popular European, susținător ferm al procesului Spitzenkandidaten, insistă ca Manfred Weber să devină succesorul lui Jean-Claude Juncker.

Însă lupta pentru șefia Executivului European este strânsă, socialiștii, prin Frans Timmermans, vor încerca cu siguranță să obțină sprijinul unui grup politic din PE pentru a avea o majoritate confortabilă în această competiție cu popularii europeni.

Diferența între primele două grupuri politice este de doar 29 de mandate, cele două însumând doar 329 mandate din totalul celor 751 membri ai Parlamentului European. Aceste estimări arată apariția unei noi balanțe de putere în Parlamentul European, numărul necesar de eurodeputați pentru a forma o majoritate fiind de 376.

De altfel, estimările puse la dispoziție de Parlamentul European arată apariția unei noi balanțe de putere în Parlamentul European, fiind pentru prima dată când cele două mari familii politice – PPE (179) și S&D (150) – nu vor mai putea forma majoritatea fără implicarea unui al treilea grup politic.

În acest caz, grupul politic al lui Frans Timmermans, S&D, ar putea intra în negocieri cu a treia și a patra forță politică din PE, liberalii din ALDE și Verzii, care sunt creditați cu 107, respectiv 70 de mandate de eurodeputat pentru formarea unei majorități. Dacă considerăm apropierea programatică dintre formațiunile politice din PE, atunci S&D cel mai probabil ar beneficia de sprijinul Verzilor, direcțiile politice mergând în general spre aceleași obiective: acțiune climatică susținută, preponderența politicii sociale în constructul european din următorii ani și protejarea democrației și a statului de drept la nivelul întregii UE.

,,Sper să putem forma o coaliţie cu un program pentru următorii cinci ani şi vom vedea cine va conduce următoarea Comisie”, a spus el, citat de Agerpres.

,,Aş fi foarte onorat să fiu candidatul cap de listă care va permite aplicarea acestui program”, a adăugat el.

Partidul Național Liberal, membru al Partidului Popular European, a obţinut la alegerile europarlamentare de duminică 26,79% dintre voturi, PSD – 23,38%, iar Alianţa USR PLUS – 21,40%, potrivit rezultatelor provizorii obţinute după centralizarea datelor din 18.705 secţii de votare din ţară din totalul de 18.730, reprezentând 97% din totalul secțiilor de votare.

Totodată, pentru UDMR au votat 5,44% dintre alegători, 6,61% – pentru Pro România, 4,24% – ALDE şi 5,65% – PMP.

În ceea ce priveşte votul în diaspora, după centralizarea datelor din 309 de secţii din cele 441 deschise în străinătate, pe primul loc în preferinţele alegătorilor se află Alianţa USR PLUS – 41,42%, urmată de PNL – 31,34%; PMP – 9,80%; PSD – 3,09%; Pro România – 2,86%; ALDE – 1,22%.

Alegerile europene din 2019, desfășurate la 40 de ani distanță de la primele alegeri pentru Parlamentul European, s-au încheiat cu cea mai mare prezență la vot din ultimii 20 ani în UE, înregistrând totodată și cea mai ridicată prezență națională la europarlamentare din istoria apartenenței României la Uniunea Europeană.

Pentru prima dată de la aderarea la Uniunea Europeană, cetățenii români au votat în proporție de peste 50% la alegerile pentru Parlamentul European, după ce la alegerile din 2007, 2009 și 2014, s-au prezentat la urne între 27,67% și  32,44% dintre cetățeni.

Conform datelor furnizate de Biroul Electoral Central, în România au votat pentru alegerile europene un număr de 8.954.959 de cetățeni, reprezentând 49,02%. 

În total, cu cele peste 360.000 de voturi în străinătate, au votat un număr de 9,3 milioane de români din totalul de 18,26 milioane de cetățeni înscriși pe liste permanente și speciale. Astfel, prezența la vot, atât în România, cât și în străinătate a depășit procentul de 50%.

Președintele Parlamentului European, Antonio Tajani, a ținut să le mulțumească cetățenilor europeni pentru că și-au făcut auzită vocea în alegerile europene din 2019, imediat după închiderea urnelor, potrivit unorpostări pe Twitter.

Precizând că  50,5% dintre cetățenii UE au votat în alegerile europene, Tajani a transmis că aceasta ,,este cea mai mare participare în ultimii 20 de ani”.  Rezultatul, spune președintele încă în exercițiu al legislativului european, sa datoriat activității intense a Parlamentului European și campaniei #ThisTimeImVoting.

50.5% of EU citizens voted in the #Europeanelections.

It is the highest turnout in the last 20 years. This is thanks to the the great work done by the European Parliament and the #ThisTimeImVoting campaign.

Thanks to all the voters who made their voice heard today.#EP2019

— Antonio Tajani (@EP_President) May 26, 2019

Antonio Tajani a ținut să le mulțumească, în primul rând alegătorilor, dar și personalului din PE și voluntarilor care au promovat mersul la urne în această perioadă.

,,Mulțumesc tuturor alegătorilor care și-au făcut vocea auzită astăzi. Mulțumesc cu sinceritate personalului Parlamentului European, voluntarilor și tuturor celor care au lucrat pentru a încuraja cetățenii noștri să meargă și să voteze pentru aceste alegeri europene”, este mesajul transmis de politicianul italian. 

I sincerely thank the staff of the European Parliament, the volunteers and all those who have worked to encourage our citizens to go and vote for these European elections.

The #ThisTimeImVoting campaign has been a success thanks to all of you. #EP2019

— Antonio Tajani (@EP_President) May 26, 2019

Popularii europenii și social-democrații europeni vor rămâne principalele două familii politice de la nivelul Parlamentului European și în legislatura 2019-2024, conform primelor estimări ale Parlamentului European publicate pe pagina instituției. Cele două forțe sunt urmate de noul grup politic format din ALDE și partidul președintelui francez Emmanuel Macron, cel care este preconizat să piardă alegerile în Franța.

Viitoarea componență a Parlamentului ar urma să arate astfel, potrivit ultimelor estimări, actualizate la ora 02:07 (UE28):

1. Grupul PPE – 179 de mandate

2. Grupul S&D –  150 de mandate

3. ALDE & partidul lui Emmanuel Macron (+ Alianța USR-PLUS din România) – 107 de mandate

4. Verzii – 70 de mandate

5. Grupul Conservatorilor și Reformiștilor Europeni – 58 de mandate

6. Grupul Europa Libertății și Democrației Directe (grupul lui Nigel Farage) – 56 de mandate

7. Grupul Europa Națiunilor și a Libertății – 58 de mandate

8. Stânga Unită Europeană – 38 de mandate

9. Independenți – 7 mandate

10. Alții – 28 de mandate

Diferența între primele două grupuri politice este de doar 29 de mandate, cele două însumând doar 329 mandate din totalul celor 751 membri ai Parlamentului European. Aceste estimări arată apariția unei noi balanțe de putere în Parlamentul European, numărul necesar de eurodeputați pentru a forma o majoritate fiind de 376.

Aceste cifre provin din estimările la nivel național publicate în cele 28 de state membre.