Ministrul francez al finanțelor, Bruno Le Maire, a cărui țară asigură președinția semestrială a Consiliului Uniunii Europene, a apreciat duminică ca fiind ”învechite” regulile europene referitoare la datoria publică a statelor membre, informează AFP, citat de Agerpres.

Oficialul francez a nuanțat opiniile sale într-un interviu acordat mai multor publicații europene explicând că Pactul de stabilitate şi creştere ”în ansamblu nu este învechit, dar regula datoriei publice este”.

”Înainte de criză, era un decalaj de aproape 40 de puncte din PIB între cei mai îndatoraţi şi cei mai puţin îndatoraţi membri ai zonei euro. Acum există un decalaj de peste 100% între ei”, a subliniat Bruno Le Maire.

Pentru a reforma Pactul, ”sunt pe masă mai multe propuneri, în special cea de a avea calendare şi obiective diferite pentru fiecare ţară”, a explicat ministrul francez.

”Alţii au avansat conceptul (…) potrivit căruia ar trebui să le revină statelor membre definirea etapelor şi schimbărilor necesare politicilor lor economice, care să le permită revenirea la finanţe sănătoase”, o pistă ”interesantă” pentru Bruno Le Maire.

În cele din urmă, va fi necesar ”să se găsească echilibrul potrivit între investiţiile necesare pentru a face faţă provocărilor secolului al XXI-lea şi nevoia de a reveni la finanţe publice sănătoase”.

Acesta reia pledoaria președintelui francez, Emmanuel Macron, și a premierului italian, Mario Draghi, de la finalul lunii decembrie.

Într-un editorial intitulat ”Regulile fiscale ale UE trebuie revizuite”, publicat în ediția online a Financial Times, cei doi lideri subliniau că ”avem nevoie de mai mult spațiu de manevră și suficiente investiții cheie pentru viitor astfel încât să ne asigurăm suveranitatea”.

”În aceeaşi manieră în care aceste reguli nu au îngrădit răspunsul nostru la pandemie, ele nu trebuie să ne împiedice de acum înainte să realizăm toate investiţiile necesare”, afirmau Macron și Draghi, președinte al Băncii Centrale Europene în perioada 2011-2019.

Președintele Franței și-a exprimat deja la 9 decembrie dorința de a reforma criteriile de la Maastricht, făcând din acest scop una dintre prioritățile președinției Consiliului Uniunii Europene, care demarează la 1 ianuarie, arătând că problema de a fi ”pentru sau contra lui 3%”, pragul de deficit admis, este ”depăşită”.

Comisia Europeană a lansat în 2021 o revizuire a Pactului de stabilitate și de creștere înainte de a prezenta o propunere. Normele fiscale sunt în prezent suspendate în contextul pandemiei de COVID-19, dar UE se pregătește să le reintroducă de la începutul anului 2023.

Acest apel al Parisului nu este singular. Strigătul pentru revizuirea normelor fiscale care ar trebui să țină seama de necesitatea investițiilor în mai multe sectoare strategice cheie și de dubla tranziție, verde și digitală, s-a auzit în trecut.

În pofida acestor apeluri, Germania este refractară la a relaxa regulile, noul cancelar Olaf Scholz argumentând în timpul unei vizite la Roma că prevederile actuale se dovedesc a fi suficient de flexibile. Să uităm de intransigența așa-numitelor ”țări frugale” (Țările de Jos, Austria, Suedia și Danemarca) din timpul lungilor tratative purtate în cadrul summitului Consiliului European din iulie 2020 asupra pachetului de redresare NextGenerationEU.

Macron și Draghi și-au exprimat speranța că dezbaterea nu va fi ”întunecată de ideologie” și că se va putea găsi o abordare ”comună” în timpul președinției rotative a Franței la Consiliul UE.

De asemenea, ei au afirmat că sistemul utilizat pentru controlul cheltuielilor și al reformelor în cadrul planului de redresare al UE ar putea servi drept ”un model util” pentru cheltuielile viitoare.

Eurodeputata malteză, Roberta Metsola, candidata favorită în cursa pentru viitorul președinte al Parlamentului European a transmis, într-un mesaj video de campanie, că obiectivul său în viitorii doi ani și jumătate de mandat este să îi facă pe oameni să creadă în Europa. 

„Vreau ca oamenii să creadă în Europa. Să recupereze acel sentiment de speranță și entuziasm în proiectul nostru. Să lupte pentru acele valori care ne unesc ca europeni. De aceea candidez pentru a fi următorul președinte al Parlamentului European”, a scris Roberta Metsola pe contul său de Twitter.

I want people to believe in Europe. To re-capture that sense of hope & enthusiasm in our project. To stand up for those values that unite us as Europeans.

That’s why I am standing to be the next President of our European Parliament.#Metsola4EU #Believepic.twitter.com/WaKkzX3P77

— Roberta Metsola MEP (@RobertaMetsola) January 15, 2022

Roberta Metsola, în prezent vicepreședintă a Parlamentului European, care și-a anunțat candidatura în luna noiembrie pentru funcția de președinte a Parlamentului European din partea grupului PPE este favorită în această cursă pentru a prelua președinția Legislativului European.

Citiți și: Deputații europeni își aleg un nou președinte. Eurodeputata malteză, Roberta Metsola, favorită să preia președinția Parlamentului European

Votul pentru noul președinte urmează să aibă loc marți, 18 ianuarie, în cadrul primei sesiuni plenare a Parlamentului din anul 2022, potrivit calendarului. 

Pentru această funcție mai candidează eurodeputatul polonez Kosma Zlotowski (Grupul Conservatorilor şi Reformiştilor Europeni) şi cu politiciana spaniolă Sira Rego (Grupul Confederal al Stângii Unite Europene/Stânga Verde Nordică, GUE/NGL), potrivit Agerpres.

Președintele Parlamentului European, David Sassoli, care a decedat la 11 ianuarie, va fi omagiat luni, în cadrul unei ceremonii care va avea loc luni în hemiciclul Parlamentului de la Strasbourg, la debutul sesiunii plenare a legislativului european.

Deputații europeni se reunesc, începând cu luni, în prima sesiune plenară a Parlamentului European, sesiune marcată de comemorarea președintelui David Sassoli și de la alegerea noului lider al Legislativului European. 

Este pentru prima dată în istoria Parlamentului European când aceste două evenimente au loc simultan. Președintele David Sassoli trebuia sa predea marți ștafeta unui nou coleg, însă acesta s-a stins subit din viață în această săptămână din cauza unor probleme grave de sănătate. 

Reamintim că eurodeputata malteză Roberta Metsola, în prezent vicepreședintă a Parlamentului European, care și-a anunțat candidatura în luna noiembrie pentru funcția de președinte a Parlamentului European este favorită în această cursă pentru a prelua președinția Legislativului European.

Citiți și: Deputații europeni își aleg un nou președinte. Eurodeputata malteză, Roberta Metsola, favorită să preia președinția Parlamentului European

Votul pentru noul președinte urmează să aibă loc marți, 18 ianuarie, în cadrul primei sesiuni plenare a Parlamentului din anul 2022, potrivit calendarului. 

Pentru această funcție mai candidează eurodeputatul polonez Kosma Zlotowski (Grupul Conservatorilor şi Reformiştilor Europeni) şi cu politiciana spaniolă Sira Rego (Grupul Confederal al Stângii Unite Europene/Stânga Verde Nordică, GUE/NGL), potrivit Agerpres.

Președintele Parlamentului European, David Sassoli, care a decedat la 11 ianuarie, va fi omagiat luni, în cadrul unei ceremonii care va avea loc luni în hemiciclul Parlamentului de la Strasbourg, la debutul sesiunii plenare a legislativului european.

Săptămâna viitoare deputații europei vor mai avea dezbateri privind rezultatele reuniunii Consiliului European din luna decembrie 2021, Legea serviciilor digitale: reglementarea platformelor pentru a asigura un spațiu online mai sigur, Uniunea sănătății: un rol mai puternic pentru autoritatea de reglementare a medicamentelor din UE și o mai bună protecție a animalelor în timpul transportului.

De asemenea, președintele Franței Emmanuel Macron va prezenta în fața eurodeputaților prioritățile președinției franceze la Consiliul UE.