Connect with us

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană a prezentat noua strategie de securitate cibernetică a UE: Printre obiective, investiții de 4,5 miliarde de euro prin intermediul Centrului de securitate cibernetică găzduit de România

Published

on

©️ European Commission

Comisia Europeană și Înaltul Reprezentant al Uniunii UE pentru afaceri externe și politica de securitate au prezentat miercuri o nouă strategie de securitate cibernetică a UE, documentul fiind considerat componentă cheie a modelării viitorului digital al Europei, a planului de redresare pentru Europa și a Strategiei UE privind o uniune a securității, informează executivul european într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro. Între altele, strategia prevede că unul dintre obiective este de a se ajunge la investiții combinate în valoare de până la 4,5 miliarde de euro din partea UE, a statelor membre și a sectorului, în special în cadrul Centrului de competențe în materie de securitate cibernetică, care va fi găzduit de România, și de a se asigura că IMM-urile beneficiază de o mare parte a acestor investiții.

Strategia va consolida rezistența colectivă a Europei la amenințările cibernetice și va contribui la asigurarea faptului că toți cetățenii și întreprinderile pot beneficia pe deplin de servicii și instrumente digitale de încredere și fiabile. Indiferent de dispozitivele conectate, rețeaua energetică sau băncile, avioanele, administrațiile publice și spitalele pe care europenii le utilizează sau le frecventează, aceștia merită să o facă în deplină siguranță că vor fi protejați de amenințările cibernetice.

Noua strategie de securitate cibernetică permite, de asemenea, ca Uniunea Europeană să își intensifice poziția de lider în ceea ce privește normele și standardele internaționale în spațiul cibernetic și să consolideze cooperarea cu partenerii din întreaga lume pentru a promova un spațiu cibernetic global, deschis, stabil și sigur, bazat pe statul de drept, drepturile omului , libertăți fundamentale și valori democratice.

În plus, Comisia prezintă propuneri pentru a aborda atât reziliența cibernetică, cât și rezistența fizică a entităților și rețelelor critice: o Directivă privind măsuri pentru un nivel comun ridicat de securitate cibernetică în Uniune (Directiva NIS revizuită sau „NIS 2”) și o nouă Directivă privind reziliența entităților critice. Propunerile acoperă o gamă largă de sectoare și vizează să abordeze riscurile actuale și viitoare online și offline, de la atacuri cibernetice până la criminalitate sau dezastre naturale, într-un mod coerent și complementar.

Încrederea și securitatea sunt elementele centrale ale Deceniului digital UE

Noua strategie de securitate cibernetică urmărește să asigure un internet mondial și deschis și prevede totodată garanții menite nu numai să asigure securitatea, ci și să protejeze valorile europene și drepturile fundamentale ale tuturor. Pe baza realizărilor din lunile recente și din ultimii ani, strategia cuprinde propuneri concrete de inițiative în materie de reglementare, de investiții și de politică în trei domenii de acțiune ale UE.

  1. Reziliență, suveranitate tehnologică și poziția de lider

În acest domeniu de acțiune, Comisia propune reformarea normelor privind securitatea rețelelor și a sistemelor de informații,  în cadrul unei Directive privind măsuri pentru un nivel comun ridicat de securitate cibernetică în Uniune (Directiva NIS revizuită sau „NIS 2”), pentru a crește nivelul de reziliență cibernetică din sectoarele publice și private critice: spitale, rețele energetice, căi ferate, dar și centre de date, administrații publice, laboratoare de cercetare și fabricarea dispozitivelor medicale și medicamentelor critice, precum și a altor infrastructuri și servicii critice, trebuie să rămână impermeabile, într-un mediu de amenințări din ce în ce mai rapid și mai complex.

De asemenea, Comisia propune,  lansarea la nivelul întregii UE a unei rețele de centre de operațiuni de securitate, bazată pe inteligența artificială (IA), care să constituie un adevărat „scut de securitate cibernetică” pentru UE, capabil să detecteze semnele unui atac cibernetic suficient de devreme și să permită luarea de acțiuni proactive înainte de producerea unor daune. Alte măsuri vizează acordarea unui sprijin specific întreprinderilor mici și mijlocii (IMM-uri) în cadrul centrelor de inovare digitală, depunerea unor eforturi sporite de perfecționare a competențelor forței de muncă, de atragere și de menținere a persoanelor celor mai talentate în materie de securitate cibernetică, precum și realizarea de investiții în cercetare și inovare deschise, competitive și bazate pe excelență.  

  1. Consolidarea capacității operaționale de prevenire, descurajare și răspuns

Comisia pregătește, printr-un proces progresiv și incluziv cu statele membre, crearea unei noi unități comune de securitate cibernetică; aceasta va consolida cooperarea dintre organismele UE și autoritățile statelor membre responsabile de prevenirea și descurajarea atacurilor cibernetice și de răspunsul la acestea, inclusiv comunitatea civilă, autoritățile de aplicare a legii, mediul diplomatic și entitățile de apărare cibernetică. Înaltul Reprezentant prezintă propuneri de consolidare a setului UE de instrumente pentru diplomația cibernetică pentru prevenirea, descurajarea și înfrânarea activităților cibernetice răuvoitoare, precum și pentru răspunsul la acestea; sunt vizate în special activitățile cibernetice răuvoitoare care ne afectează infrastructura critică, lanțurile de aprovizionare, instituțiile și procesele democratice. UE va depune totodată eforturi pentru a consolida în continuare cooperarea în domeniul apărării cibernetice și a dezvolta capabilități de apărare cibernetică de ultimă generație; pentru aceasta, Uniunea se va baza pe activitatea Agenției Europene de Apărare și va încuraja statele membre să utilizeze pe deplin cooperarea structurată permanentă și Fondul european de apărare 

  1. Promovarea unui spațiu cibernetic mondial și deschis printr-o cooperare sporită

UE va intensifica activitatea cu partenerii internaționali pentru a consolida ordinea internațională bazată pe norme, pentru a promova securitatea și stabilitatea internațională  în spațiul cibernetic și pentru a proteja drepturile  și libertățile fundamentale ale omului online. UE va promova normele și standardele internaționale care reflectă aceste valori fundamentale ale UE, în colaborare cu partenerii săi internaționali în cadrul Organizației Națiunilor Unite și al altor foruri relevante. UE își va îmbunătăți în continuare setul de instrumente privind diplomația cibernetică și își va intensifica eforturile pentru a consolida capacitățile cibernetice în țările terțe prin elaborarea unei agende a UE privind consolidarea capacităților cibernetice externe. Dialogurile cibernetice cu țările terțe, cu organizațiile regionale și internaționale, precum și cu comunitatea multi-participativă vor fi intensificate. UE va înființa, de asemenea, o rețea a UE de diplomație cibernetică în întreaga lume, pentru a-și promova viziunea privind spațiul cibernetic.

UE se angajează să sprijine noua strategie de securitate cibernetică prin investiții fără precedent în tranziția digitală a UE în următorii șapte ani, cu ajutorul următorului buget pe termen lung al UE, în special prin programul Europa digitală și Orizont Europa, precum și prin Planul de redresare pentru Europa. Statele membre sunt așadar încurajate să utilizeze pe deplin mecanismul UE de redresare și reziliență pentru a spori securitatea cibernetică și pentru a reflecta nivelul investițiilor UE. Obiectivul este de a se ajunge la investiții combinate în valoare de până la 4,5 miliarde EUR din partea UE, a statelor membre și a sectorului, în special în cadrul Centrului de competențe în materie de securitate cibernetică și al Rețelei de centre de coordonare, și de a se asigura că IMM-urile beneficiază de o mare parte a acestor investiții.

Comisia urmărește, de asemenea, să consolideze capacitățile industriale și tehnologice ale UE în materie de securitate cibernetică, inclusiv prin proiecte sprijinite în comun cu fonduri din bugetul UE și din bugetele naționale. UE are ocazia unică de a-și pune în comun resursele pentru a-și consolida autonomia strategică și poziția de lider în materie de securitate cibernetică de-a lungul lanțului de aprovizionare digital (inclusiv date și cloud, tehnologii pe bază de procesoare de nouă generație, conectivitate extrem de sigură și rețele 6G), în conformitate cu valorile și prioritățile sale.

Reziliența cibernetică și fizică a rețelelor, a sistemelor informatice și a entităților critice

Măsurile existente la nivelul UE menite să protejeze serviciile și infrastructurile esențiale împotriva riscurilor cibernetice și fizice trebuie actualizate. Riscurile în materie de securitate cibernetică continuă să evolueze odată cu creșterea nivelului de digitalizare și interconectare. Riscurile fizice au devenit, de asemenea, mai complexe de la adoptarea normelor UE din 2008 privind infrastructura critică, norme care acoperă în prezent doar sectoarele energiei și transporturilor. Revizuirile vizează actualizarea normelor pentru a urma logica strategiei UE privind uniunea securității, depășirea falsei dihotomii între mediul online și mediul offline și eliminarea abordării compartimentate.

Pentru a răspunde amenințărilor tot mai mari generate de digitalizare și interconectare, propunerea de Directivă privind măsuri pentru un nivel comun ridicat de securitate cibernetică în Uniune (Directiva NIS revizuită sau „NIS 2”) va include în domeniul său de aplicare entitățile mijlocii și mari din mai multe sectoare, în funcție de caracterul lor critic pentru economie și societate. NIS 2 consolidează cerințele de securitate impuse întreprinderilor, abordează securitatea lanțurilor de aprovizionare și relațiile cu furnizorii, simplifică obligațiile de raportare, introduce măsuri de supraveghere mai stricte pentru autoritățile naționale și cerințe mai stricte de asigurare a respectării legii, urmărind totodată armonizarea regimurilor de sancțiuni în toate statele membre. Propunerea NIS 2 va contribui la intensificarea schimbului de informații și a cooperării privind gestionarea crizelor cibernetice la nivel național și la nivelul UE.

Propunerea de Directivă privind reziliența entităților critice extinde și aprofundează domeniul de aplicare al Directivei din 2008 privind infrastructurile critice europene. În prezent sunt vizate zece sectoare: energia, transporturile, activitatea bancară, infrastructurile pieței financiare, sănătatea, apa potabilă, apa reziduală, infrastructura digitală, administrația publică și spațiul. În temeiul directivei propuse, fiecare stat membru ar urma să adopte o strategie națională pentru a asigura reziliența entităților critice și ar efectua evaluări periodice ale riscurilor. Aceste evaluări ar contribui, de asemenea, la identificarea unui subset mai mic de entități critice care ar fi supuse unor obligații menite să le consolideze reziliența în fața riscurilor non-cibernetice; printre obligații se numără evaluarea riscurilor la nivel de entitate, luarea de măsuri tehnice și organizatorice și notificarea incidentelor. La rândul său, Comisia ar urma să ofere sprijin complementar statelor membre și entităților critice, de exemplu elaborând o imagine de ansamblu la nivelul Uniunii a riscurilor transfrontaliere și transsectoriale, precum și bune practici, metodologii, activități de formare transfrontalieră și exerciții pentru testarea rezilienței entităților critice.

Asigurarea funcționării rețelelor de generație următoare: tehnologia 5G și tehnologii viitoare

În cadrul noii strategii de securitate cibernetică, statele membre, cu sprijinul Comisiei și al ENISA (Agenția Uniunii Europene pentru Securitate Cibernetică), sunt încurajate să finalizeze implementarea setului de instrumente al UE în materie de 5G, care oferă o abordare cuprinzătoare și obiectivă bazată pe riscuri pentru securitatea rețelelor 5G și a generațiilor viitoare de rețele.

Potrivit unui raport publicat astăzi referitor la impactul Recomandării Comisiei privind securitatea cibernetică a rețelelor 5G și la stadiul implementării setului de instrumente al UE cuprinzând măsuri de atenuare, de la raportul din iulie 2020 privind progresele înregistrate, majoritatea statelor membre se află deja pe calea cea bună în ceea ce privește implementarea măsurilor recomandate. Acestea ar trebui acum să vizeze finalizarea implementării până în al doilea trimestru al anului 2021 și să se asigure că riscurile identificate sunt atenuate în mod corespunzător, în mod coordonat, în special în vederea reducerii la minimum a expunerii la furnizorii cu grad ridicat de risc și a evitării dependenței de acești furnizori. De asemenea, Comisia stabilește astăzi principalele obiective și acțiuni menite să continue activitatea coordonată la nivelul UE.

Ce au declarat membrii Colegiului Comisiei Europene

Margrethe Vestager, vicepreședintă executivă pentru o Europă pregătită pentru era digitală, a declarat: „Europa se angajează pe calea transformării digitale a societății și a economiei. Trebuie deci să o sprijinim cu niveluri de investiții fără precedent. Transformarea digitală se accelerează, dar ea va avea succes numai dacă cetățenii și întreprinderile sunt convinși că produsele și serviciile conectate, pe care se bazează, sunt sigure.”

Josep Borrell, Înaltul Reprezentant, a declarat: „Securitatea și stabilitatea internaționale depind mai mult ca niciodată de un spațiu cibernetic global, deschis, stabil și sigur, în care statul de drept, drepturile omului, libertățile și democrația să fie respectate. Strategia de astăzi constituie un demers prin care UE vizează protejarea guvernelor, a cetățenilor și a întreprinderilor sale împotriva amenințărilor cibernetice mondiale și atingerea poziției de lider în spațiul cibernetic și se asigură în același timp că toți cetățenii pot beneficia de avantajele internetului și de utilizarea tehnologiilor.”

Margaritis Schinas, vicepreședintele pentru promovarea modului nostru de viață european, a declarat: „Securitatea cibernetică este o parte centrală a uniunii securității. Nu mai există distincții între amenințările online și cele offline. Mediul digital și cel fizic sunt acum indisolubil legate între ele. Setul de măsuri de astăzi arată că UE este pregătită să își utilizeze toate resursele și cunoștințele de specialitate cu scopul de a se pregăti pentru amenințările fizice și cibernetice și de a răspunde acestora cu aceeași hotărâre.”

Thierry Breton, comisarul pentru piața internă, a afirmat: „Amenințările cibernetice evoluează rapid și sunt din ce în ce mai complexe și adaptabile. Pentru a asigura protecția cetățenilor și a infrastructurilor, trebuie să gândim în perspectivă. Scutul de securitate cibernetică al Europei, un dispozitiv rezilient și autonom, ne va permite să ne utilizăm calificările și cunoștințele pentru a detecta amenințările și a reacționa mai rapid la acestea, pentru a limita eventualele daune și pentru a ne spori reziliența. Investițiile în securitatea cibernetică sunt investiții în sănătatea viitoare a mediilor noastre online și în autonomia noastră strategică.”

Ylva Johansson, comisarul pentru afaceri interne, a declarat: „Spitalele, sistemele de ape reziduale sau infrastructura de transport nu pot fi puternice dacă au chiar și o singură verigă slabă; perturbările survenite într-o parte a Uniunii riscă să afecteze furnizarea de servicii esențiale în altă parte. Pentru a asigura buna funcționare a pieței interne și mijloacele de subzistență ale celor care trăiesc în Europa, infrastructura noastră esențială trebuie să fie rezistentă la riscuri cum ar fi dezastrele naturale, atacurile teroriste sau accidentele și la pandemii precum cea cu care ne confruntăm în prezent. Propunerea mea privind infrastructura critică vizează tocmai acest obiectiv.”

Etapele următoare

Comisia Europeană și Înaltul Reprezentant s-au angajat să implementeze noua strategie de securitate cibernetică în lunile următoare. Aceștia vor prezenta periodic rapoarte privind progresele înregistrate și vor asigura informarea deplină a Parlamentului European, a Consiliului Uniunii Europene și a părților interesate, precum și implicarea acestora în toate acțiunile relevante.

În prezent, este de competența Parlamentului European și a Consiliului să examineze și să adopte propunerea de Directivă NIS 2 și Directiva privind reziliența entităților critice. Odată ce propunerile vor fi aprobate și adoptate în consecință, statele membre vor trebui să le transpună în termen de 18 luni de la intrarea lor în vigoare.

Comisia va revizui periodic Directiva NIS 2 și Directiva privind reziliența entităților critice și va raporta cu privire la funcționarea acestora.

Context

Securitatea cibernetică este una dintre principalele priorități ale Comisiei și una dintre pietrele de temelie ale Europei digitale și conectate. Creșterea numărului de atacuri cibernetice în timpul crizei provocate de coronavirus a demonstrat cât de importantă este protejarea spitalelor, a centrelor de cercetare și a altor infrastructuri. Sunt necesare acțiuni ferme în acest domeniu pentru a orienta economia și societatea UE către viitor.

Noua strategie de securitate cibernetică propune integrarea securității cibernetice în fiecare element al lanțului de aprovizionare și corelarea într-o mai mare măsură a activităților și a resurselor UE în cadrul celor patru comunități ale securității cibernetice – piața internă, asigurarea respectării legii, sectorul diplomației și cel al apărării. Aceasta are ca punct de plecare abordarea UE privind conturarea viitorului digital al Europei și Strategia UE privind o uniune a securității și se bazează pe o serie de acte legislative, acțiuni și inițiative pe care UE le-a pus în aplicare pentru a consolida capacitățile în materie de securitate cibernetică și pentru a asigura o Europă mai rezilientă din punct de vedere cibernetic. Printre acestea se numără Strategia de securitate cibernetică din 2013, revizuită în 2017, și Agenda europeană a Comisiei privind securitatea pentru perioada 2015-2020. Noua strategie recunoaște, de asemenea, interconectarea din ce în ce mai mare dintre securitatea internă și cea externă, în special prin intermediul politicii externe și de securitate comune.

Primul act legislativ european privind securitatea cibernetică, Directiva NIS, care a intrat în vigoare în 2016, a contribuit la atingerea unui nivel comun ridicat de securitate a rețelelor și a sistemelor informatice în întreaga UE. Ca parte a obiectivului său cheie de politică – o Europă pregătită pentru era digitală – Comisia a anunțat revizuirea Directivei NIS în luna februarie a acestui an. Regulamentul privind securitatea cibernetică, care este în vigoare din 2019, a dotat Europa cu un cadru de certificare a securității cibernetice a produselor, serviciilor și proceselor și a consolidat mandatul Agenției Uniunii Europene pentru Securitate Cibernetică (ENISA).

În ceea ce privește securitatea cibernetică a rețelelor 5G, statele membre, cu sprijinul Comisiei și al ENISA, au stabilit, împreună cu setul de instrumente al UE în materie de 5G, adoptat în ianuarie 2020, o abordare cuprinzătoare și obiectivă, bazată pe riscuri. În urma revizuirii de către Comisie a Recomandării sale din martie 2019 privind securitatea cibernetică a rețelelor 5G, s-a constatat că majoritatea statelor membre au înregistrat progrese în ceea ce privește implementarea setului de instrumente.

Pornind de la Strategia de securitate cibernetică a UE din 2013, UE a elaborat o politică cibernetică coerentă și holistică pe plan internațional. Colaborând cu partenerii săi la nivel bilateral, regional și internațional, UE a promovat un spațiu cibernetic global, deschis, stabil și sigur, ghidat de valorile fundamentale ale UE și întemeiat pe statul de drept. UE a sprijinit țările terțe în efortul acestora de a-și spori reziliența cibernetică și capacitatea de a combate criminalitatea informatică și a utilizat setul său de instrumente pentru diplomația cibernetică din 2017 pentru a contribui și mai mult la securitatea și stabilitatea internațională în spațiul cibernetic, inclusiv prin aplicarea pentru prima dată a regimului său de sancțiuni cibernetice din 2019 și prin listarea a 8 persoane și a 4 entități și organisme. UE a înregistrat progrese semnificative și în ceea ce privește cooperarea în domeniul apărării cibernetice, inclusiv la nivelul capabilităților de apărare cibernetică, în special prin intermediul cadrului său de politici pentru apărarea cibernetică, precum și în contextul cooperării structurate permanente și al activității Agenției Europene de Apărare.

Securitatea cibernetică este o prioritate reflectată și în următorul buget pe termen lung al UE (2021-2027). În cadrul programului Europa digitală, UE va sprijini cercetarea, inovarea și infrastructura în materie de securitate cibernetică, apărarea cibernetică și industria securității cibernetice din UE. În plus, în răspunsul la criza provocată de coronavirus, care a cunoscut o intensificare a atacurilor cibernetice în timpul restricțiilor de deplasare a persoanelor, în cadrul Planului de redresare pentru Europa au fost prevăzute investiții suplimentare pentru consolidarea securității cibernetice. 

UE a recunoscut de mult timp necesitatea de a asigura reziliența infrastructurilor critice care furnizează servicii esențiale pentru buna funcționare a pieței interne și pentru viața și mijloacele de subzistență ale cetățenilor europeni. Din acest motiv, UE a instituit în 2006 programul european privind protecția infrastructurilor critice (PEPIC) și a adoptat în 2008 Directiva privind infrastructura critică europeană (ICE), care se aplică sectoarelor energiei și transporturilor. Aceste măsuri au fost completate în anii următori de diverse măsuri sectoriale și transsectoriale privind aspecte specifice, cum ar fi imunizarea la schimbările climatice, protecția civilă sau investițiile străine directe.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană adoptă noi orientări privind modalitățile de imunizare la schimbările climatice a viitoarelor proiecte de infrastructură

Published

on

© European Union, 2018/ Source: EC - Audiovisual Service

Comisia Europeană a publicat noi orientări tehnice privind imunizarea la schimbările climatice a proiectelor de infrastructură pentru perioada 2021-2027. Orientările vor contribui la integrarea considerentelor legate de climă în viitoarele investiții și proiecte în materie de infrastructură, de la clădiri și infrastructuri de rețea până la o gamă largă de sisteme și active construite. În acest mod, investitorii europeni instituționali și privați vor putea lua decizii în cunoștință de cauză cu privire la proiectele considerate compatibile cu Acordul de la Paris și cu obiectivele climatice ale UE, potrivit comunicatului oficial.

Orientările adoptate astăzi vor ajuta astfel UE să pună în aplicare Pactul verde european, să respecte cerințele prevăzute de Legea europeană a climei și să aloce fondurile UE pentru realizarea unor obiective mai ecologice. Orientările sunt aliniate la o traiectorie de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră cu -55 % din emisiile nete până în 2030 și cu obiectivul de realizare a neutralității climatice până în 2050, urmează principiul „eficiența energetică înainte de toate” și principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative” și îndeplinesc cerințele prevăzute în legislație pentru mai multe fonduri ale UE, cum ar fi InvestEU, Mecanismul pentru interconectarea Europei (MIE), Fondul european de dezvoltare regională (FEDR), Fondul de coeziune (FC) și Fondul pentru o tranziție justă (FTJ).

Efectele schimbărilor climatice au deja repercusiuni asupra activelor și a infrastructurilor cu durate lungi de viață, cum ar fi căile ferate, podurile sau centralele electrice, iar aceste efecte urmează să se intensifice în viitor. De exemplu, construirea de clădiri în zone care ar putea fi afectate de creșterea nivelului mării necesită o atenție deosebită; în mod similar, toleranța la căldură a liniilor de cale ferată trebuie să fie calculată în funcție de temperatura maximă proiectată, și nu de valorile istorice. Prin urmare, este esențial să se identifice în mod clar – și, prin urmare, să se investească în – infrastructura care este pregătită pentru un viitor neutru din punct de vedere climatic și rezilient la schimbările climatice.

Imunizarea la schimbările climatice este un proces care integrează în dezvoltarea proiectelor de infrastructură măsuri de atenuare a schimbărilor climatice și de adaptare la acestea. Orientările tehnice adoptate stabilesc principii și practici comune pentru identificarea, clasificarea și gestionarea riscurilor climatice fizice în cursul planificării, dezvoltării, executării și monitorizării proiectelor și programelor de infrastructură. Procesul este împărțit în doi piloni (atenuare și adaptare) și două faze (examinare și analiză detaliată), iar partea de documentare și verificare a modalităților de imunizare la schimbările climatice este considerată un element esențial al raționamentului pentru luarea deciziilor de investiții.

Mai precis, pentru infrastructura cu o durată de viață care depășește anul 2050, orientările prevăd că exploatarea, întreținerea și dezafectarea finală a oricărui proiect ar trebui să se desfășoare într-un mod neutru din punct de vedere climatic, care poate include considerații legate de economia circulară, cum ar fi reciclarea sau reconversia materialelor. Reziliența la schimbările climatice a noilor proiecte de infrastructură ar trebui asigurată prin măsuri de adaptare adecvate, bazate pe o evaluare a riscurilor aferente schimbărilor climatice.

Orientări tehnice suplimentare privind imunizarea la schimbările climatice a altor investiții decât infrastructura sunt disponibile în Comunicarea Comisiei (2021/C 280-01).

Context

Noile orientări tehnice privind imunizarea la schimbările climatice a proiectelor de infrastructură au fost elaborate de Comisie în strânsă cooperare cu potențialii parteneri de implementare pentru InvestEU, precum și cu Grupul BEI.

Orientările sunt destinate în primul rând promotorilor de proiecte și experților implicați în pregătirea proiectelor de infrastructură. Acestea pot constitui, de asemenea, o referință utilă pentru autoritățile publice, partenerii de implementare, investitori, diversele părți interesate și alți actori.

Pe baza lecțiilor învățate din proiectele majore de imunizare la schimbările climatice din perioada 2014-2020, aceste orientări integrează, de asemenea, imunizarea la schimbările climatice în procesele de gestionare a ciclului de proiect (PCM), de evaluare a impactului asupra mediului (EIM) și de evaluare strategică de mediu (SEA) și includ recomandări destinate statelor membre, care vizează favorizarea proceselor de imunizare la schimbările climatice la nivel național.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană continuă să sprijine financiar România și alte 5 state UE în transportul echipamentelor medicale esențiale în combaterea pandemiei de COVID-19

Published

on

© Comisia Europeana în România/ Facebook

Comisia Europeană continuă să ofere sprijin financiar suplimentar pentru șase state membre prin intermediul pachetului de mobilitate din cadrul Instrumentului de sprijin de urgență, în valoare de peste 14 milioane de euro, pentru transportul echipamentelor medicale esențiale în combaterea pandemiei de COVID-19, se arată în comunicatul oficial al Executivului.

Această sumă se adaugă la cele 150 de milioane de euro puse deja la dispoziție pentru transportul de echipamente medicale esențiale începând de anul trecut.

Printre transporturile finanțate prin pachetul de mobilitate se numără transportul de medicamente pentru terapie intensivă către Belgia și de seringi și ace către Italia. Ceilalți beneficiari ai fondurilor UE sunt Austria, Cehia, România și Slovenia. În total, au fost finanțate peste 1.000 de zboruri și 500 de livrări.

Comisarul pentru gestionarea situațiilor de criză, Janez Lenarčič, a declarat: „Lanțurile de aprovizionare și livrările de echipamente medicale au continuat să fie sprijinite de UE. Încă de la începutul pandemiei, Instrumentul de sprijin în situații de urgență s-a dovedit a fi un instrument valoros în lupta noastră comună împotriva COVID-19. Prin intermediul acestui ultim pachet, am finanțat transportul de bunuri esențiale, pentru a contribui la salvarea vieților pacienților și pentru a impulsiona campaniile naționale de vaccinare.”


Instrumentul de sprijin pentru situații de urgență (ESI) face parte dintr-o gamă mai largă de instrumente care oferă asistență din partea UE, cum ar fi mecanismul de protecție civilă al UE, inclusiv rescEU; procedurile comune de achiziții publice și inițiativa de investiții în răspunsul la coronavirus, în timp ce completează, de asemenea, eforturile naționale ale statelor membre.

ESI permite Uniunii Europene să sprijine statele sale membre atunci când o criză atinge o amploare și un impact excepționale, cu consecințe de amploare asupra vieții cetățenilor. În aprilie 2020, ESI a fost activată pentru a ajuta țările UE să facă față pandemiei de coronavirus. ESI continuă să ofere asistență fundamentală.

În perioada aprilie-septembrie 2020, în cadrul primei cereri de finanțare a transportului de mărfuri, ESI a pus la dispoziția a 18 state membre și a Regatului Unit 150 de milioane de euro pentru transportul de articole medicale esențiale. Această finanțare a sprijinit peste 1.000 de zboruri și 500 de livrări pe cale rutieră și maritimă, conținând echipamente de protecție personală, medicamente și echipamente medicale care salvează vieți. Până la sfârșitul lunii iunie 2021, au fost acordate în total 1,15 milioane de euro pentru transportul a 293 de membri ai personalului medical și 35 de pacienți.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

UE contribuie cu 1,7 mld. de euro la Parteneriatul mondial pentru educație: Educația este infrastructura fundamentală pentru dezvoltarea umană

Published

on

© European Union 2021 - Source : EP

Ieri, 30 iulie, la Summitul mondial privind educația de la Londra, Uniunea Europeană și statele membre ale acesteia, în calitate de Echipa Europa, s-au angajat să contribuie cu 1,7 miliarde EUR la Parteneriatul mondial pentru educație (Global Partnership for Education – GPE) cu scopul de a facilita transformarea sistemelor de educație în beneficiul a peste un miliard de fete și băieți dintr-un număr de până la 90 de țări și teritorii. Aceasta reprezintă cea mai mare contribuție la GPE. UE își anunțase deja în luna iunie angajamentul de a contribui cu 700 de milioane EUR în perioada 2021-2027.

UE a fost reprezentată la summit de Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene, și de Jutta Urpilainen, comisara pentru parteneriate internaționale. Intervențiile lor au evidențiat impactul crizei provocate de pandemia de COVID-19 asupra educației copiilor din întreaga lume, precum și hotărârea UE și a statelor membre ale acesteia de a acționa, potrivit comunicatului oficial.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat: „Educația este infrastructura fundamentală pentru dezvoltarea umană. Citit, scris, matematică, logică, competențe digitale, înțelegerea vieții. Indiferent pe ce continent locuim, educația ar trebui să fie un drept cu adevărat universal. Acesta este motivul pentru care Uniunea Europeană investește în cooperarea internațională pentru educație mai mult decât tot restul lumii la un loc, iar în aceste vremuri extraordinare, ne intensificăm și mai mult eforturile.”

Jutta Urpilainen, comisara pentru parteneriate internaționale, a declarat: Ne-am angajat să nu permitem ca pandemia de COVID-19 să anuleze deceniile de progrese în ceea ce privește îmbunătățirea accesului la educație și ne vom ține de cuvânt. Cu o contribuție de 1,7 miliarde EUR promise până acum, Echipa Europa anunță cu mândrie că este unul dintre cei mai mari donatori ai Parteneriatului mondial pentru educație și că susține o educație gratuită, incluzivă, echitabilă și de calitate pentru toți. Educația accelerează progresul către îndeplinirea tuturor obiectivelor de dezvoltare durabilă și va avea un rol central în redresarea economică. Împreună cu toți partenerii noștri, putem face astfel încât fiecare copil să aibă șansa de a învăța și de a reuși în viață.”

Echipa Europa sprijină educația la nivel mondial

Sprijinul UE pentru educație se concentrează pe asigurarea calității, a egalității și a echității, precum și pe corelarea competențelor cu locurile de muncă. Aceasta se traduce în special în:

  • investiții în cadre didactice bine pregătite și motivate, care să poată înzestra copiii cu combinația adecvată de competențe necesare în secolul 21. Până în 2030, vor trebui să fie recrutate cel puțin 69 de milioane de noi cadre didactice pentru învățământul primar și secundar, din care peste 17 milioane în Africa;
  • investiții în egalitate, în special în promovarea educației fetelor și în valorificarea potențialului inovațiilor digitale. Educarea și capacitarea fetelor reprezintă un aspect-cheie al Planului de acțiune al UE privind egalitatea de gen III, care urmărește să limiteze creșterea inegalităților în contextul pandemiei și să accelereze progresele în ceea ce privește egalitatea de gen și capacitarea femeilor;
  • investiții în competențe pentru viitor, în vederea pregătirii viitorilor profesioniști, lideri din mediul de afaceri și factori de decizie pentru transformarea verde și digitală.

Abordarea de tip „Echipa Europa” a UE și a statelor membre ale acesteia asigură amploarea, coordonarea și direcționarea necesare pentru a maximiza impactul comun și a oferi oportunități educaționale fiecărui copil.

Context

Summitul mondial privind educația: finanțarea GPE 2021-2025

Summitul mondial privind educația este o conferință de atragere de fonduri pentru GPE, singurul parteneriat mondial pentru educație care reunește reprezentanți ai tuturor grupurilor de părți interesate din domeniul educației, inclusiv ai țărilor partenere, ai donatorilor, ai organizațiilor internaționale, ai grupurilor societății civile, ai fundațiilor și ai sectorului privat.

GPE, găzduit de Banca Mondială, oferă sprijin financiar țărilor cu venituri reduse și celor cu venituri medii inferioare – în special celor cu un număr mare de copii neșcolarizați și cu disparități de gen semnificative. Cea mai mare parte a fondurilor sunt alocate Africii Subsahariene.

În perioada 2014-2020, UE și statele membre ale acesteia au oferit mai mult de jumătate din totalul contribuțiilor la GPE.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
COMISIA EUROPEANA1 week ago

Comisarul european Janez Lenarcic îi răspunde premierului sloven, care l-a acuzat că acționează împotriva intereselor țării sale: Prejudiciile sunt provocate de cei care subminează statul de drept

INTERNAȚIONAL1 week ago

Emmanuel Macron, aflat la Tokyo pentru Jocurile Olimpice, a discutat cu premierul japonez despre lupta împotriva schimbărilor climatice și despre o regiune ”indo-pacifică liberă”

REPUBLICA MOLDOVA1 week ago

Republica Moldova: Bogdan Aurescu a anunțat un nou sprijin de 300.000 euro pentru societatea civilă și presa independentă

REPUBLICA MOLDOVA1 week ago

Vizita lui Bogdan Aurescu la Chișinău: România va fi mereu alături de Maia Sandu. R. Moldova poate deveni un model de orientare pro-europeană în vecinătatea estică a UE

ROMÂNIA1 week ago

Premierul Florin Cîțu apreciază că viteza cu care România va face tranziția la o economie verde va fi diferită de cea a altor țări UE: Partenerii europeni trebuie să ne sprijine mai mult

IMAGINEA ZILEI1 week ago

IMAGINEA ZILEI Militari ai Forțelor Aeriene SUA ajută localnicii afectați de inundațiile devastatoare din Germania

ROMÂNIA1 week ago

Premierul Florin Cîțu: Se vor construi trei centre de mari arși la București, Timișoara și Târgu Mureș. Finanțarea se va face printr-un program cu Banca Mondială

ROMÂNIA1 week ago

Premierul Florin Cîțu: Recunoștință și respect față de militarii români care au participat la acțiunile din Afganistan. Sunt eroi ai României

ROMÂNIA2 weeks ago

România: CE constată o îmbunătățire a cadrului general privind situația statului de drept în 2021, dar subliniază necesitatea desființării SIIJ și modificarea codurilor penale

COMISIA EUROPEANA2 weeks ago

Comisia Europeană publică al doilea raport privind situația statului de drept în toate țările membre UE: Progresele au fost neuniforme și există motive serioase de îngrijorare determintate de mai multe țări

Team2Share

Trending