Connect with us

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană a prezentat noua strategie de securitate cibernetică a UE: Printre obiective, investiții de 4,5 miliarde de euro prin intermediul Centrului de securitate cibernetică găzduit de România

Published

on

©️ European Commission

Comisia Europeană și Înaltul Reprezentant al Uniunii UE pentru afaceri externe și politica de securitate au prezentat miercuri o nouă strategie de securitate cibernetică a UE, documentul fiind considerat componentă cheie a modelării viitorului digital al Europei, a planului de redresare pentru Europa și a Strategiei UE privind o uniune a securității, informează executivul european într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro. Între altele, strategia prevede că unul dintre obiective este de a se ajunge la investiții combinate în valoare de până la 4,5 miliarde de euro din partea UE, a statelor membre și a sectorului, în special în cadrul Centrului de competențe în materie de securitate cibernetică, care va fi găzduit de România, și de a se asigura că IMM-urile beneficiază de o mare parte a acestor investiții.

Strategia va consolida rezistența colectivă a Europei la amenințările cibernetice și va contribui la asigurarea faptului că toți cetățenii și întreprinderile pot beneficia pe deplin de servicii și instrumente digitale de încredere și fiabile. Indiferent de dispozitivele conectate, rețeaua energetică sau băncile, avioanele, administrațiile publice și spitalele pe care europenii le utilizează sau le frecventează, aceștia merită să o facă în deplină siguranță că vor fi protejați de amenințările cibernetice.

Noua strategie de securitate cibernetică permite, de asemenea, ca Uniunea Europeană să își intensifice poziția de lider în ceea ce privește normele și standardele internaționale în spațiul cibernetic și să consolideze cooperarea cu partenerii din întreaga lume pentru a promova un spațiu cibernetic global, deschis, stabil și sigur, bazat pe statul de drept, drepturile omului , libertăți fundamentale și valori democratice.

În plus, Comisia prezintă propuneri pentru a aborda atât reziliența cibernetică, cât și rezistența fizică a entităților și rețelelor critice: o Directivă privind măsuri pentru un nivel comun ridicat de securitate cibernetică în Uniune (Directiva NIS revizuită sau „NIS 2”) și o nouă Directivă privind reziliența entităților critice. Propunerile acoperă o gamă largă de sectoare și vizează să abordeze riscurile actuale și viitoare online și offline, de la atacuri cibernetice până la criminalitate sau dezastre naturale, într-un mod coerent și complementar.

Încrederea și securitatea sunt elementele centrale ale Deceniului digital UE

Noua strategie de securitate cibernetică urmărește să asigure un internet mondial și deschis și prevede totodată garanții menite nu numai să asigure securitatea, ci și să protejeze valorile europene și drepturile fundamentale ale tuturor. Pe baza realizărilor din lunile recente și din ultimii ani, strategia cuprinde propuneri concrete de inițiative în materie de reglementare, de investiții și de politică în trei domenii de acțiune ale UE.

  1. Reziliență, suveranitate tehnologică și poziția de lider

În acest domeniu de acțiune, Comisia propune reformarea normelor privind securitatea rețelelor și a sistemelor de informații,  în cadrul unei Directive privind măsuri pentru un nivel comun ridicat de securitate cibernetică în Uniune (Directiva NIS revizuită sau „NIS 2”), pentru a crește nivelul de reziliență cibernetică din sectoarele publice și private critice: spitale, rețele energetice, căi ferate, dar și centre de date, administrații publice, laboratoare de cercetare și fabricarea dispozitivelor medicale și medicamentelor critice, precum și a altor infrastructuri și servicii critice, trebuie să rămână impermeabile, într-un mediu de amenințări din ce în ce mai rapid și mai complex.

De asemenea, Comisia propune,  lansarea la nivelul întregii UE a unei rețele de centre de operațiuni de securitate, bazată pe inteligența artificială (IA), care să constituie un adevărat „scut de securitate cibernetică” pentru UE, capabil să detecteze semnele unui atac cibernetic suficient de devreme și să permită luarea de acțiuni proactive înainte de producerea unor daune. Alte măsuri vizează acordarea unui sprijin specific întreprinderilor mici și mijlocii (IMM-uri) în cadrul centrelor de inovare digitală, depunerea unor eforturi sporite de perfecționare a competențelor forței de muncă, de atragere și de menținere a persoanelor celor mai talentate în materie de securitate cibernetică, precum și realizarea de investiții în cercetare și inovare deschise, competitive și bazate pe excelență.  

  1. Consolidarea capacității operaționale de prevenire, descurajare și răspuns

Comisia pregătește, printr-un proces progresiv și incluziv cu statele membre, crearea unei noi unități comune de securitate cibernetică; aceasta va consolida cooperarea dintre organismele UE și autoritățile statelor membre responsabile de prevenirea și descurajarea atacurilor cibernetice și de răspunsul la acestea, inclusiv comunitatea civilă, autoritățile de aplicare a legii, mediul diplomatic și entitățile de apărare cibernetică. Înaltul Reprezentant prezintă propuneri de consolidare a setului UE de instrumente pentru diplomația cibernetică pentru prevenirea, descurajarea și înfrânarea activităților cibernetice răuvoitoare, precum și pentru răspunsul la acestea; sunt vizate în special activitățile cibernetice răuvoitoare care ne afectează infrastructura critică, lanțurile de aprovizionare, instituțiile și procesele democratice. UE va depune totodată eforturi pentru a consolida în continuare cooperarea în domeniul apărării cibernetice și a dezvolta capabilități de apărare cibernetică de ultimă generație; pentru aceasta, Uniunea se va baza pe activitatea Agenției Europene de Apărare și va încuraja statele membre să utilizeze pe deplin cooperarea structurată permanentă și Fondul european de apărare 

  1. Promovarea unui spațiu cibernetic mondial și deschis printr-o cooperare sporită

UE va intensifica activitatea cu partenerii internaționali pentru a consolida ordinea internațională bazată pe norme, pentru a promova securitatea și stabilitatea internațională  în spațiul cibernetic și pentru a proteja drepturile  și libertățile fundamentale ale omului online. UE va promova normele și standardele internaționale care reflectă aceste valori fundamentale ale UE, în colaborare cu partenerii săi internaționali în cadrul Organizației Națiunilor Unite și al altor foruri relevante. UE își va îmbunătăți în continuare setul de instrumente privind diplomația cibernetică și își va intensifica eforturile pentru a consolida capacitățile cibernetice în țările terțe prin elaborarea unei agende a UE privind consolidarea capacităților cibernetice externe. Dialogurile cibernetice cu țările terțe, cu organizațiile regionale și internaționale, precum și cu comunitatea multi-participativă vor fi intensificate. UE va înființa, de asemenea, o rețea a UE de diplomație cibernetică în întreaga lume, pentru a-și promova viziunea privind spațiul cibernetic.

UE se angajează să sprijine noua strategie de securitate cibernetică prin investiții fără precedent în tranziția digitală a UE în următorii șapte ani, cu ajutorul următorului buget pe termen lung al UE, în special prin programul Europa digitală și Orizont Europa, precum și prin Planul de redresare pentru Europa. Statele membre sunt așadar încurajate să utilizeze pe deplin mecanismul UE de redresare și reziliență pentru a spori securitatea cibernetică și pentru a reflecta nivelul investițiilor UE. Obiectivul este de a se ajunge la investiții combinate în valoare de până la 4,5 miliarde EUR din partea UE, a statelor membre și a sectorului, în special în cadrul Centrului de competențe în materie de securitate cibernetică și al Rețelei de centre de coordonare, și de a se asigura că IMM-urile beneficiază de o mare parte a acestor investiții.

Comisia urmărește, de asemenea, să consolideze capacitățile industriale și tehnologice ale UE în materie de securitate cibernetică, inclusiv prin proiecte sprijinite în comun cu fonduri din bugetul UE și din bugetele naționale. UE are ocazia unică de a-și pune în comun resursele pentru a-și consolida autonomia strategică și poziția de lider în materie de securitate cibernetică de-a lungul lanțului de aprovizionare digital (inclusiv date și cloud, tehnologii pe bază de procesoare de nouă generație, conectivitate extrem de sigură și rețele 6G), în conformitate cu valorile și prioritățile sale.

Reziliența cibernetică și fizică a rețelelor, a sistemelor informatice și a entităților critice

Măsurile existente la nivelul UE menite să protejeze serviciile și infrastructurile esențiale împotriva riscurilor cibernetice și fizice trebuie actualizate. Riscurile în materie de securitate cibernetică continuă să evolueze odată cu creșterea nivelului de digitalizare și interconectare. Riscurile fizice au devenit, de asemenea, mai complexe de la adoptarea normelor UE din 2008 privind infrastructura critică, norme care acoperă în prezent doar sectoarele energiei și transporturilor. Revizuirile vizează actualizarea normelor pentru a urma logica strategiei UE privind uniunea securității, depășirea falsei dihotomii între mediul online și mediul offline și eliminarea abordării compartimentate.

Pentru a răspunde amenințărilor tot mai mari generate de digitalizare și interconectare, propunerea de Directivă privind măsuri pentru un nivel comun ridicat de securitate cibernetică în Uniune (Directiva NIS revizuită sau „NIS 2”) va include în domeniul său de aplicare entitățile mijlocii și mari din mai multe sectoare, în funcție de caracterul lor critic pentru economie și societate. NIS 2 consolidează cerințele de securitate impuse întreprinderilor, abordează securitatea lanțurilor de aprovizionare și relațiile cu furnizorii, simplifică obligațiile de raportare, introduce măsuri de supraveghere mai stricte pentru autoritățile naționale și cerințe mai stricte de asigurare a respectării legii, urmărind totodată armonizarea regimurilor de sancțiuni în toate statele membre. Propunerea NIS 2 va contribui la intensificarea schimbului de informații și a cooperării privind gestionarea crizelor cibernetice la nivel național și la nivelul UE.

Propunerea de Directivă privind reziliența entităților critice extinde și aprofundează domeniul de aplicare al Directivei din 2008 privind infrastructurile critice europene. În prezent sunt vizate zece sectoare: energia, transporturile, activitatea bancară, infrastructurile pieței financiare, sănătatea, apa potabilă, apa reziduală, infrastructura digitală, administrația publică și spațiul. În temeiul directivei propuse, fiecare stat membru ar urma să adopte o strategie națională pentru a asigura reziliența entităților critice și ar efectua evaluări periodice ale riscurilor. Aceste evaluări ar contribui, de asemenea, la identificarea unui subset mai mic de entități critice care ar fi supuse unor obligații menite să le consolideze reziliența în fața riscurilor non-cibernetice; printre obligații se numără evaluarea riscurilor la nivel de entitate, luarea de măsuri tehnice și organizatorice și notificarea incidentelor. La rândul său, Comisia ar urma să ofere sprijin complementar statelor membre și entităților critice, de exemplu elaborând o imagine de ansamblu la nivelul Uniunii a riscurilor transfrontaliere și transsectoriale, precum și bune practici, metodologii, activități de formare transfrontalieră și exerciții pentru testarea rezilienței entităților critice.

Asigurarea funcționării rețelelor de generație următoare: tehnologia 5G și tehnologii viitoare

În cadrul noii strategii de securitate cibernetică, statele membre, cu sprijinul Comisiei și al ENISA (Agenția Uniunii Europene pentru Securitate Cibernetică), sunt încurajate să finalizeze implementarea setului de instrumente al UE în materie de 5G, care oferă o abordare cuprinzătoare și obiectivă bazată pe riscuri pentru securitatea rețelelor 5G și a generațiilor viitoare de rețele.

Potrivit unui raport publicat astăzi referitor la impactul Recomandării Comisiei privind securitatea cibernetică a rețelelor 5G și la stadiul implementării setului de instrumente al UE cuprinzând măsuri de atenuare, de la raportul din iulie 2020 privind progresele înregistrate, majoritatea statelor membre se află deja pe calea cea bună în ceea ce privește implementarea măsurilor recomandate. Acestea ar trebui acum să vizeze finalizarea implementării până în al doilea trimestru al anului 2021 și să se asigure că riscurile identificate sunt atenuate în mod corespunzător, în mod coordonat, în special în vederea reducerii la minimum a expunerii la furnizorii cu grad ridicat de risc și a evitării dependenței de acești furnizori. De asemenea, Comisia stabilește astăzi principalele obiective și acțiuni menite să continue activitatea coordonată la nivelul UE.

Ce au declarat membrii Colegiului Comisiei Europene

Margrethe Vestager, vicepreședintă executivă pentru o Europă pregătită pentru era digitală, a declarat: „Europa se angajează pe calea transformării digitale a societății și a economiei. Trebuie deci să o sprijinim cu niveluri de investiții fără precedent. Transformarea digitală se accelerează, dar ea va avea succes numai dacă cetățenii și întreprinderile sunt convinși că produsele și serviciile conectate, pe care se bazează, sunt sigure.”

Josep Borrell, Înaltul Reprezentant, a declarat: „Securitatea și stabilitatea internaționale depind mai mult ca niciodată de un spațiu cibernetic global, deschis, stabil și sigur, în care statul de drept, drepturile omului, libertățile și democrația să fie respectate. Strategia de astăzi constituie un demers prin care UE vizează protejarea guvernelor, a cetățenilor și a întreprinderilor sale împotriva amenințărilor cibernetice mondiale și atingerea poziției de lider în spațiul cibernetic și se asigură în același timp că toți cetățenii pot beneficia de avantajele internetului și de utilizarea tehnologiilor.”

Margaritis Schinas, vicepreședintele pentru promovarea modului nostru de viață european, a declarat: „Securitatea cibernetică este o parte centrală a uniunii securității. Nu mai există distincții între amenințările online și cele offline. Mediul digital și cel fizic sunt acum indisolubil legate între ele. Setul de măsuri de astăzi arată că UE este pregătită să își utilizeze toate resursele și cunoștințele de specialitate cu scopul de a se pregăti pentru amenințările fizice și cibernetice și de a răspunde acestora cu aceeași hotărâre.”

Thierry Breton, comisarul pentru piața internă, a afirmat: „Amenințările cibernetice evoluează rapid și sunt din ce în ce mai complexe și adaptabile. Pentru a asigura protecția cetățenilor și a infrastructurilor, trebuie să gândim în perspectivă. Scutul de securitate cibernetică al Europei, un dispozitiv rezilient și autonom, ne va permite să ne utilizăm calificările și cunoștințele pentru a detecta amenințările și a reacționa mai rapid la acestea, pentru a limita eventualele daune și pentru a ne spori reziliența. Investițiile în securitatea cibernetică sunt investiții în sănătatea viitoare a mediilor noastre online și în autonomia noastră strategică.”

Ylva Johansson, comisarul pentru afaceri interne, a declarat: „Spitalele, sistemele de ape reziduale sau infrastructura de transport nu pot fi puternice dacă au chiar și o singură verigă slabă; perturbările survenite într-o parte a Uniunii riscă să afecteze furnizarea de servicii esențiale în altă parte. Pentru a asigura buna funcționare a pieței interne și mijloacele de subzistență ale celor care trăiesc în Europa, infrastructura noastră esențială trebuie să fie rezistentă la riscuri cum ar fi dezastrele naturale, atacurile teroriste sau accidentele și la pandemii precum cea cu care ne confruntăm în prezent. Propunerea mea privind infrastructura critică vizează tocmai acest obiectiv.”

Etapele următoare

Comisia Europeană și Înaltul Reprezentant s-au angajat să implementeze noua strategie de securitate cibernetică în lunile următoare. Aceștia vor prezenta periodic rapoarte privind progresele înregistrate și vor asigura informarea deplină a Parlamentului European, a Consiliului Uniunii Europene și a părților interesate, precum și implicarea acestora în toate acțiunile relevante.

În prezent, este de competența Parlamentului European și a Consiliului să examineze și să adopte propunerea de Directivă NIS 2 și Directiva privind reziliența entităților critice. Odată ce propunerile vor fi aprobate și adoptate în consecință, statele membre vor trebui să le transpună în termen de 18 luni de la intrarea lor în vigoare.

Comisia va revizui periodic Directiva NIS 2 și Directiva privind reziliența entităților critice și va raporta cu privire la funcționarea acestora.

Context

Securitatea cibernetică este una dintre principalele priorități ale Comisiei și una dintre pietrele de temelie ale Europei digitale și conectate. Creșterea numărului de atacuri cibernetice în timpul crizei provocate de coronavirus a demonstrat cât de importantă este protejarea spitalelor, a centrelor de cercetare și a altor infrastructuri. Sunt necesare acțiuni ferme în acest domeniu pentru a orienta economia și societatea UE către viitor.

Noua strategie de securitate cibernetică propune integrarea securității cibernetice în fiecare element al lanțului de aprovizionare și corelarea într-o mai mare măsură a activităților și a resurselor UE în cadrul celor patru comunități ale securității cibernetice – piața internă, asigurarea respectării legii, sectorul diplomației și cel al apărării. Aceasta are ca punct de plecare abordarea UE privind conturarea viitorului digital al Europei și Strategia UE privind o uniune a securității și se bazează pe o serie de acte legislative, acțiuni și inițiative pe care UE le-a pus în aplicare pentru a consolida capacitățile în materie de securitate cibernetică și pentru a asigura o Europă mai rezilientă din punct de vedere cibernetic. Printre acestea se numără Strategia de securitate cibernetică din 2013, revizuită în 2017, și Agenda europeană a Comisiei privind securitatea pentru perioada 2015-2020. Noua strategie recunoaște, de asemenea, interconectarea din ce în ce mai mare dintre securitatea internă și cea externă, în special prin intermediul politicii externe și de securitate comune.

Primul act legislativ european privind securitatea cibernetică, Directiva NIS, care a intrat în vigoare în 2016, a contribuit la atingerea unui nivel comun ridicat de securitate a rețelelor și a sistemelor informatice în întreaga UE. Ca parte a obiectivului său cheie de politică – o Europă pregătită pentru era digitală – Comisia a anunțat revizuirea Directivei NIS în luna februarie a acestui an. Regulamentul privind securitatea cibernetică, care este în vigoare din 2019, a dotat Europa cu un cadru de certificare a securității cibernetice a produselor, serviciilor și proceselor și a consolidat mandatul Agenției Uniunii Europene pentru Securitate Cibernetică (ENISA).

În ceea ce privește securitatea cibernetică a rețelelor 5G, statele membre, cu sprijinul Comisiei și al ENISA, au stabilit, împreună cu setul de instrumente al UE în materie de 5G, adoptat în ianuarie 2020, o abordare cuprinzătoare și obiectivă, bazată pe riscuri. În urma revizuirii de către Comisie a Recomandării sale din martie 2019 privind securitatea cibernetică a rețelelor 5G, s-a constatat că majoritatea statelor membre au înregistrat progrese în ceea ce privește implementarea setului de instrumente.

Pornind de la Strategia de securitate cibernetică a UE din 2013, UE a elaborat o politică cibernetică coerentă și holistică pe plan internațional. Colaborând cu partenerii săi la nivel bilateral, regional și internațional, UE a promovat un spațiu cibernetic global, deschis, stabil și sigur, ghidat de valorile fundamentale ale UE și întemeiat pe statul de drept. UE a sprijinit țările terțe în efortul acestora de a-și spori reziliența cibernetică și capacitatea de a combate criminalitatea informatică și a utilizat setul său de instrumente pentru diplomația cibernetică din 2017 pentru a contribui și mai mult la securitatea și stabilitatea internațională în spațiul cibernetic, inclusiv prin aplicarea pentru prima dată a regimului său de sancțiuni cibernetice din 2019 și prin listarea a 8 persoane și a 4 entități și organisme. UE a înregistrat progrese semnificative și în ceea ce privește cooperarea în domeniul apărării cibernetice, inclusiv la nivelul capabilităților de apărare cibernetică, în special prin intermediul cadrului său de politici pentru apărarea cibernetică, precum și în contextul cooperării structurate permanente și al activității Agenției Europene de Apărare.

Securitatea cibernetică este o prioritate reflectată și în următorul buget pe termen lung al UE (2021-2027). În cadrul programului Europa digitală, UE va sprijini cercetarea, inovarea și infrastructura în materie de securitate cibernetică, apărarea cibernetică și industria securității cibernetice din UE. În plus, în răspunsul la criza provocată de coronavirus, care a cunoscut o intensificare a atacurilor cibernetice în timpul restricțiilor de deplasare a persoanelor, în cadrul Planului de redresare pentru Europa au fost prevăzute investiții suplimentare pentru consolidarea securității cibernetice. 

UE a recunoscut de mult timp necesitatea de a asigura reziliența infrastructurilor critice care furnizează servicii esențiale pentru buna funcționare a pieței interne și pentru viața și mijloacele de subzistență ale cetățenilor europeni. Din acest motiv, UE a instituit în 2006 programul european privind protecția infrastructurilor critice (PEPIC) și a adoptat în 2008 Directiva privind infrastructura critică europeană (ICE), care se aplică sectoarelor energiei și transporturilor. Aceste măsuri au fost completate în anii următori de diverse măsuri sectoriale și transsectoriale privind aspecte specifice, cum ar fi imunizarea la schimbările climatice, protecția civilă sau investițiile străine directe.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană lansează o consultare publică cu privire la principiile și valorile UE în spațiul digital

Published

on

©Digital EU/ Twitter

Comisia Europeană a lansat joi o consultare publică privind formularea unui set de principii pentru promovarea și susținerea valorilor Uniunii Europene în spațiul digital, ca urmare a Comunicării privind deceniul digital al Europei, prezentată la 9 martie, informează comunicatul oficial al Executivului.

Consultarea, care va rămâne deschisă până la 2 septembrie, vizează lansarea unei dezbateri societale ample și colectarea opiniilor din partea cetățenilor, a organizațiilor neguvernamentale și a organizațiilor societății civile, a întreprinderilor, a administrațiilor și a tuturor părților interesate. Aceste principii vor ghida UE și statele membre în elaborarea unor norme și reglementări digitale care să le ofere tuturor cetățenilor beneficiile digitalizării.

„Un mediu digital echitabil și sigur, care oferă oportunități pentru toată lumea. Acesta este angajamentul nostru. Principiile digitale vor ghida această abordare europeană centrată pe factorul uman în domeniul digital și ar trebui să servească drept etalon pentru acțiunile viitoare în toate domeniile. Iată de ce vrem să ascultăm opiniile cetățenilor UE”, a declarat Margrethe Vestager, vicepreședinta executivă pentru o Europă pregătită pentru era digitală.

De asemenea, comisarul pentru piața internă, Thierry Breton, a amintit că ne aflăm în deceniul digital al Europei, iar toată lumea ar trebui să aibă posibilitatea de a beneficia de soluții digitale pentru a se conecta, a explora, a lucra și a-și îndeplini ambițiile, atât online, cât și offline. „Dorim să stabilim împreună principiile digitale pe baza cărora se vor construi o economie și o societate digitale reziliente”, a adăugat acesta.

Pe data de 9 martie, Comisia și-a prezentat viziunea pentru transformarea digitală a Europei până în 2030 în comunicarea intitulată „Busola pentru dimensiunea digitală: modelul european pentru deceniul digital” și a propus compilarea unui set de principii digitale. Această comunicare acoperă domenii precum accesul la servicii de internet, la un mediu online sigur și de încredere, la servicii digitale de sănătate și la servicii publice și administrative digitale centrate pe factorul uman.

Toate persoanele și părțile interesate își pot împărtăși, de asemenea, opiniile cu privire la educația și competențele digitale necesare pentru ca cetățenii să joace un rol activ în societate și în procesele democratice, la principiile etice pentru algoritmii centrați pe factorul uman, la protecția și capacitarea copiilor și a tinerilor în spațiul online sau la sistemele și dispozitivele digitale care respectă mediul înconjurător. Participanții la consultare sunt invitați, totodată, să propună formulări alternative sau să prezinte, eventual, și alte principii.

Principiile respective vor veni în completarea drepturilor existente, care îi protejează și îi capacitează deja pe cetățenii europeni în mediul online, cum ar fi protecția datelor cu caracter personal și a vieții private, libertatea de exprimare, libertatea de a înființa și a desfășura o activitate comercială online sau protecția creațiilor intelectuale.

Această abordare este aliniată și la recenta propunere privind inteligența artificială, prin care Comisia urmărește să se asigure că utilizarea acestei tehnologii în UE este fiabilă și centrată pe factorul uman.

Contribuțiile la consultarea publică vor fi integrate într-o propunere a Comisiei privind o declarație interinstituțională comună a Parlamentului European, a Consiliului și a Comisiei privind principiile digitale. Se preconizează că această propunere va fi prezentată până la sfârșitul anului 2021.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Florin Cîțu, după întâlnirile cu vicepreședinții Comisiei Europene: Sunt recunoscător pentru sprijin și cooperare privind PNRR

Published

on

© Guvernul României

Premierul Florin Cîţu s-a declarat “recunoscător” Comisiei Europene pentru “sprijin, îndrumare şi cooperare”, după discuţia cu privire la priorităţile României prevăzute în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) pe care a avut-o, miercuri, la Bruxelles, cu Margrethe Vestager, vicepreşedinte executiv al Comisiei Europene.

“Am avut o discuţie detaliată cu Margrethe Vestager, vicepreşedintele executiv al Comisiei Europene, cu privire la priorităţile României prevăzute de Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă. Sunt recunoscător Comisiei Europene pentru sprijin, îndrumare şi cooperare”, a scris Florin Cîţu pe Facebook.

Anterior, premierul s-a întâlnit cu Adina Vălean, comisar european pentru Transporturi, în cadrul întrevederii fiind detaliate proiectele de infrastructură prevăzute în PNRR

De asemenea, Florin Cîţu a reconfirmat, în cadrul întrevederii pe care a avut-o cu Valdis Dombrovskis, vicepreşedintele executiv al Comisiei Europene, miercuri, la Bruxelles, obiectivul Guvernului de la Bucureşti de a asigura “o relansare economică şi o creştere economică durabilă post-pandemie”, cu accent pe “reforme şi investiţii”.

“Reforme şi investiţii, pe asta am insistat! O discuţie excelentă cu Valdis Dombrovskis, vicepreşedintele executiv al Comisiei Europene, privind aspectele fiscale şi bugetare ale Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă. Am reconfirmat obiectivul Guvernului de a asigura o relansare economică şi o creştere economică durabilă post-pandemie”, a scris şeful Executivului pe Facebook.


Programul premierului a debutat marți seară cu o cină de lucru cu președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, aceasta din urmă afirmând că executivul european lucrează împreună cu România pentru a finaliza un plan solid de redresare și reziliență, cât mai curând posibil.

Prim-ministrul Florin Cîțu, ministrul finanțelor Alexandru Nazare și ministrul investițiilor și proiectelor europene Cristian Ghinea au efectuat în această săptămână o vizită la Bruxelles, au avut întrevederi cu membrii Comisiei Europene pentru a discuta și negocia Planul Național de Redresare și Reziliență pe care România urmărește să-l depună oficial la Comisia Europeană la 31 mai, deși jumătate din statele membre ale UE au trimis acest plan până la 30 aprilie-3 mai.

De altfel, ministrul finanțelor, Alexandru Nazare, a avut luni o întrevedere cu comisarul european pentru economie, Paolo Gentiloni, la Bruxelles, iar cu acest prilej ministrul român a discutat despre măsurile adoptate de România înaintea prognozei de primăvară a Comisiei Europene.

Reamintim că ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Cristian Ghinea, a anunţat la 26 aprilie că România va depune Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) pe 31 mai, afirmațiile sale venind după o ședință cu președintele Klaus Iohannis, prim-ministrul Florin Cîțu și liderii coaliției, Ludovic Orban, Dan Barna și Kelemen Hunor.

Ulterior, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene a avut o întrevedere virtuală cu vicepreședintele executiv al Comisiei Europene, Margrethe Vestager, în cadrul căreia au discutat, alături de experți din cadrul MIPE și de ambasadorul României la UE, Luminița Odobescu, despre PNRR.

Atât prim-ministrul Florin Cîțu, cât și președintele Klaus Iohannis au dat asigurări că ”până la sfârşitul lui mai vom avea un plan bine pus la punct, agreat cu Comisia Europeană”. Iohannis a afirmat că negocierile legate de PNRR vor continua “până se ajunge la forma care va fi implementată”.

La finalul lunii trecute, președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen s-a adresat României și celorlalte state membre într-un mesaj în care a subliniat că executivul european se va asigura ca planurile naționale de redresare să reflecte nivelul înalt de ambiție.

În cazul României, Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) a fost lansat în dezbatere publică la 19 martie și are la bază cei 6 piloni principali conveniți de Parlamentul European și de Consiliul UE pe care sunt alocate bugetele sectoriale. PNRR cuprinde 30 de componente subsumate celor 6 piloni: Tranziția spre o economie verde; Transformarea digitală; Creșterea economică inteligentă, sustenabilă și incluzivă; Coeziunea socială și teritorială; Sănătate și reziliență instituțională; Copii, tineri, educație și competențe.

Țara noastră a trebuit să opereze o serie de modificări la PNRR, întrucât Bucureștiul propusese inițial o supra-alocare de aproape 42 de miliarde de euro pentru proiectele menite să asigure redresare economică, transformare verde și digitală și investiții în sănătate, educație și infrastructură.

Aceste reforme și proiecte de investiții publice cuprinse în PNRR trebuie contractate până în 2023 și puse în aplicare până în 2026 pentru a putea accesa cele 29,2 miliarde de euro de care România va putea beneficia din Mecanismul de redresare și reziliență de 672,5 miliarde de euro.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Premierul Florin Cîțu a purtat discuții ”detaliate” la Bruxelles cu comisarul european Adina Vălean despre proiectele de transport prevăzute de PNRR

Published

on

© Florin Cîțu - Twitter

Premierul Florin Cîțu, aflat în vizita sa de lucru la Bruxelles, a avut astăzi o întâlnire cu comisarul european pentru transporturi, Adina Vălean.

Cu această ocazie, prim-ministrul România a reiterat importanța infrastructurii de transport pentru relansarea economică a țării noastre post-pandemie.

„O mare plăcere să mă întâlnesc din nou cu, Adina Vălean, Comisar UE pentru transport. Discuție detaliată despre proiectele de transport prevăzute de PNRR. Infrastructura de transport rămâne o prioritate strategică a RO, cu impact direct asupra relansării economice post-pandemie”, a scris șeful Guvernului pe contul de Twitter.

Citiți și: Ursula von der Leyen, după cina de lucru cu Florin Cîțu: Lucrăm împreună cu România pentru a finaliza un plan solid de redresare și reziliență, cât mai curând posibil

Prim-ministrul Florin Cîțu, ministrul finanțelor Alexandru Nazare și ministrul investițiilor și proiectelor europene Cristian Ghinea efectuează în această săptămână o vizită la Bruxelles, unde vor avea întrevederi cu membrii Comisiei Europene pentru a discuta și negocia Planul Național de Redresare și Reziliență pe care România urmărește să-l depună oficial la Comisia Europeană la 31 mai, deși jumătate din statele membre ale UE au trimis acest plan până la 30 aprilie-3 mai.

De altfel, ministrul finanțelor, Alexandru Nazare, a avut luni o întrevedere cu comisarul european pentru economie, Paolo Gentiloni, la Bruxelles, iar cu acest prilej ministrul român a discutat despre măsurile adoptate de România înaintea prognozei de primăvară a Comisiei Europene.

Separat, miercuri, prim-ministrul Florin Cîțu va avea o întrevederi cu vicepreședintele executiv pentru o economie care funcționează pentru cetățeni Valdis Dombrovskis, cu vicepreședintele executiv pentru o Europă digitală Margrethe Vestager, și cu comisarul european pentru transporturi, Adina Vălean.

Reamintim că ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Cristian Ghinea, a anunţat la 26 aprilie că România va depune Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) pe 31 mai, afirmațiile sale venind după o ședință cu președintele Klaus Iohannis, prim-ministrul Florin Cîțu și liderii coaliției, Ludovic Orban, Dan Barna și Kelemen Hunor.

Ulterior, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene a avut o întrevedere virtuală cu vicepreședintele executiv al Comisiei Europene, Margrethe Vestager, în cadrul căreia au discutat, alături de experți din cadrul MIPE și de ambasadorul României la UE, Luminița Odobescu, despre PNRR.

Atât prim-ministrul Florin Cîțu, cât și președintele Klaus Iohannis au dat asigurări că ”până la sfârşitul lui mai vom avea un plan bine pus la punct, agreat cu Comisia Europeană”. Iohannis a afirmat că negocierile legate de PNRR vor continua “până se ajunge la forma care va fi implementată”.

La finalul lunii trecute, președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen s-a adresat României și celorlalte state membre într-un mesaj în care a subliniat că executivul european se va asigura ca planurile naționale de redresare să reflecte nivelul înalt de ambiție.

În cazul României, Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) a fost lansat în dezbatere publică la 19 martie și are la bază cei 6 piloni principali conveniți de Parlamentul European și de Consiliul UE pe care sunt alocate bugetele sectoriale. PNRR cuprinde 30 de componente subsumate celor 6 piloni: Tranziția spre o economie verde; Transformarea digitală; Creșterea economică inteligentă, sustenabilă și incluzivă; Coeziunea socială și teritorială; Sănătate și reziliență instituțională; Copii, tineri, educație și competențe.

Țara noastră a trebuit să opereze o serie de modificări la PNRR, întrucât Bucureștiul propusese inițial o supra-alocare de aproape 42 de miliarde de euro pentru proiectele menite să asigure redresare economică, transformare verde și digitală și investiții în sănătate, educație și infrastructură.

Aceste reforme și proiecte de investiții publice cuprinse în PNRR trebuie contractate până în 2023 și puse în aplicare până în 2026 pentru a putea accesa cele 29,2 miliarde de euro de care România va putea beneficia din Mecanismul de redresare și reziliență de 672,5 miliarde de euro.

Continue Reading

Facebook

Team2Share

POLITICĂ7 mins ago

Marcel Ciolacu: Am discutat cu Frans Timmermans. Comisia Europeană a dat dreptate PSD și l-a trimis pe Florin Cîțu să prezinte PNRR în Parlament

FONDURI EUROPENE26 mins ago

Florin Cîțu, după vizita la Bruxelles: România va depune la Comisia European un PNRR cu toată suma alocată – 29,2 miliarde de euro

COMISIA EUROPEANA56 mins ago

Comisia Europeană lansează o consultare publică cu privire la principiile și valorile UE în spațiul digital

U.E.2 hours ago

Organizația Europeană de Cancer: Din cauza pandemiei, un milion de cazuri de cancer au rămas nediagnosticate, la nivel european

SUA2 hours ago

Joe Biden a transmis sprijinul SUA pentru securitatea Israelului și pentru dreptul său de a se apăra

ROMÂNIA2 hours ago

CNCAV: O nouă tranșă de vaccin produs de compania Moderna, constând în 128.400 de doze, a ajuns în România

ROMÂNIA2 hours ago

Noul Ambasador al României la Londra: Aprofundarea relațiilor româno-britanice și a Parteneriatului Strategic, una dintre prioritățile mele

S&D2 hours ago

Miniștrii educației din PES: Redresarea trebuie să restaureze oportunitățile educaționale pentru toți și să sprijine stagiarii și ucenicii în cadrul economiei fragile a UE

Corina Crețu3 hours ago

Corina Crețu, la o dezbatere cu IMM-urile: Sunteți coloana vertebrală a economiei. PNRR reprezintă o șansă istorică de reducere a decalajelor

U.E.4 hours ago

Eurostat: România, printre statele UE cu cel mai mare număr de căsătorii la mia de locuitori în 2019

Mircea Hava2 days ago

Mircea Hava regretă lipsa consultărilor cu eurodeputații români pe tema PNRR: Dacă nu ne ducem foarte bine pregătiți la sfârșitul lui mai, nu ne vom întoarce cu 29,2 mld. de euro

NATO3 days ago

Klaus Iohannis, către Joe Biden, la summitul B9: Pledez pentru o creștere a prezenței militare a SUA în România și sudul flancului estic al NATO

NATO3 days ago

Secretarul general al NATO: Participarea lui Joe Biden la Summitul “București 9” demonstrează angajamentul SUA de a întări Alianța Nord-Atlantică

NATO3 days ago

Klaus Iohannis: Prezența lui Joe Biden și a lui Jens Stoltenberg la summitul B9 arată că am reușit să creștem reziliența și postura de descurajare a NATO pe flancul estic

COMISIA EUROPEANA3 days ago

Comisarul european Adina Vălean anunță că trenul Connecting Europe Express își va începe călătoria de promovarea a transportului feroviar verde în toamnă. Pe 18 septembrie, trenul se va opri și la București

CONSILIUL EUROPEAN4 days ago

Moment istoric la Strasbourg. Emmanuel Macron și liderii instituțiilor UE au lansat Conferința privind viitorul Europei: Să ne scriem noi înșine noile noastre legende

COMISIA EUROPEANA4 days ago

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen: Conferința privind viitorul Europei reprezintă oportunitatea de a construi un nou scop comun

PARLAMENTUL EUROPEAN4 days ago

Președintele PE, la lansarea Conferinței privind Viitorul Europei: Dacă reflecțiile cetățenilor implică o actualizare a Tratatelor, să fim curajoși! Nu ar trebui să existe niciun tabu legat de modul în care funcționează UE

Dragoș Pîslaru4 days ago

Dragoș Pîslaru: Prima idee pentru viitorul Europei este legătura dintre economic și social. Europa nu este doar despre milioane de euro, ci despre milioane de cetățeni

Dragoș Pîslaru6 days ago

Dragoș Pîslaru, înaintea Summitului Social de la Porto: Dacă nu înțelegem că trebuie să integrăm categoriile vulnerabile, ne punem valorile democrației în pericol

Advertisement
Advertisement

Trending