Uniunea Europeană va prezenta obiective  și acțiuni ambițioase în cadrul celei de-a 26-a Conferinţe a Naţiunilor Unite privind schimbările climatice (COP26), care va avea loc la Glasgow (31 octombrie-12 noiembrie), a declarat președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în cadrul dezabaterii din plenul Parlamentului European privind pregătirea Consiliului European din 21-22 octombrie. 

„Știința ne spune de ani de zile că trebuie să accelerăm tranziția către o economie neutră din punct de vedere al emisiilor de dioxid de carbon. Acum, economia adaugă un motiv în plus pentru a face acest lucru. Viitoarea COP26 de la Glasgow va fi momentul în care întreaga lume va accelera acțiunile. Pentru că lumea nu este încă pe drumul cel bun pentru a ne îndeplini angajamentele asumate în cadrul Acordului de la Paris. Mai sunt atât de multe de făcut pentru a împiedica creșterea temperaturilor globale cu mai mult de 1,5 grade față de nivelurile preindustriale. Uniunea Europeană va aduce la Glasgow cel mai înalt nivel de ambiție. O facem pentru Europa. O facem pentru planeta noastră. Și o facem pentru toate generațiile viitoare”, a declarat Ursula von der Leyen.

UE va face apel la toate țările implicate în Acordul de la Paris să prezinte obiective naționale ambițioase în vederea combaterii schimbărilor climatice, potrivit concluziilor care stabilesc poziția UE în vederea COP26, aprobate de Consiliu la 7 octombrie. 

Concluziile accentuează faptul că trebuie să se intensifice extrem de grabnic răspunsul mondial în contextul urgenței climatice și subliniază necesitatea unei tranziții climatice juste și echitabile în întreaga lume.

Mai mult, concluziile invită toate părțile să prezinte contribuții ambițioase stabilite la nivel național (CSN) și să recunoască necesitatea de a intensifica eforturile de adaptare în mod colectiv. Ele invită alte țări dezvoltate să își majoreze contribuțiile ca parte a obiectivului colectiv al țărilor dezvoltate de a mobiliza în comun 100 de miliarde USD pe an până în 2020 și apoi până în 2025.

Potrivit celui mai recent raport al Grupului interguvernamental de experți al ONU însărcinat cu evaluarea riscurilor asupra încălzirii globale din cauza efectelor activității umane (IPCC), catalogat drept ”Cod roșu pentru umanitate” arată că ultimii cinci ani au fost cei mai calzi din ultimii 170, iar omenirea va asista în curând la ”evenimente meteo extreme fără precedent în istorie”.

Citiți și: 

Ursula von der Leyen: Acoperirea deficitului de finanțare de către UE-SUA în domeniul climei va transmite un semnal puternic întregii lumi

Uniunea Europeană și SUA anunță un acord global în vederea reducerii emisiilor de gaz metan. Inițiativa va fi lansată în cadrul COP26

Comisia pentru Mediu din PE solicită tuturor țărilor să își mărească obiectivele climatice pentru a obține rezultate puternice în cadrul Conferinței COP26

OMS face apel la toate statele să se angajeze la acțiuni decisive în cadrul COP26 pentru a limita încălzirea globală la 1,5 grade Celsius

COP26: Agenția Internațională a Energiei solicită un semnal „fără echivoc” din partea guvernelor de la nivel mondial privind dezvoltarea energiei curate

Asumându-și rolul de lider în atingerea neutralității climatice, Uniunea European a adoptat un pachet de propuneri care să pregătească politicile UE în domeniul climei, al energiei, al exploatării terenurilor, al transporturilor și al impozitării, astfel încât, până în 2030, emisiile nete de gaze cu efect de seră ale Uniunii să scadă cu cel puțin 55 %, comparativ cu nivelurile din 1990.

Realizarea acestor reduceri ale emisiilor în următorul deceniu este esențială pentru ca Europa să devină primul continent neutru din punct de vedere climatic până în 2050 și pentru a transpune în realitate angajamentele Pactului verde european.

Obiectivul COP26 este de a reuni țările pentru a accelera acțiunile în vederea atingerii obiectivelor Acordului de la Paris. Acordul de la Paris a fost adoptat în 2015 în cadrul Conferinței ONU privind schimbările climatice (COP21) și a intrat în vigoare la 4 noiembrie 2016. Până în prezent, acesta numără 197 de părți și stabilește două obiective principale. Primul obiectiv este acela de a limita creșterea temperaturii medii globale cu mult sub 2°C peste nivelurile preindustriale și de a continua eforturile de a o limita la 1,5°C. Al doilea obiectiv este adaptarea la efectele inevitabile ale schimbărilor climatice, asigurând în același timp corelarea fluxurilor de finanțare cu dezvoltarea rezilientă la schimbările climatice.

Principalele obiective ale COP26 sunt de a încuraja părțile să prezinte CSN-uri ambițioase care stabilesc obiectivele lor de reducere a emisiilor pentru 2030, să discute măsuri de adaptare, să crească finanțarea combaterii schimbărilor climatice și să finalizeze cadrul de reglementare de la Paris (normele detaliate pentru punerea în practică a Acordului de la Paris).

Printre altele, părțile trebuie să convină asupra detaliilor așa-numitului articol 6, care prevede norme pentru piețele internaționale ale carbonului, permițând părților să comercializeze reduceri ale emisiilor. În plus, părțile vor încerca să stabilească un calendar comun pentru CSN-urile lor. Discuțiile la nivel mondial se axează pe stabilirea unui calendar comun pe cinci ani sau pe zece ani.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunțat miercuri în plenul Parlamentului European că va prezenta la începutul anului 2022 o strategie pentru dialog internațional privind domeniul energiei pentru a ajuta statele membre în propriile lor contacte în domeniul energiei.

Șefii de stat sau de guvern se reunesc joi și vineri pentru a discuta despre securitatea cibernetică, situația din Belarus și Afganistan, dar și despre criza energetică, provocată de redresarea economică ce a dus la creșterea cererii de energie pe piața internațională.

”Prețul gazelor este ciclic și este stabilit de piețele globale. Din cauza creșterii prețului la gaze, multe familii se confruntă cu problemele, iar întreprinderile riscă să se închidă. Costurile producerii energiei solare sunt de zece ori mai scăzute decât erau acum zece ani. Și chiar și energia eoliană – care este, prin definiție, mai volatilă – este astăzi cu 50% mai ieftină decât în urmă cu zece ani. Aceste două fapte ne arată că tranziția către energia verde nu este vitală doar pentru planeta noastră, ci și pentru economia noastră și pentru reziliența la șocurile prețurilor la energie”, a explicat von der Leyen, care a participat la o dezbatere organizată de Parlamentul European în preambulul summitului Consiliului European.

În contextul în care Europa este ”dependentă de importurile de gaz”, lucru ce o face vulnerabilă, președinta Comisiei Europene a subliniat importanța ”diversificării furnizorilor” și menținerea gazului ca soluție de tranziție către energia verde.

”Există ceva specific la situația europeană. Dacă ne uităm la gaz și la furnizori, deși Gazprom și-a onorat contractele pe termen lung, nu a răspuns la cererea mai mare ca în anii precedenți. Așadar, Europa este astăzi prea dependentă de gaz, este prea dependentă de importurile de gaz. După cum am spus, importăm 90% din gazul pe care îl folosim. Iar acest lucru ne face vulnerabili. Răspunsul are legătură cu diversificarea furnizorilor”, a transmis von der Leyen.

Astfel, aceasta a prezentat măsurile pe care Comisia Europeană le are în vedere pe termen scurt si mediu.

”Prioritatea noastră este de a acorda ajutor familiilor și întreprinderilor vulnerabile. Unele măsuri pot fi luate foarte rapid, în conformitate cu normele actuale ale UE. Printre acestea se numără scutirea întreprinderilor – în special a IMM-urilor – prin intermediul ajutoarelor de stat, al sprijinului orientat către consumatori și al reducerilor taxelor și impozitelor pe energie. În medie, o treime din prețul angro al energiei este stabilit de piață, o treime depinde de taxele de infrastructură și o treime de taxele naționale și regionale. Acesta este un domeniu în care statele membre pot acționa foarte rapid. Și 20 dintre ele acționează deja”, a detaliat Ursula von der Leyen.

Pe termen mediu și lung, Uniunea Europeană va acționa ”în cinci domenii cheie”: consolidarea supravegherii piețelor de gaze și de carbon, evaluarea funcționării pieței de energie electrică, abordarea problemelor legate de volatilitatea prețurilor, stabilirea unor contacte cu furnizori străini de gaze, analizarea problemei privind stocarea gazelor, investiții în energii regenerabile.

”În prezent, nu există un cadru la nivel european pentru rezervele strategice de gaz, așa cum avem pentru petrol. Am putea să ne pregătim mai bine, de exemplu prin testarea periodică a capacității noastre de stocare și de reacție. Vom explora, de asemenea, potențialul de a achiziționa în comun gaz de pe piața globală. O abordare europeană comună poate avea un efect de pârghie pozitiv”, a mai spus președinta Comisiei Europene.

Făcând trimitere la nevoie de a accelera investițiile în energie regenerabilă, ce reprezintă ”o asigurare împotriva creșterii prețurilor la energie, ajută la reducerea dependenței noastre de importuri și face ca economiile și societățile noastr să fie mai reziliente la criză”, Ursula von der Leyen a deplâns obstacolul major ”reprezentat de obținerea autorizațiilor” în acest domeniu.

”Este nevoie în medie de șase până la șapte ani pentru a obține aprobarea unei turbine eoliene. Acest lucru trebuie să se schimbe. Comisia va prezenta anul viitor orientări privind acordarea de autorizații, în cadrul Directivei privind energia regenerabilă. Cooperarea cu Parlamentul European și cu Consiliul va fi crucială”, a completat oficialul european.

Comisia Europeană a adoptat deja o comunicare privind prețurile la energie pentru a aborda creșterea excepțională a prețurilor la energie la nivel mondial, care se preconizează că va dura pe tot parcursul iernii, și pentru a sprijini populația și întreprinderile europene.

Comunicarea include un set de măsuri pe care UE și statele sale membre le pot lua pentru a aborda impactul imediat al creșterii prețurilor și pentru a ne consolida în continuare reziliența la șocuri viitoare.

Printre măsurile naționale pe termen scurt se numără sprijinul de urgență pentru venituri acordat consumatorilor casnici, ajutoare de stat pentru întreprinderi și reduceri specifice în materie de taxe și impozite. Comisia va sprijini, de asemenea, investițiile în energia din surse regenerabile și în eficiența energetică; va examina posibilele măsuri privind stocarea energiei și achiziționarea de rezerve de gaze naturale și va evalua actuala organizare a pieței energiei electrice.

Uniunea Europeană a publicat un raport privind punerea în aplicare a Acordului de Asociere UE-Republica Moldova, înainte de cea de-a șasea reuniune a Consiliului de asociere UE-Republica Moldova, ce va avea loc la 28 octombrie.

Acesta concluzionează că, deși în a doua jumătate a anului 2020 Moldova a înregistrat un regres în ceea ce privește standardele statului de drept și reformele, alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie 2021 au oferit un mandat clar și puternic forțelor pro-reformă pentru a implementa o agendă ambițioasă privind combaterea corupției ți sărăciei, un sistem judiciar îmbunătățit, în conformitate cu angajamentele asumate de Moldova în cadrul Acordului de asociere.

”Salutăm angajamentul reînnoit al Republicii Moldova față de reforme în domenii-cheie, precum și participarea activă la Parteneriatul Estic. Cele două rânduri de alegeri care au avut loc în perioada acoperită de raport au schimbat considerabil peisajul politic, un partid pro-reformă câștigând majoritatea parlamentară pentru prima dată în istoria Moldovei. Acest lucru a deschis o perspectivă pozitivă pentru consolidarea în continuare a relațiilor UE-Moldova și pentru a lucra împreună la reformele mult așteptate, pentru a recâștiga încrederea publicului în sistemul judiciar și în sistemul de administrație publică și pentru a îmbunătăți climatul de afaceri și de investiții al țării”, a transmis Înaltul Reprezentat al UE pentru afaceri externe și politică de securitate, Josep Borrell, într-un comunicat al Comisiei Europene.

”UE este alături de poporul Moldovei. Ne-am angajat să sprijinim o Moldovă pro-reformă în procesul de redresare și dezvoltare economică: Planul de redresare economică pentru Moldova, care va mobiliza până la 600 de milioane de euro în următorii trei ani, precum și Planul economic și de investiții pentru regiunea Parteneriatului Estic, inclusiv cele cinci inițiative emblematice pentru Moldova, vor fi motoare importante în acest sens”, a precizat, la rândul său, comisarul european pentru vecinătate și extindere, Olivér Várhelyi.

Raportul elaborat de Serviciul European de Acțiune Externă și de Comisia Europeană prezintă stadiul implementării reformelor în cadrul Acordului de Asociere UE-Moldova de la ultimul raport din 12 septembrie 2019.

Acesta relevă că UE și Guvernul Republicii Moldova au continuat să colaboreze în ceea ce privește reformele în cadrul Acordului de Asociere UE-Moldova/Zona de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător (ZLSAC), pe baza unei condiționalități stricte. Reformele din sectorul justiției au stagnat în general, deși s-au înregistrat unele progrese odată cu pregătirea unei noi strategii în domeniul justiției pentru perioada 2021-2024 și cu adoptarea recentă a modificărilor constituționale care consolidează independența sistemului judiciar.

La șase ani de la demararea anchetei privind frauda bancară din 2014, niciunul dintre principalii vinovați nu se află în spatele gratiilor, iar activele pierdute nu au fost recuperate. În 2020 și 2021, procesele au fost amânate în mod repetat, acuzațiile împotriva acționarilor băncilor afectate au fost retrase, iar vinovații condamnați au fost eliberați din închisoare înainte de termen.

Pandemia COVID-19 a declanșat măsuri extraordinare, inclusiv o stare de urgență. Aceasta a dus la o scădere de 7% a PIB-ului în 2020, la o scădere a consumului privat și la o înrăutățire a situației fiscale. În perioada acoperită de raport, Republica Moldova a fost unul dintre principalii beneficiari ai asistenței macrofinanciare din partea UE. 30 de milioane de euro au fost deblocate în iulie 2020, urmate de 50 de milioane de euro în noiembrie 2020 pentru a acoperi nevoile urgente de finanțare rezultate din criza COVID-19. Ca urmare a progreselor semnificative înregistrate în ceea ce privește condițiile de reformă convenite, Comisia a plătit 50 de milioane de euro suplimentare la 7 octombrie 2021.

UE a rămas principalul partener comercial al Republicii Moldova, reprezentând 53% din totalul schimburilor comerciale ale țării vecine. Un nou Cod vamal a fost adoptat la 24 august 2021, deschizând calea pentru viitoarea cooperare vamală și facilitarea comerțului. La 16 iulie 2021, Comisia a inclus Moldova pe lista țărilor terțe autorizate să exporte produse lactate în UE, sub rezerva unui tratament specific de atenuare a riscurilor.

În același timp, amendamentele la Legea privind comerțul intern adoptate și promulgate sub conducerea anterioară contravin angajamentelor asumate de Moldova în cadrul DCFTA, precum și dispozițiilor Organizației Mondiale a Comerțului privind tratamentul național al mărfurilor, și trebuie rectificate.