Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și-a reafirmat convingerea că Uniunea Europeană va ieși întărită după pandemia cu noul coronavirus, în pofida îndoielilor care au apărut în privința solidarității celor 27 de state membre, îndeosebi în contextul ezitărilor și disputelor privind relansarea economică printr-un plan care să permită inclusiv punerea în comun a datoriilor.

“Sunt convinsă că Europa va ieşi mai puternică din această criză“, a declarat ea vineri postului francez de radio Europe E1, relatează AFP, potrivit Agerpres.

Ea a afirmat că înţelege semnalul de alarmă tras de unul din predecesorii săi, francezul Jacques Delors, care considera că lipsa de solidaritate între europeni este un pericol mortal pentru UE.

“Pericolul este mare, dar un alt mare francez, Jean Monnet, a spus că “Europa se clădeşte în crize”. Îmi place fraza asta, cred că e un adevăr”, a spus von der Leyen, care a vorbit în franceză.

“S-a prevestit adesea moartea Europei (…) Astăzi suntem încă aici (…) Am ieşit întotdeauna cu bine din crize“, a continuat șefa Comisiei Europene.

Ursula von der Leyen a recunoscut săptămâna trecută lipsa inițială de solidaritate între statele membre ale Uniunii Europene, însă a arătat că tendința a fost înlocuită de gesturi de solidaritate și de sprijin între statele UE. “Când Europa avea într-adevăr nevoie de un spirit ”toți pentru unul”, prea mulți au dat inițial un răspuns „numai pentru mine” (…)  Să facem ceea ce trebuie împreună – cu o unică inimă mare, în loc de 27 de inimi mici”, a spus ea, în Parlamentul European, dezaprobând închiderea frontierelor interne din UE sau interdicţiile de export de echipamente medicale.

Între timp, Germania a manifestat cele mai multe gesturi de solidaritate cu celelalte țări membre, preluând peste 100 de pacienți italieni, francezi și olandezi infectați cu coronavirus în unitățile de terapie intensivă din spitalele germane. De asemenea, Berlinul a donat tone de echipamente medicale de protecție pentru Italia și a trimis milioane de măști pentru mai multe țări, între care și 100.000 de măși pentru România.

În aceeași zi în care von der Leyen a făcut apel la unitate în Parlamentul European, liderii europeni nu au ajuns la un acord privind mobilizarea Mecanismului European de Stabilitate (MES) sau emiterea de “obligaţiuni corona”. Marii opozanți au fost Germania și Olanda, în timp ce state precum Italia, Spania, Portugalia sau Franța își doresc măsuri rapide, urgente și planuri economice ambițioase. Cei 27 de șefi de stat sau de guvern au decis să acorde două săptămâni miniştrilor de finanţe din zona euro pentru ca aceştia să prezinte un răspuns economic comun la criza provocată de pandemia COVID-19, subiectul fiind însă mărul discordiei, având în vedere că premierul italian a solicitat ca UE să intervină cu toată puterea de salvară cuprinsă în Mecanismul European de Stabilitate, iar Spania și Portugalia au cerut un plan de relansare economică de tipul planului Marshall. În același spirit,  președintele francez Emmanuel Macron a declarat că ”supraviețuirea proiectului european depinde de solidaritate”, cerând practic Germaniei și Olandei să vină în sprijinul statelor mai afectate.

Ulterior, Comisia Europeană a anunțat că va schimba proiectul de buget multianual al UE, promițând “un plan de relansare care va garanta menţinerea coeziunii”.

De altfel, în interviul acordat pentru presa franceză, Ursula von der Leyen a promis un nou “Plan Marshall” european, finanţat din bugetul UE, pentru relansarea economică după criză.

Un plan de salvare a fost propus și de ministrul francez al finanțelor, care a susținut lansarea unui fond european de salvare, ca răspuns la criza economică provocată de pandemia de coronavirus, care să fie finanțat prin emitere de obligațiuni comune, dar care ar avea o durată limitată, de cinci sau zece ani.

O propunere pe masa statelor membre din partea miniștrilor de finanțe din zona euro este așteptată în curând, în timp ce avertismentele privind recesiunea economică profundă în care Uniunea Europeană va intra din cauza acestei pandemii.

Comisia Europeană a decis joi să mobilizeze trei miliarde de euro din bugetul Uniunii Europene pentru a sprijini în mod direct sistemele de sănătate din statele membre ale UE în lupta lor împotriva pandemiei de coronavirus printr-o serie de măsuri care pot fi adoptate cel mai bine la nivelul UE.

În acest scop și pe baza principiului solidarității, Comisia Europeană și-a asumat că “va completa în mod rapid, flexibil și direct eforturile depuse în prezent la nivel național”, informează un comunicat remis CaleaEuropeană.ro. 

Mai concret, ca un prim pas, Comisia a elaborat o evaluare inițială a nevoilor și va colabora cu statele membre pentru a detalia necesitățile acestora și a stabili o listă de priorități.

Pentru a finanța această acțiune, Comisia mobilizează 3 miliarde de euro din bugetul UE, din care 2,7 miliarde de euro vor fi acordate prin intermediul Instrumentului dedicat sprijinului de urgență și 300 de milioane de euro prin intermediul rescEU – rezerva de echipamente medicale și de protecție a Uniunii Europene.

Vor fi posibile contribuții suplimentare din partea statelor membre, precum și a persoanelor fizice și a fundațiilor și chiar prin intermediul finanțării participative, mai precizează executivul european.

Cele 300 de milioane euro pentru capacitatea de echipamente medicale rescEU sunt adăugate celor 80 de milioane de euro deja alocate luna trecută. De asemenea, acest anunț survine și în contextul în care România este primul stat membru al Uniunii care a primit acceptul Comisiei Europene de a demara procedurile de achiziție necesare pentru constituirea unei rezerve a Uniunii Europene pe teritoriul țării noastre.

Astfel, prin noile măsuri, Comisia Europeană va fi în măsură:

• să achiziționeze direct sprijin de urgență în numele statelor membre și să distribuie echipamente medicale, cum ar fi măștile și dispozitivele de protecție respiratorie;
• să sprijine financiar și să coordoneze nevoile urgente, cum ar fi transportul de echipamente medicale și de pacienți în regiunile transfrontaliere;
• să sprijine construirea de spitale de campanie mobile.

Pentru a valorifica creșterile de eficiență și a genera economii de scară, ori de câte ori este posibil, executivul european va efectua achiziții directe în numele statelor membre și va concentra sprijinul în zonele unde este nevoie de acesta.

Pe termen mediu și lung și grație acestor instrumente, UE va fi în măsură să sprijine capacitățile de testare ale statelor sale membre, precum și orice cercetare medicală relevantă. În acest mod, Comisia Europeană va oferi un răspuns din partea UE în contextul crizei sanitare, până la terminarea acesteia.

Pentru a pune în aplicare inițiativa, Comisia Europeană va colabora cu autoritățile sanitare naționale din statele membre, cu organizațiile internaționale și cu sectorul neguvernamental.

Pentru a asigura finanțarea necesară, Comisia Europeană recurge exclusiv la bugetul UE pentru perioada 2014-2020 și mobilizează toate resursele disponibile în limitele cheltuielilor pentru 2020.

Citiți și Comisia Europeană lansează un instrument de solidaritate de 100 de miliarde de euro pentru menținerea locurilor de muncă și sprijinirea întreprinderilor: “Așa arată solidaritatea europeană”

Comisia Europeană își intensifică răspunsul împotriva COVID-19, propunând instituirea unui instrument de solidaritate în valoare de 100 de miliarde de euro, denumit SURE, care îi va ajuta pe lucrători să își păstreze veniturile și va sprijini întreprinderile pentru ca acestea să se mențină pe linia de plutire, informează un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Împrumuturile se vor baza pe garanții furnizate de statele membre și vor fi direcționate acolo unde este cel mai urgent nevoie de ele. Toate statele membre vor putea să recurgă la acest instrument.

SURE va sprijini programele de șomaj parțial și măsurile similare pentru a ajuta statele membre să protejeze locurile de muncă, angajații și persoanele care desfășoară o activitate independentă.

Comisia propune, de asemenea, redirecționarea tuturor fondurilor structurale rămase disponibile din bugetul UE pentru acest an pentru a ajuta la satisfacerea nevoilor sistemelor de sănătate europene.

De acest sprijin vor beneficia, de asemenea, fermierii și pescarii, precum și persoanele cele mai defavorizate. Toate aceste măsuri se bazează pe bugetul actual al UE și vor valorifica la maximum fiecare euro disponibil. Acestea demonstrează necesitatea ca UE să dispună de un buget pe termen lung solid și flexibil. Comisia va lua măsuri pentru a se asigura că UE se poate baza pe un astfel de buget solid care să îi permită să iasă din criză și să facă progrese pe calea redresării.

Citiți și Comisia Europeană mobilizează 3 miliarde de euro pentru sistemele de sănătate din țările UE. România este primul stat care a primit acceptul găzduirii unei rezerve strategice de echipamente medicale

Pandemia de coronavirus pune Europa la încercare într-un mod care ar fi fost de neconceput cu doar câteva săptămâni în urmă. Profunzimea și amploarea acestei crize necesită un răspuns de o amploare, rapiditate și solidaritate fără precedent.

În ultimele săptămâni, Comisia a luat măsuri menite să le ofere statelor membre toată flexibilitatea de care au nevoie pentru a-și sprijini financiar sistemele de sănătate, întreprinderile și lucrătorii. Aceasta a acționat în vederea coordonării, accelerării și consolidării eforturilor de achiziționare a echipamentelor medicale și a direcționat finanțarea pentru cercetare către dezvoltarea unui vaccin. Comisia a lucrat neobosit pentru a se asigura că bunurile și lucrătorii transfrontalieri pot continua să se deplaseze în întreaga UE și pentru a menține funcționarea spitalelor, continuarea activității fabricilor și aprovizionarea rafturilor din magazine. Aceasta a sprijinit și continuă să sprijine repatrierea cetățenilor UE, a familiilor acestora și a rezidenților pe termen lung în Europa din întreaga lume.

În aceste eforturi, Comisia acționează din convingerea că singura soluție eficientă la criza din Europa se bazează pe cooperare, flexibilitate și, mai presus de toate, pe solidaritate.

Propunerile de astăzi ridică răspunsul la un nou nivel.

În ceea ce privește propunerile adoptate astăzi, președinta Ursula von der Leyen a declarat că “numai răspunsurile cele mai puternice ne vor permite să facem față acestei crize provocate de coronavirus. Trebuie să ne folosim de toate mijloacele de care dispunem”.

“Fiecare euro disponibil în bugetul UE va fi redirecționat către depășirea crizei, fiecare regulă va fi relaxată pentru a permite finanțării să circule rapid și eficace. Prin intermediul noului instrument de solidaritate vom mobiliza 100 de miliarde EUR pentru a menține locurile de muncă și funcționarea întreprinderilor. Prin acest instrument ne unim forțele cu statele membre pentru a salva vieți omenești și pentru a proteja mijloacele de subzistență. Așa arată solidaritatea europeană”, a continuat ea.

100 de miliarde de euro pentru menținerea locurilor de muncă și a funcționării întreprinderilor: inițiativa SURE

Trebuie să atenuăm șocul economic pentru ca economia UE să fie pregătită să repornească atunci când condițiile vor fi prielnice. În acest scop, trebuie să menținem locurile de muncă și funcționarea întreprinderilor. Toate statele membre dispun sau vor dispune în curând de programe de șomaj parțial care vor contribui la realizarea acestui obiectiv.

Inițiativa SURE este răspunsul Comisiei în acest sens: noul instrument va oferi împrumuturi în valoare de până la 100 de miliarde EUR țărilor care trebuie să se asigure că lucrătorii primesc un venit și că întreprinderile își păstrează personalul. Acest lucru le permite oamenilor să își plătească în continuare chiria, facturile și produsele alimentare și contribuie la asigurarea stabilității atât de necesare în economie.

Împrumuturile se vor baza pe garanții furnizate de statele membre și vor fi direcționate acolo unde este cel mai urgent nevoie de ele. Toate statele membre vor putea să recurgă la acest instrument, însă acesta va fi deosebit de important pentru statele membre cel mai grav afectate.

SURE va sprijini programele de șomaj parțial și măsurile similare pentru a ajuta statele membre să protejeze locurile de muncă, angajații și persoanele care desfășoară o activitate independentă împotriva riscului de concediere și de pierdere a veniturilor. Firmele vor putea să reducă temporar timpul de lucru al angajaților sau să întrerupă complet activitatea, statul oferind sprijin pentru venit pentru orele nelucrate. Lucrătorii care desfășoară o activitate independentă vor primi un ajutor de înlocuire a veniturilor pentru actuala situație de urgență.

• Furnizarea de sprijin celor mai defavorizate persoane – Fondul de ajutor european destinat celor mai defavorizate persoane

Având în vedere că cea mai mare parte a Europei practică distanțarea socială pentru a încetini răspândirea virusului, este cu atât mai important ca persoanele care depind de ceilalți pentru a-și asigura nevoile cele mai elementare să nu fie private de ajutor. Fondul de ajutor european destinat celor mai defavorizate persoane va evolua pentru a răspunde acestei provocări: în special, se va introduce utilizarea de bonuri electronice pentru a reduce riscul de contaminare, precum și posibilitatea de a cumpăra echipamente de protecție pentru persoanele care furnizează ajutorul.

• Sprijinirea pescarilor și a fermierilor

Agricultura și pescuitul din Europa au un rol esențial deoarece ne furnizează alimentele pe care le consumăm. Aceste sectoare sunt grav afectate de criză, ceea ce afectează în consecință lanțurile noastre de aprovizionare cu alimente și economiile locale susținute de aceste sectoare.

Ca și în cazul fondurilor structurale, utilizarea Fondului european pentru pescuit și afaceri maritime va deveni mai flexibilă. Statele membre vor putea să ofere sprijin:

• pescarilor, pentru încetarea temporară a activităților de pescuit;
• fermierilor din sectorul acvaculturii, pentru suspendarea temporară sau reducerea producției și pentru acordarea de sprijin
• și organizațiilor de producători, pentru depozitarea temporară a produselor pescărești și de acvacultură.

De asemenea, Comisia va propune în curând o serie de măsuri menite să asigure că fermierii și alți beneficiari pot beneficia de sprijinul de care au nevoie prin intermediul politicii agricole comune, de exemplu prin prelungirea termenelor pentru introducerea cererilor de sprijin și pentru procesarea acestora de către administrații, prin majorarea avansurilor pentru plățile directe și plățile pentru dezvoltarea rurală și prin oferirea de mai multă flexibilitate pentru controalele la fața locului pentru a minimiza nevoia de contact fizic și a reduce sarcina administrativă.

Protejarea economiei și a populației noastre prin toate mijloacele disponibile

• Redirecționarea tuturor fondurilor politicii de coeziune către combaterea situației de urgență

Toate fondurile neangajate din cele trei fonduri ale politicii de coeziune – Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european și Fondul de coeziune – vor fi mobilizate pentru a combate efectele crizei de sănătate publică.

Pentru a se asigura că fondurile pot fi redirecționate acolo unde este cel mai urgent nevoie de ele, vor fi posibile transferurile între fonduri, precum și între categoriile de regiuni și între obiectivele de politică. Mai mult decât atât, cerințele de cofinanțare vor fi eliminate întrucât statele membre își utilizează deja toate mijloacele de care dispune pentru a combate criza. Se va simplifica administrarea.

• Instrumentul pentru sprijin de urgență

Uniunea Europeană nu s-a confruntat niciodată în istoria sa cu o criză de sănătate de o asemenea amploare sau cu o viteză de răspândire atât de mare. Ca răspuns, prima prioritate este de a salva vieți omenești și de a răspunde nevoilor sistemelor noastre de sănătate și ale profesioniștilor din sistemele de sănătate care fac minuni în fiecare zi în întreaga Uniune.

Comisia depune toate eforturile pentru a asigura furnizarea echipamentelor de protecție și a aparatelor de sprijin respirator. În pofida eforturilor susținute de producție ale industriei, statele membre se confruntă în continuare cu o penurie gravă de echipamente de protecție și de aparate de sprijin respirator în anumite zone. Statele membre se confruntă, de asemenea, cu lipsa de centre de tratament suficiente și ar avea de câștigat din deplasarea pacienților către zone care dispun de mai multe resurse și din trimiterea personalului medical în locurile cele mai afectate. Va fi nevoie, totodată, de sprijin pentru testarea în masă, pentru cercetarea medicală, pentru dezvoltarea de noi tratamente și pentru producerea, achiziționarea și distribuirea de vaccinuri pe întreg teritoriul UE.

UE propune astăzi să se utilizeze toate fondurile rămase disponibile din bugetul UE pentru acest an pentru a ajuta la satisfacerea nevoilor sistemelor de sănătate europene.

Instrumentul pentru sprijin de urgență va beneficia de 3 miliarde EUR, din care 300 de milioane EUR vor fi alocate RescEU în vederea sprijinirii stocurilor comune de echipamente. Prima prioritate ar fi gestionarea crizei de sănătate publică și asigurarea echipamentelor și materialelor vitale, de la ventilatoare la echipamente individuale de protecție, de la echipe medicale mobile la asistență medicală pentru persoanele cele mai vulnerabile, inclusiv cele din taberele de refugiați. Al doilea domeniu de interes ar fi asigurarea intensificării eforturilor de testare. De asemenea, propunerea ar permite Comisiei să realizeze achiziții direct în numele statelor membre.