Comisia Europeană a salutat vineri seară decizia celor 19 țări membre ale zonei euro și a Băncii Centrale Europene de a include leva bulgară și kuna croată în mecanismul ratelor de schimb (ERM-II), considerat anti-camera zonei euro și care este o perioadă obligatorie de doi ani, înainte de adoptarea monedei euro.  De asemenea, executivul european a salutat decizia Consiliului guvernatorilor BCE privind cooperarea strânsă cu ambele țări, marcând intrarea lor în Uniunea bancară, informează un comunicat al CE.

Decizia reprezintă o etapă importantă în eforturile Bulgariei și Croației de a adera la zona euro. Ambele state membre trebuie să participe acum la mecanism fără tensiuni severe și, în special, fără a-și devaloriza rata centrală a monedei față de euro din proprie inițiativă, timp de cel puțin doi ani înainte să se poată califica pentru a adopta moneda euro. Comisia Europeană va continua să încurajeze și să sprijine eforturile autorităților bulgare și croate pentru a finaliza procesul de aderare la zona euro.

“Euro este un simbol tangibil al unității, prosperității și solidarității europene. Această decizie recunoaște reformele economice importante întreprinse deja de Bulgaria și Croația, confirmând totodată atractivitatea monedei unice a Europei. Vom continua să fim alături de ambele țări, întrucât vor face următorii și ultimii pași spre aderarea la zona euro”, a afirmat Ursula von der Leyen, citată în comunicat.

Mecanismul ERM-2 prevede că evoluţia cursului de schimb al monedei unei ţări candidate trebuie să rămână într-un interval de variaţie de plus/minus 15% faţă de un nivel central agreat, timp de doi ani înainte de adoptarea euro.

Recent, Banca Centrală Europeană anunțase că Bulgaria și Croaţia ar putea să se alăture în acest an la ERM-II.

Având în vedere că ţările candidate trebuie să rămână în sistemul ERM-2 timp de doi ani, pentru a dovedi că monedele lor sunt stabile, “prima fereastră de oportunitate disponibilă pentru Croaţia şi Bulgaria să adere la zona euro ar fi 2023, dacă toate evaluările preliminare vor fi încheiate cu succes”, a spus BCE recent.

Bulgaria a aderat la UE în 2007, alături de România, iar Croația în 2013, fiind cea din urmă țară care s-a alăturat Uniunii Europene.

Bulgaria şi Croaţia sunt singurele ţări membre ale Uniunii Europene care sunt interesate în mod activ să adopte moneda euro.

Pe de altă parte, România nu mai îndeplinește în prezent niciunul dintre cele patru criterii economice necesare pentru adoptarea monedei euro, se arată în raportul de convergenţă pe 2020 al Comisiei Europene.

Comisia Europeană și-a anunțat sprijinul pentru pentru un program transfrontalier Bulgaria-România, ce are ca scop intensificarea participării cetățenilor la deciziile de investiții privind proiectele de protecție a mediului din cadrul politicii de coeziune.

De asemenea, Executivul European va mai finanța încă alte 4 programre-pilot naționale și regionale din Spania, Polonia, Italia și Belgia+Țările de Jos. Toate cele cinci programe-pilot vor beneficia de sprijin specific din partea Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE).

”Obiectivul programelor-pilot va fi acela de a promova participarea activă a cetățenilor și a societății civile la conceperea, implementarea și evaluarea proiectelor din cadrul politicii de coeziune, precum și de a stimula cultura transparenței și a responsabilității instituțiilor publice implicate. Promovarea obiectivelor Pactului verde european, a sustenabilității și caracterului incluziv al economiei sunt elemente importante în cadrul programelor selectate”, se arată în comunicatul Executivului.

Potrivut actualului comisar european pentru politica regională: ”Politica de coeziune joacă un rol central în promovarea și contribuția la o redresare economică ecologică, digitală și rezilientă. Politica de coeziune a acționat întotdeauna în favoarea cetățenilor, iar scopul prezentei inițiative este să implice cetățenii în acțiunile din cadrul acestei politici. Implicarea cetățenilor va face ca investițiile să fie mai transparente și mai eficiente, în special într-un moment în care comunitățile și teritoriile se confruntă cu efectele crizei provocate de coronavirus.”

Secretarul general al OCDE, Angel Gurrìa, a declarat: „Activitatea de lungă durată a OCDE cu privire la guvernarea deschisă arată că participarea cetățenilor la procesul decizional public duce la politici mai eficiente și mai legitime și poate contribui la creșterea încrederii între cetățeni și guverne, care se dovedește a fi un aspect deosebit de critic în contextul crizei actuale. Așteptăm cu interes să colaborăm cu țările pentru acest proiect-pilot și cu Comisia pentru a consolida implicarea cetățenilor în politica de coeziune.”

Cele cinci programe au fost selectate pe baza planurilor lor ambițioase și valoroase pentru îmbunătățirea participării cetățenilor în domeniile lor respective:

• în Spania, guvernul regional din Cantabria se va concentra asupra participării cetățenilor la tranziția către o economie ecologică și cu emisii scăzute de carbon;
• în Polonia, autoritatea responsabilă de Programul operațional pentru infrastructură și mediu 2014-2020 va încuraja participarea publicului larg la implementarea proiectelor de infrastructură de transport la scară largă, prin crearea unei platforme pentru participare socială;
• organismul responsabil pentru programul transfrontalier Bulgaria-România va promova participarea la deciziile de investiții privind proiectele de protecție a mediului;
• programul Interreg Țările de Jos-Flandra va extinde utilizarea instrumentului online pentru participare, în special în cazul microproiectelor de care beneficiază comunitățile locale; iarprogramul regional din regiunea Emilia-Romagna din Italia va elabora o foaie de parcurs privind implicarea cetățenilor în punerea în aplicare a obiectivelor de dezvoltare durabilă în cadrul investițiilor aferente politicii de coeziune.
• O echipă specializată a Diviziei pentru guvernare deschisă și inovatoare din cadrul OCDE va oferi sprijin practic autorităților selectate cu privire la modul de a implica societatea civilă, inclusiv în analiza situației actuale, discuții structurate cu părțile interesate relevante și pregătirea unui plan de acțiune.

Următoarele etape

Cele cinci proiecte-pilot se vor desfășura timp de 12 luni începând cu luna iulie 2020. Rezultatele vor fi apoi difuzate pe scară largă, pentru a inspira și alte instituții implicate cu privire la modul optim de implicare a cetățenilor în punerea în aplicare a finanțărilor din fondul de coeziune. Scopul este de a promova inițiative similare pentru programele politicii de coeziune în cadrul următorului buget pe termen lung al UE pentru perioada 2021-2027.

Aceste programe-pilot fac parte dintr-o acțiune mai amplă anunțată de Comisie în cadrul unei conferințe la nivel înalt pe tema „Mobilizarea cetățenilor pentru a asigura o bună guvernanță a politicii de coeziune”, la 6 februarie 2020. În acest context, Comisia va oferi, de asemenea, finanțare „de bază” pentru a sprijini ideile și inițiativele inovatoare de promovare a implicării cetățenilor provenind de la organizațiile societății civile de dimensiuni mai mici și locale.

Șapte universități din România au fost desemnate câștigătoare de către Comisia Europeană pentru crearea, în consorții internaționale, a altor 24 de ”universități europene”, care vin în completarea primelor 17 alianțe ale instituțiilor de învățământ superior, selectate încă din iunie 2019, consolidând astfel Spațiul european al educației, potrivit unui comunicat al Executivului european. 

Astfel, cele șapte universități din România se alătură celorlalte trei instituții, și anume SNSPA, Universitatea din București și Universitatea Thenică de Construcții Bucureși, selectate în primul apel:

1. Universitatea Politehnica din Timișoara, care va crea o universitate europeană în consorțiul ”E3UDRES2 – Engaged and Entrepreneurial European University as Driver for European Smart and Sustainable Regions”,

2. Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, care va face parte din consorțiul ”EC2U – European Campus of City- Universities”,

3. Universitatea Politehnica din București, declarată câștigătoare alături de consorțiul ”EELISA – European Engineering Learning Innovation and Science Alliance”,

4. Universitatea din Petroșani , cu consorțiul ”EURECA-PRO – The European University Alliance on Responsible Consumption and Production”,

5. Universitatea Tehnică din Cluj Napoca, care va face parte din consorțiul ”Eut – European University of Technology”,

6. Universitatea de Medicină și Farmacie „Iuliu Hațeganu” din Cluj Napoca, parte a consorțiului ”NeurotechEU – European University of Brain and Technology”,

7. Universitatea de Vest din Timișoara, câștigătoare în consorțiul ”E3UDRES2 – Engaged and Entrepreneurial European University as Driver for European Smart and Sustainable Regions”.

Beneficiind de sprijin financiar din partea programelor Erasmus+ și Orizont 2020, ele sporesc calitatea, incluziunea, digitalizarea și atractivitatea învățământului superior european.

Așadar, fiecare alianță primește până la 5 milioane de euro din programul Erasmus+ și până la 2 milioane de euro din programul Orizont 2020 timp de trei ani, pentru a începe punerea în aplicare a planurilor lor și pentru a asigura accesul altor instituții de învățământ superior din întreaga UE, dintr-un buget total de 287 de milioane de euro, disponibile pentru aceste 41 de universități europene.

Finanțarea din ambele programe reprezintă un pas important în consolidarea interacțiunilor dintre Spațiul european al educației și Spațiul european de cercetare. Progresele fiecărei alianțe sunt monitorizate riguros.

La lansarea celui de-al doilea apel al Executivului european de finanțare, 62 de propuneri de consorții au intrat în competiție, dintre care au fost selectate cele 24 consorții ce vor trebui să creeze tot atâtea universități europene din care vor face parte 165 instituții de învățământ superior din 26 de state membre și din alte țări participante la programul Erasmus+.

Acestea li se vor alătura celor 17 consorții europene din care fac parte 114 instituții de învățământ superior din 24 de state membre, dintre care trei din România, selectate de Comisia Europeană în cadrul primului apel din 2019.

Universitățile europene includ diverse tipuri de instituții de învățământ superior, de la universități de științe aplicate, universități tehnice și școli artistice de film și mass-media, până la universități generaliste și axate pe cercetare.

Ele vor implica aproximativ 280 de instituții de învățământ superior din toate statele membre și din afara Uniunii, situate nu doar în capitale, ci și în regiuni mai îndepărtate ale Europei. Fiecare alianță este compusă, în medie, din șapte instituții de învățământ superior. În timp ce unele alianțe sunt generaliste și cuprind toate disciplinele, altele se concentrează, de exemplu, asupra dezvoltării sustenabile, asupra sănătății și bunăstării, asupra digitalizării și inteligenței artificiale, asupra artei, ingineriei sau spațiului.

Așadar, universitățile europene vor deveni campusuri inter-universitare ce vor facilita libera circulație a studenților, doctoranzilor, personalului și cercetătorilor. Aceștia își vor uni experiența, platformele și resursele necesare pentru a furniza programe sau module comune care acoperă diverse discipline. Aceste curricule vor fi foarte flexibile și vor permite studenților să-și personalizeze educația, alegerea a ceea ce, unde și când să studieze și să obțină o diplomă europeană.

Universitățile europene vor contribui, de asemenea, la dezvoltarea economică durabilă a regiunilor în care se află, deoarece studenții lor vor colabora strâns cu companii, autorități municipale, universități și cercetători pentru a găsi soluții la provocările cu care se confruntă regiunile lor.

Comisia Europeană a propus această nouă inițiativă liderilor Uniunii europene înainte de summitul social de la Gothenburg din noiembrie 2017. Inițiativa a fost aprobată de Consiliul European în decembrie 2017 care a cerut apariția a cel puțin 20 de universități europene până în 2024 și face parte din eforturile de a crea un spațiu european al educației până în 2025.