COMISIA EUROPEANA
Comisia Europeană a publicat Eurobarometrul cu cele mai bune rezultate din ultimii cinci ani: România, pe locul doi în UE în ceea ce privește imaginea pozitivă a cetățenilor față de Uniunea Europeană
România se află pe locul 2, la egalitate cu Portugalia, în ceea ce privește imaginea pozitivă față de UE, potrivit unui nou sondaj Eurobarometru publicat luni și care arată că numărul românilor care au o imagine pozitivă despre UE este în creștere și peste media europeană (60%, față de o medie UE de 44%), informează Comisia Europeană într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.
Noul sondaj Eurobarometru, primul realizat după alegerile europene, arată o creștere puternică a percepției pozitive a cetățenilor europeni față de Uniunea Europeană în toate domeniile – de la economie la starea democrației. Acestea sunt cele mai bune rezultate de la sondajul Eurobarometru din iunie 2014, realizat înainte de intrarea în funcție a Comisiei Juncker, mai precizează sursa citată.
În sondaj, România este menționată de 12 ori, iar rezultatele privind țara noastră arată că 60% dintre români au o imagine pozitivă despre Uniunea Europeană, comparativ cu o medie UE de 45%; 52% dintre români au încredere în Uniunea Europeană, comparativ cu o medie UE de 44%; iar 50% dintre români sunt optimiști cu privire la situația pieței muncii, comparativ cu o UE de 44%. De altfel, luna trecută, în primul sondaj Eubarometru publicat de Parlamentul European după alegerile europene, România a fost țara cu cea mai mare creștere a percepției cetățenilor că ”vocea lor contează în UE”.
Percepția crescută privind imaginea pozitivă a românilor despre UE (60%) este susținută și de unul dintre cele mai mari trenduri de creștere, cu 8% față de precedenta măsurătoare, cea din toamna lui 2018.
În ce privește principalele îngrijorări ale cetățenilor la nivel european, 24% dintre români văd în migrație o problemă și în terorism (26%).
Problema creșterii prețurilor și a inflației este menționată de doar 10% dintre europeni, regăsindu-și percepțiile cele mai ridicate în Slovacia (18%), Franța (17%), România și Polonia (ambele cu 16%).
Strict la nivel național, problema creșterii prețurilor și a inflației este văzută de cetățeni drept principala îngrijorare în șapte state membre: Lituania (54%), Bulgaria și Polonia (46%), Cehia și Estonia (38%), Slovacia (37%) și România (35%).
Cu toate acestea, România se găsește în top 5 state UE unde percepția asupra situației economiei naționale s-a îmbunătățit semnificativ: Lituania (53%, în creștere cu 13%), Spania (26%, în creștere cu 8%), Slovenia (57%, în creștere cu 6%), Cipru (43%, în creștere cu 6%) și România (31%, în creștere cu 6%).
În ce privește realizarea unei Uniuni economice și monetare, 59% dintre români sprijină acest proiect, o susținere majoritară, dar mai puțin răspândită față de cea din Slovenia (88%), Estonia și Portugalia (85%), Finlada și Irlanda (84%), Luxemburg, Spania și Belgia (82%) sau Germania (81%).
Rezultatele, pe larg, ale Eurobarometrului publicat de Comisia Europeană relevă următoarele situații:
1. Încrederea și optimismul față de viitor la cel mai înalt nivel din 2014
Încrederea în UE este la cel mai înalt nivel din 2014 și rămâne superioară încrederii în guvernele sau parlamentele naționale. Încrederea în UE a crescut în 20 state membre, cu cele mai mari punctaje în Lituania (72 %), Danemarca (68 %) și Estonia (60 %). În plus, peste jumătate dintre respondenți „tind să aibă încredere” în UE în Luxemburg (59 %), Finlanda (58 %), Portugalia (57 %), Malta și Suedia (ambele cu 56 %), Bulgaria și Ungaria (ambele cu 55 %), Irlanda, Polonia, Țările de Jos și Cipru (toate cu 54 %), România și Austria (ambele cu 52 %) și Letonia și Belgia (ambele cu 51 %).
De la ultimul sondaj Eurobarometru standard din toamna lui 2018, procentajul de respondenți care au o imagine pozitivă despre UE (45 %) a crescut în 23 de state membre ale UE, cel mai evident în Cipru (47 %, +11), Ungaria (52 %, +9), Grecia (33 %, +8), România (60 %, +8) și Portugalia (60 %, +7). O creștere cu două puncte procentuale a fost înregistrată din toamna anului 2018 (+10 din primăvara anului 2014), atingând cel mai înalt nivel din ultimii 10 ani. 37 % (+1, comparativ cu toamna anului 2018) dintre respondenți au o imagine neutră despre UE, în timp ce mai puțin de o cincime au o imagine negativă (17 %, -3) – este cel mai mic scor în 10 ani.
Majoritatea europenilor sunt optimiști în ceea ce privește viitorul UE (61 %, +3 puncte procentuale), în timp ce doar 34 % (-3) sunt pesimiști. Cel mai ridicat nivel de optimism este în Irlanda (85 %), Danemarca (79 %), Lituania (76 %) și Polonia (74 %). La celălalt capăt al clasamentului, optimismul este mai puțin pronunțat în Regatul Unit (47 % față de 46 %) și în Franța (50 % față de 45 %).
55 % dintre europeni declară că sunt mulțumiți de modul în care funcționează democrația în UE, scorul cel mai mare înregistrat din toamna anului 2004 până în prezent (+ 5 puncte procentuale față de toamna anului 2018; +11 față de primăvara anului 2014), în timp ce numărul celor „nesatisfăcuți” a scăzut cu cinci puncte procentuale la 36 %.
Majoritatea europenilor sunt de acord că „vocea lor contează în UE”. Media UE-28 atinge 56 % (+7 puncte procentuale față de toamna anului 2018; +11 față de primăvara anului 2018; +14 față de primăvara anului 2014), cele mai mari punctaje fiind observate în Suedia (86 %), Danemarca (81 %) și Țările de Jos (76 %).
2. Record de susținere a monedei euro
Sprijinul pentru uniunea economică și monetară și pentru moneda euro atinge un nou nivel record ridicat, peste 3 sferturi dintre respondenții din zona euro (76 %, +1 punct procentual; +9 față de primăvara anului 2014) declarându-se in favoarea monedei unice a UE. În ansamblul UE, sprijinul pentru moneda euro este stabil la 62 %.
Opiniile pozitive cu privire la situația economiilor naționale prevalează (49 % apreciază situația ca fiind bună și 47 % o apreciază ca fiind proastă). Majoritatea respondenților din 17 state membre (16 în toamna anului 2018) afirmă că situația economică națională este bună. Luxemburg (94 %), Danemarca (91 %) și Țările de Jos (90 %) sunt țările cu cele mai mari punctaje. Procentajul cel mai scăzut al opiniilor pozitive este observat în Grecia (7 %), Croația și Bulgaria (ambele cu 20 %), Italia (22 %), Spania (26 %) și Franța (29 %).
3.Cetățenia UE și libera circulație văzute ca principale realizări ale UE
În toate cele 28 de state membre, peste jumătate dintre respondenți consideră că sunt cetățeni ai UE. La nivelul UE în ansamblu, 73 % au acest sentiment (+ 2 puncte procentuale față de toamna anului 2018), iar la nivel național punctajul variază de la 93 % în Luxemburg, 88 % în Germania și 87 % în Spania, la 57 % în Grecia și Italia și 52 % în Bulgaria.
O mare majoritate a cetățenilor UE sprijină „libera circulație a cetățenilor UE ,care pot să locuiască, să lucreze, să studieze și să desfășoare activități comerciale oriunde în UE” (81 %, -2 puncte procentuale față de toamna anului 2018) și în fiecare stat membru al UE peste două treimi dintre respondenți împărtășesc această opinie, de la Lituania (94 %) la Italia și Regatul Unit (ambele cu 68 %).
4. Preocupări majore la nivelul UE și la nivel național: legate de schimbările climatice și de mediu sunt în creștere
Imigrația rămâne principala preocupare la nivelul UE, cu 34 % din mențiuni, în pofida unei scăderi puternice (-6 puncte procentuale față de toamna anului 2018). Schimbările climatice, care s-au aflat pe locul al cincilea în toamna anului 2018, constituie în prezent a doua cea mai importantă preocupare după o creștere puternică (+ 6 față de toamna anului 2018). Trei preocupări obțin punctaje identice: situația economică (18 %, neschimbat), starea finanțelor publice ale statelor membre (18 %, -1) și terorismul (18 %, -2), urmate de mediu — principala preocupare pentru 13 % dintre respondenți, înregistrând o creștere de patru puncte procentuale.
Șomajul, care este în prezent pe cea de-a șaptea poziție la nivelul UE (12 %), rămâne principala preocupare la nivel național (21 %, -2 puncte procentuale), împreună cu creșterea prețurilor/inflația/costul vieții (21 %, neschimbat) și sănătatea și securitatea socială (21 %, +1). Problemele legate de mediu, climă și energie urmează îndeaproape după o creștere puternică (20 %, +6). Imigrația, cu 17 % din mențiuni (-4 puncte procentuale față de toamna anului 2018 și -19 față de toamna anului 2015), nu se mai regăsește printre primele trei preocupări la nivel național, pentru prima dată din primăvara anului 2014. Situația economică se situează pe locul al șaselea (16 %, +1).
„Sondajul Eurobarometru standard din primăvara anului 2019” (EB 91) a fost realizat prin intermediul unor interviuri față în față desfășurate în perioada 7 iunie – 1 iulie 2019 în toate cele 28 de state membre ale UE și în țările candidate.
În perioada 7-25 iunie 2019, au fost realizate 27 464 de interviuri în statele membre ale UE 28.
COMISIA EUROPEANA
Ursula von der Leyen felicită statele baltice, la 30 de ani de la realizarea ”lanțului libertății”: Astăzi, o Europă întreagă este mândră de curajul și determinarea voastră
COMISIA EUROPEANA
Mesajul Comisiei Europene de Ziua Comemorării Victimelor Tuturor Regimurilor Totalitare și Autoritare: O Europă liberă nu este un dat, ci o alegere pe care o facem în fiecare zi
Prim-vicepreședintele Comisiei Europene, Frans Timmeramns, împreună cu comisarul european, Věra Jourová, au prezentat o declarație comună de Ziua Europeană a Comemorării Victimelor Regimurilor Totatliate și Autoritate: „În fiecare an, la 23 august, comemorăm milioanele de victime ale tuturor regimurilor totalitare”.
”În această zi, în 1939, Germania nazistă și Uniunea Sovietică semnau Pactul Ribbentrop-Molotov, deschizând astfel un capitol întunecat din istoria europeană. O perioadă în care cetățenii nici nu erau liberi să ia propriile decizii, nici nu aveau vreun cuvânt de spus pentru a influența deciziile politice. O Europă în care libertatea și democrația nu erau decât un vis. ”
Guvernul rus a decis să publice protocolul secret al Pactului Ribbentrop-Molotov și să fie expus de Arhiva Federală odată cu împlinirea a 80 de ani de la semnarea lui la Moscova, la 23 august 1939, într-o încercare de a-i convinge pe aceia care continuă să nege existenţa protocolului secret.
Tot vineri, 23 august 2019, Miniștrii afacerilor externe din Estonia, Letonia, Lituania, Polonia și România au semnat vineri o declarație comună cu ocazia împlinirii a 80 de ani de la semnarea Pactului Ribbentrop-Molotov în care fac apel la guvernele tuturor țărilor europene să ofere atât sprijin moral, cât și material pentru investigațiile în curs ce vizează regimurile totalitare.
© Wikipedia
”Anul acesta sărbătorim și 30 de ani de la evenimentele din 1989, atunci când cetățenii din Europa Centrală și de Est s-au revoltat și au făcut o breșă în Cortina de Fier, accelerându-i căderea. Acțiunile curajoase ale cetățenilor au readus libertatea și democrația în întreaga Europă.
Aceste acțiuni au contribuit la depășirea dezbinărilor și la unificarea Europei. Este vorba, așadar, de o moștenire europeană colectivă, pe care cu toții trebuie să o prețuim, să o alimentăm și să o apărăm.
Din 1939 și până acum au trecut 80 de ani, iar generația care a cunoscut flagelul totalitarismului aproape că nu mai este printre noi; istoria vie se transformă în istorie scrisă.
De aceea trebuie să păstrăm vii aceste amintiri care să inspire și să ghideze noile generații în apărarea drepturilor fundamentale, a statului de drept și a democrației. Aceste valori ne definesc. Suntem uniți în condamnarea fermă a oricărui regim totalitar și autoritar. O Europă liberă nu este un dat, ci o alegere pe care o facem în fiecare zi”, este scris în delcarația Comisiei Europene.
We honour the memory of the millions of victims of all totalitarian regimes. 80 years have now passed since a dark chapter in European history was opened with the Molotov-Ribbentrop pact.
A free Europe is not a given but a choice, every day. Statement → https://t.co/iEb3c0FEeT pic.twitter.com/2pu3MbFJCn
— European Commission 🇪🇺 (@EU_Commission) August 23, 2019
Context
La 23 august 1939, Germania nazistă și Uniunea Sovietică au semnat Pactul Ribbentrop-Molotov, prin care a fost împărțită Europa Centrală și de Est și care a dus la încălcarea drepturilor fundamentale a zeci de milioane de oameni într-una dintre cele mai întunecate perioade din istoria continentului nostru. Chiar și după sfârșitul celui de al Doilea Război Mondial, mulți europeni au continuat să sufere zeci de ani sub regimuri totalitare.
La 23 august 1989 a avut loc protestul cunoscut sub denumirea „Calea Baltică”, eveniment care a coincis cu comemorarea a 50 de ani de la semnarea Pactului Ribbentrop-Molotov. Cetățenii din țările baltice au format un lanț uman de 600 de kilometri care a străbătut Estonia, Letonia și Lituania. A fost o demonstrație pașnică prin care cele trei țări și-au unit forțele în lupta pentru libertate.
Anul acesta se împlinesc, de asemenea, 30 de ani de la Picnicul paneuropean, o demonstrație pentru pace care a avut loc la 19 august 1989 în Sopron, un oraș de lângă granița Ungariei cu Austria. Cetățenii s-au adunat în jurul gardului de frontieră pentru a-și manifesta solidaritatea și prietenia în cadrul unui eveniment organizat de autoritățile din ambele țări. Picnicul paneuropean este unul dintre evenimentele din 1989 care au deschis calea către unificare și către căderea Cortinei de Fier.
COMISIA EUROPEANA
Eurodeputat și fost primar al orașului Dubrovnik, Dubravka Šuica este propunerea Croației pentru poziția de comisar european
Președintele Consiliului European Donald Tusk: UE, dispusă să asculte ideile lui Boris Johnson cu privire la Brexit, dar dacă sunt realiste. Sper că premierului Johnson nu îi va plăcea să rămână în istorie ca ”Mr. No Deal”
Emmanuel Macron speră că la summitul G7 va convinge toţi partenerii Franței că ”tensiunile, în special cele comerciale, sunt rele pentru întreaga lume”: Trebuie să ajungem la o formă de detensionare
Președintele Consiliului European Donald Tusk: Summitul G7 va fi un test dificil de unitate și solidaritate
V. Ponta: Discuţiile din Parlament privind bugetul încep la 14 ianuarie
Mapamond: Care vor fi principalele evenimente ale anului 2013
Angela Merkel: “Mediul economic va fi mai dificil în 2013”
Emmanuel Macron speră că la summitul G7 va convinge toţi partenerii Franței că ”tensiunile, în special cele comerciale, sunt rele pentru întreaga lume”: Trebuie să ajungem la o formă de detensionare
Președintele Consiliului European Donald Tusk: Summitul G7 va fi un test dificil de unitate și solidaritate
Președintele francez Emmanuel Macron, către premierul britanic Boris Johnson: Nu mai este timp pentru renegocierea acordului privind Brexit. S-ar putea găsi o soluție ”până în 30 de zile în cadrul a ceea ce s-a negociat”
-
IMAGINEA ZILEI4 days agoIMAGINEA ZILEI vine de la Casa Albă. Donald Trump i-a dăruit lui Klaus Iohannis o șapcă inscripţionată cu mesajul “Make Romania great again”
-
POLITICĂ4 days agoWashington Post despre vizita lui Klaus Iohannis în SUA: Lista oaspeților lui Trump la Casa Albă favorizează Bucureștiul și Varșovia în detrimentul Parisului și Berlinului
-
RUSIA5 days agoÎn prezența lui Vladimir Putin, Emmanuel Macron evocă o ”Europă de la Lisabona la Vladivostok”: Rusia are un loc complet în familia europeană
-
U.E.1 week agoBiroul Național de Statistică din Marea Britanie: Românii sunt cei mai numeroși străini din Londra, dar și cei mai activi cetățeni UE pe piața muncii din Regat
-
INTERNAȚIONAL5 days agoGest lipsit de protocol la prima vizită a unui premier israelian în Ucraina după 20 de ani. Soția lui Benjamin Netanyahu a aruncat bucata de pâine cu care a fost întâmpinată la sosirea pe aeroportul din Kiev
Romanian
Arabic
Bulgarian
Chinese (Simplified)
Croatian
Czech
Danish
Dutch
English
French
German
Greek
Hebrew
Hindi
Hungarian
Italian
Japanese
Korean
Latvian
Lithuanian
Luxembourgish
Norwegian
Polish
Portuguese
Russian
Serbian
Slovak
Slovenian
Spanish
Swedish
Ukrainian