Connect with us

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană a publicat orientări pentru consolidarea Codului de bune practici privind dezinformarea: Trebuie să combatem infodemia care pune în pericol viața oamenilor

Published

on

© European Union 2020 - Source : EP

Comisia Europeană a publicat miercuri orientările sale cu privire la modul în care Codul de bune practici privind dezinformarea, primul de acest tip din lume, ar trebui consolidat pentru a deveni un instrument mai eficace de combatere a dezinformării.

Potrivit unui comunicat al Comisiei Europene, prin aceste orientări, instituția solicită angajamente mai ferme din partea semnatarilor și prevăd o participare mai largă la cod. Pe baza unui cadru de monitorizare solid și a unor indicatori de performanță clari, semnatarii ar trebui să reducă stimulentele financiare în favoarea dezinformării, să le permită utilizatorilor să își asume un rol activ în prevenirea răspândirii acesteia, să coopereze mai bine cu verificatorii de fapte din toate statele membre și în toate limbile UE și să le ofere cercetătorilor un cadru pentru accesul la date.

”Amenințările reprezentate de dezinformarea online evoluează rapid și trebuie să ne intensificăm acțiunea colectivă pentru a consolida rolul cetățenilor și a proteja spațiul informațional democratic. Este necesar un nou cod mai solid, deoarece platformele online și alți actori trebuie să abordeze riscurile sistemice asociate serviciilor lor și amplificării algoritmice, să înceteze activitățile de control pe care le desfășoară pe cont propriu și să nu mai permită obținerea de profituri de pe urma dezinformării, respectând în același timp pe deplin libertatea de exprimare”, a transmis Věra Jourová, vicepreședinta pentru valori și transparență.

La rândul său, comisarul european pentru piața internă, Thierry Breton, a subliniat că ”trebuie să combatem infodemia și difuzarea de informații false care pun în pericol viața oamenilor. Dezinformarea nu poate continua să fie o sursă de venit. Trebuie să vedem angajamente mai ferme din partea platformelor online, a întregului ecosistem publicitar și a rețelelor de verificatori de fapte. Actul legislativ privind serviciile digitale ne va oferi instrumente suplimentare și puternice pentru combaterea dezinformării”.

Un cod solid, stabil și flexibil pentru a sprijini lupta împotriva dezinformării

Orientările pledează în favoarea consolidării codului în următoarele domenii:

  • O mai mare participare, cu angajamente adaptate circumstanțelor specifice. Comisia invită platformele existente și emergente active în UE, părțile interesate relevante din ecosistemul publicitar online (de exemplu, bursele de anunțuri publicitare, furnizorii de tehnologie publicitară, mărcile care beneficiază de publicitate), serviciile de mesagerie privată, precum și părțile interesate care pot contribui cu resurse sau expertiză la funcționarea eficace a codului să adere la cod. Codul consolidat ar trebui să includă noi angajamente personalizate, care să corespundă dimensiunii și naturii serviciilor furnizate de semnatari.
  • Privarea de fonduri a dezinformării. Platformele și actorii din ecosistemul publicitar online trebuie să își asume responsabilitatea și să colaboreze mai eficace pentru a priva de fonduri dezinformarea, în special prin schimbul de informații privind reclamele refuzate de unul dintre semnatari ca fiind surse de dezinformare, prin îmbunătățirea transparenței și a mecanismelor de tragere la răspundere în ceea ce privește plasarea anunțurilor publicitare și prin interzicerea participării actorilor care postează în mod sistematic conținut dovedit ulterior ca fiind mincinos.
  • Asigurarea integrității serviciilor. Codul consolidat ar trebui să includă în sfera sa de aplicare formele actuale și emergente de comportament manipulativ utilizate pentru a răspândi dezinformarea (cum ar fi roboții software, conturile false, campaniile de manipulare organizate, piratările de conturi) și ar trebui să includă angajamente personalizate în vederea garantării transparenței și a asumării răspunderii în legătură cu măsurile luate pentru a reduce efectele manipulării.
  • Echiparea utilizatorilor cu mijloacele adecvate pentru a putea înțelege și semnala situațiile în care se confruntă cu acte de dezinformare. Utilizatorii trebuie să aibă acces la instrumente care să le permită să înțeleagă mai bine mediul online și să navigheze în acest mediu în condiții de siguranță. Semnatarii trebuie să asigure transparența sistemelor lor de recomandări, mai precis modul în care utilizatorii văd conținutul, și să ia măsuri pentru a atenua riscurile pe care le alimentează acestea, cum ar fi propagarea virală a dezinformării. De asemenea, semnatarii ar trebui să le ofere utilizatorilor lor instrumente și proceduri accesibile și eficace pentru a semnala situațiile în care se confruntă cu acte de dezinformare care are potențialul de a cauza prejudicii publice sau individuale. Utilizatorii al căror conținut sau ale căror conturi a/au făcut obiectul unor măsuri luate ca răspuns la o astfel de semnalare ar trebui să aibă acces la un mecanism adecvat și transparent de recurs și să poată introduce o cale de atac. Codul consolidat ar trebui, de asemenea, să sporească vizibilitatea informațiilor fiabile de interes public și să avertizeze utilizatorii care au interacționat cu conținuturi semnalate ca fiind false de către verificatorii de fapte.
  • Lărgirea sferei de aplicare a verificării faptelor și asigurarea unui acces sporit la date pentru cercetători. Noul cod ar trebui să includă o mai bună cooperare cu verificatorii de fapte și să lărgească sfera de aplicare a verificărilor în toate țările și în toate limbile UE. Codul consolidat ar trebui, de asemenea, să includă un cadru solid pentru accesul cercetătorilor la date.
  • Un cadru solid de monitorizare. Codul consolidat ar trebui să includă un cadru de monitorizare îmbunătățit, bazat pe indicatori-cheie de performanță clari care să măsoare rezultatele și impactul acțiunilor întreprinse de platforme, precum și impactul global al codului asupra dezinformării în UE. Platformele ar trebui să prezinte periodic rapoarte Comisiei cu privire la măsurile luate și la indicatorii-cheie de performanță relevanți. Informațiile și datele ar trebui furnizate de platforme în formate standardizate și ar trebui defalcate pentru fiecare stat membru în parte.

În sfârșit, semnatarii ar trebui să dezvolte un centru de transparență în care să indice ce politici au adoptat pentru a pune în aplicare angajamentele prevăzute de cod, precum și modul în care le-au pus în aplicare și să afișeze toate datele și parametrii relevanți pentru indicatorii-cheie de performanță. Orientările propun, de asemenea, înființarea unui grup operativ permanent, prezidat de Comisie și compus din semnatari, reprezentanți ai Serviciului European de Acțiune Externă, ai Grupului autorităților europene de reglementare în domeniul serviciilor mass-media audiovizuale (ERGA) și ai Observatorului european al mass-mediei digitale (EDMO), care a primit peste 11 milioane EUR pentru a crea opt centre regionale care să contribuie la punerea în aplicare și extinderea activității sale în statele membre. Grupul operativ, care se va baza și pe sprijinul experților, va contribui la revizuirea și adaptarea codului în funcție de evoluțiile tehnologice, societale, de piață și legislative.

Comisia va invita semnatarii Codului de bune practici să se reunească și să consolideze codul în conformitate cu orientările.

De asemenea, aceasta încurajează noii semnatari să adere la cod. În acest scop, Comisia va contacta potențialii noi semnatari și părți interesate. Semnatarii ar trebui să procedeze rapid la revizuirea codului și să prezinte un prim proiect de cod revizuit în toamnă.

După cum s-a anunțat, în acest an, Comisia va prezenta, de asemenea, o propunere legislativă menită să îmbunătățească transparența publicității politice. Orientările lansează, de asemenea, un apel pentru asumarea de angajamente consolidate în acest domeniu, pentru a deschide calea către viitorul cadru legislativ consolidat și pentru a elabora soluții lansate de sectorul de profil în sprijinul acestuia.

Codul de bune practici a fost instituit în octombrie 2018. Astfel cum s-a anunțat în Planul de acțiune pentru democrația europeană (EDAP), orientările abordează deficiențele identificate în evaluarea codului efectuată de Comisie în 2020 și se bazează pe învățămintele desprinse din programul de monitorizare a dezinformării cu privire la COVID-19. Propunerea Comisiei referitoare la Actul legislativ privind serviciile digitale stabilește un mecanism de protecție în materie de coreglementare pentru măsurile care vor fi incluse în codul revizuit și consolidat.

Criza provocată de pandemia de COVID-19 a ilustrat în mod clar amenințările și provocările pe care le reprezintă dezinformarea pentru societățile noastre. „Infodemia” a generat riscuri substanțiale pentru sistemele de sănătate personale și publice, pentru gestionarea crizelor, pentru economie și societate. Aceasta a arătat că, în pofida eforturilor importante depuse până în prezent, este nevoie să se intensifice urgent eforturile de combatere a dezinformării.

Abordarea UE privind combaterea dezinformării este adânc înrădăcinată în protecția libertății de exprimare și în garantarea unei dezbateri democratice deschise. Obiectivul său este de a crea mai multă transparență și o mai mare asumare a răspunderii în mediul online și de a responsabiliza cetățenii. Această abordare este complementară cu celelalte obiective ale Planului de acțiune pentru democrația europeană, și anume promovarea unor alegeri libere și corecte și protejarea libertății și pluralismului mass-mediei. UE a mobilizat industria, mass-media, mediul academic, autoritățile publice și societatea civilă și încurajează o participare mai largă la cod.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

COMISIA EUROPEANA

Orizont Europa: Islanda și Norvegia, primele țări non-UE care s-au asociat în mod oficial la programul de cercetare și inovare în valoare de 95,5 mld. de euro

Published

on

© European Union, 202„ / Source: EC - Audiovisual Service

Islanda și Norvegia s-au asociat în mod oficial la Orizont Europa, permițând entităților din aceste două țări să participe la programul european de cercetare și inovare în valoare de 95,5 miliarde de euro, în aceleași condiții ca și entitățile din statele membre ale UE, a anunțat, vineri, 24 septembrie, Comisia Europeană

Comitetul mixt al Spațiului Economic European (SEE), format din reprezentanți ai Islandei, Liechtensteinului, Norvegiei și UE, a adoptat astăzi decizia relevantă pentru Islanda și Norvegia, ceea ce face ca aceste țări să fie primele care se asociază la Orizont Europa.

Aceasta este o oportunitate de a continua și de a aprofunda cooperarea în domeniul științei, al cercetării și al inovării, concentrându-ne pe prioritățile comune: tranziția ecologică și digitală, sănătatea publică și competitivitatea Europei în peisajul mondial. Eforturile comune vor viza abordarea problemelor de mediu din Arctica, dezvoltarea tehnologiilor de captare a hidrogenului și a carbonului, stimularea inovării bazate pe date și multe altele.

Deschiderea și cooperarea cu restul lumii sunt esențiale în strategia noastră de a crea o masă critică pentru cercetare și inovare și de a accelera și de a găsi soluții la provocările globale urgente. Prin unirea forțelor cu Islanda și Norvegia, vom desfășura o serie de acțiuni în sprijinul agendei ecologice, digitale și de sănătate publică”, a declarat Margrethe Vestager, vicepreședinte executiv pentru O Europă adaptată la era digitală.

Salut călduros Islanda și Norvegia care se alătură programului Orizont Europa. Acestea s-au numărat printre cele mai performante țări în cadrul Orizont 2020, demonstrând un rol de lider în materie de inovare și excelență în domenii precum energia, mediul, siguranța alimentară, sănătatea și tehnologiile digitale. Aștept cu nerăbdare noi descoperiri și povești de succes în anii următori!“, a declarat Mariya Gabriel, comisarul pentru inovare, cercetare, cultură, educație și tineret.

Această cooperare subliniază importanța Acordului privind SEE, care permite participarea deplină a statelor SEE la piața internă a UE și oferă o bază pentru cooperarea în alte domenii, printre care cercetarea, dezvoltarea tehnologică, mediul și cultura.

Orizont Europa, programul UE de cercetare și inovare 2021-2027, este unul dintre principalele instrumente de punere în aplicare a strategiei europene de cooperare internațională: Abordarea globală a Europei în ceea ce privește cooperarea în domeniul cercetării și inovării. Programul este deschis cercetătorilor și inovatorilor din întreaga lume, care sunt încurajați să colaboreze cu partenerii din UE pentru a pregăti propuneri.

Negocierile sunt în curs de desfășurare cu multe alte țări din afara UE care și-au exprimat interesul de a se asocia la Orizont Europa, iar alte anunțuri vor fi făcute în săptămânile următoare.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană a lansat campania HealthyLifestyle4All pentru a promova un stil de viață sănătos pentru toți

Published

on

Comisia Europeană a lansat campania HealthyLifestyle4All pentru a promova un stil de viață sănătos pentru toți, pentru toate generațiile și grupurile sociale, cu scopul de a îmbunătăți sănătatea și bunăstarea europenilor. Legând sportul și modurile de viață active cu politicile în materie de sănătate, alimentație și alte politici, această campanie de doi ani implică societatea civilă, organizațiile neguvernamentale, autoritățile naționale, locale și regionale și organismele internaționale.

Toate părțile implicate vor pune în aplicare mai multe acțiuni pentru a-i invita pe europeni să fie mai activi și mai conștienți de sănătatea lor, se arată în comunicatul oficial.

Acțiunile vor sprijini cele trei obiective ale campaniei HealthyLifestyle4All:

  • Creșterea gradului de sensibilizare cu privire la un stil de viață sănătos la nivelul tuturor generațiilor;
  • Sprijinirea unui acces mai ușor la sport, la activități fizice și la o alimentație sănătoasă, cu un accent special pe incluziune și nediscriminare, pentru a ajunge la grupurile defavorizate și pentru a le implica;
  • Promovarea unei abordări globale la nivelul politicilor și sectoarelor, corelând alimentele, sănătatea, bunăstarea și sportul.

Toate organizațiile participante pot depune un angajament pentru acțiuni concrete pe Platforma online. Mai multe țări și organizații din UE, cum ar fi comitetele olimpice internaționale și europene, Agenția Mondială Antidoping (WADA), Federația internațională a sportului școlar, Federația Internațională de Fotbal (FIFA), Uniunea Asociațiilor Europene de Fotbal (UEFA) și Organizația Mondială a Sănătății (OMS) și-au prezentat deja contribuția, fiind așteptate și multe altele.

În calitate de coordonator al campaniei, Comisia va pune în aplicare mai multe acțiuni în următorii doi ani, inclusiv:

  • majorarea finanțării pentru proiectele care sprijină un stil de viață sănătos în cadrul programelor Erasmus+Orizont Europa și EU4Health pentru perioada 2021-2027. Astfel, 470 de milioane EUR vor fi disponibile pentru acțiuni în domeniul sportului în cadrul programului Erasmus+, 290 de milioane EUR în cadrul programului Orizont Europa și 4,4 milioane EUR în cadrul programului EU4Health;
  • crearea unui nou premiu, #BeActive Across Generations Award pentru recunoașterea importanței sportului la diferite vârste;
  • lansarea unei aplicații mobile a UE pentru prevenirea cancerului, în vederea sensibilizării cu privire la importanța unui stil de viață sănătos pentru prevenirea cancerului, sprijinind obiectivele Planului european de combatere a cancerului;
  • dezvoltarea și actualizarea unei baze de date a ingredientelor alimentare care să conțină informații privind calitatea nutrițională a produselor alimentare prelucrate vândute în UE pentru a promova produse alimentare mai sănătoase și pentru a reduce consumul de produse alimentare mai puțin sănătoase, cu un conținut ridicat de zahăr, grăsimi și sare. O etichetare nutrițională obligatorie armonizată pe partea frontală a ambalajului va sprijini în continuare acest obiectiv, precum și Codul de conduită al UE privind întreprinderile responsabile din sectorul alimenta și practicile de comercializare, care a intrat în vigoare în iulie 2021;
  • abordarea problemei alimentației sănătoase și durabile și importanța activității fizice și a sănătății mintale în școli. Comisia va revizui programul UE de încurajare a consumului de fructe, legume și lapte în școli și va raționaliza conceptul de stiluri de viață sănătoase în recomandarea sa privind educația;
  • sprijinirea elaborării de politici bazate pe date concrete pentru un stil de viață sănătos prin intermediul Portalului cu informații despre promovarea sănătății și prevenirea bolilor și al Centrului de cunoștințe privind cancerul.

Lansarea campaniei coincide cu începutul Săptămânii europene a sportului 2021, care are loc în perioada 23-30 septembrie în întreaga Europă, sub patronajul a trei mari sportivi europeni: Beatrice Vio, Jorge Pina și Sergey Bubka. Mii de evenimente, online și in situ, vor evidenția puterea activității fizice de a aduce bucurie, de a consolida reziliența și de a conecta generații. De la prima ediție, în 2015, Săptămâna europeană a sportului a devenit cea mai mare campanie europeană de promovare a sportului și a activității fizice. Săptămâna europeană a sportului (EWoS) din 2020 a înregistrat o participare record de 15,6 milioane de participanți activi la peste 32 000 de evenimente în întreaga Europă.

Declarațiile membrilor colegiului:

Vicepreședintele pentru promovarea modului de viață european, Margaritis Schinas, a declarat: „Sportul și activitatea fizică contribuie la bunăstarea noastră fizică și mentală. Pe lângă faptul că are un impact negativ asupra societății și sănătății oamenilor, lipsa de activitate fizică generează și costuri economice. În plus, sportul are potențialul de a consolida mesajele de toleranță și cetățenia în întreaga Europă. Campania lansată astăzi HealthyLifestyle4All este o mărturie a implicării Comisiei pentru un stil de viață sănătos pentru fiecare cetățean.

Ieri, în paralel cu Săptămâna europeană a sportului din Slovenia, comisarul pentru inovare, cercetare, cultură, educație și tineret, Mariya Gabriel, a lansat campania: „Sensibilizarea oamenilor cu privire la rolul sportului și la capacitatea de a avea un stil de viață sănătos nu a făcut decât să sporească de-a lungul anilor, nu în ultimul rând din cauza pandemiei. Trebuie să menținem această dinamică. Comisia Europeană va continua să depună eforturi pentru a sensibiliza publicul cu privire la rolul cheie pe care sportul îl joacă pentru societățile noastre; pentru sănătatea, incluziunea socială și pentru bunăstarea oamenilor. Inițiativa HealthyLifestyle4All invită sectoarele cheie care promovează sportul, activitatea fizică și alimentația sănătoasă să se alăture Comisiei în promovarea acțiunilor care pot îmbunătăți obiceiurile noastre sănătoase.”

Stella Kyriakides, comisarul pentru sănătate și siguranță alimentară, a declarat: „O stare bună de sănătate este piatra de temelie a unor societăți puternice și a unor economii puternice. Iar prevenirea va fi întotdeauna mai bună decât vindecarea. Acesta este motivul pentru care promovarea sănătății și prevenirea bolilor reprezintă o componentă esențială a activității noastre în domeniul sănătății și pe aceasta se pune un accent deosebit în cadrul Planul european de combatere a cancerului. Inițiativa HealthyLifestyles4All ne va ajuta să atragem atenția asupra importanței unui stil de viață sănătos pentru toate generațiile și grupurile sociale. Aceasta va sensibiliza opinia publică cu privire la importanța unui stil de viață sănătos, va sprijini trecerea la regimuri alimentare mai durabile și va promova întreprinderile și practicile de comercializare responsabile din sectorul alimentar.”

Context

Potrivit celui mai recent sondaj Eurobarometru, aproape jumătate dintre europeni nu desfășoară niciodată activități sportive, iar proporția acestora a crescut treptat în ultimii ani. Numai 1 din 7 persoane în vârstă de 15 ani sau mai mult mănâncă zilnic cel puțin cinci porții de fructe sau legume, iar 1 din 3 nu consumă fructe sau legume în fiecare zi. Stilurile de viață sănătoase contribuie la reducerea incidenței unei serii de boli netransmisibile. De exemplu, este cert că peste 40 % din cazurile de cancer pot fi prevenite, iar alimentația nesănătoasă și stilurile de viață sedentare sunt principalii factori determinanți. Strategiile eficiente de prevenire a cancerului pot preveni bolile, pot salva vieți și pot reduce suferința. Planul european de luptă împotriva cancerului se angajează să le ofere cetățenilor informațiile și instrumentele de care au nevoie pentru a face alegeri mai sănătoase în ceea ce privește alimentația și exercițiile fizice.

Sportul este recunoscut pentru stimularea sistemului imunitar, contribuind la îmbunătățirea sănătății mintale și învățându-ne valori importante ale incluziunii și participării. La nivelul UE, Comisia sprijină promovarea activității fizice prin acordarea de sprijin financiar prin intermediul programelor Erasmus+, Orizont Europa și EU4Health. Începând din 2014, Erasmus+ a finanțat 1 175 de proiecte și a ajuns la 3 700 de organizații, cu contribuții în valoare de 250 milioane EUR. Comisia a creat, de asemenea, premiile #BeActive awards pentru a sprijini proiecte și persoane care sunt dedicate promovării sportului și a activității fizice în întreaga Europă.

Comisia sprijină statele membre și părțile interesate în promovarea unei alimentații sănătoase printr-o serie de acțiuni, cum ar fi reformularea alimentelor, reducerea comercializării agresive (digitale) a produselor alimentare cu conținut ridicat de grăsimi, sare și zaharuri, achizițiile publice de alimente în școli, promovarea activității fizice și informarea consumatorilor, inclusiv etichetarea. O prezentare generală a inițiativelor politice privind alimentația și activitatea fizică arată că aceasta poate contribui la reducerea poverii bolilor netransmisibile, cum ar fi cancerul, bolile cardiovasculare, obezitatea și diabetul. Strategia „De la fermă la consumator” urmărește să accelereze tranziția către un sistem alimentar durabil, prin care toată lumea are acces la alimente suficiente, sigure, hrănitoare și durabile.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Președinta Comisiei Europene vine pe 27 septembrie pentru prima oară în România: Ursula von der Leyen va aproba PNRR-ul de 29,2 miliarde de euro în prezența lui Klaus Iohannis și a lui Florin Cîțu

Published

on

© European Union, 2021

Președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen efectuează luni prima sa vizită oficială la București de la preluarea mandatului de șefă a executivului de la Bruxelles. Momentul coincide cu aprobarea Planului Național de Redresare și Reziliență, prin intermediul căruia România va putea beneficia de 29,2 miliarde de euro, granturi și împrumuturi, pentru a-și redresa economia, ca urmare a pandemiei, pe baze noi ecologice și digitale.

Șefa executivului european se va afla în România pe 27 septembrie, după cum a anunțat un purtător de cuvânt al Comisiei Europene săptămâna trecută.

Ursula von der Leyen a vizitat ultima dată România în anul 2015, când deținea funcția de ministru al apărării în Germania.

Totodată, România este cea de-a 20-a țară care va fi vizitată de președinta Comisiei pentru a da undă verde planurilor naționale de redresare și reziliență, documentele programatice prin care statele UE vor putea beneficia de fondurile aferente Mecanismului de redresare și reziliență, elementul central de 672,5 miliarde de euro al instrumentului temporar de redresare Next GenerationEU, creat pentru atenuarea impactului economic și social al pandemiei de coronavirus în Europa.

Până în prezent, 25 din cele 27 de state ale Uniunii Europene au trimis la Bruxelles documentele aferente PNRR-urilor. 19 dintre acestea au primit aprobare pentru planurile lor din partea Comisiei Europene, iar 13 au primit prefinanțarea prevăzută pentru a demara reformele din cadrul planurilor naționale de redresare și reziliență. Singurele state care nu au depus planurile naționale de redresare sunt Bulgaria și Olanda.

Care este programul vizitei și unde va fi aprobat PNRR-ul?

Potrivit unui comunicat al Comisiei, remis CaleaEuropeană.ro, vizita Ursulei von der Leyen la București cuprinde întrevederi cu președintele Klaus Iohannis și cu prim-ministrul Florin Cîțu, care deține și interimatul la conducerea Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene după plecarea ministrului Cristian Ghinea, cel care a condus negocierile cu Bruxelles-ul pentru PNRR.

Șefa Comisiei Europene va fi primită la ora 16.00 la Palatul Cotroceni de președintele Iohannis, iar de la ora 16.50 la Palatul Victoria de prim-ministrul Cîțu.

Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, împreună cu președintele Klaus Iohannis şi premierul Florin Cîțu va vizita apoi Spitalul Universitar de Urgență București, începând cu ora 17.45.

De la ora 18.15, Ursula von der Leyen va susține o conferință comună de presă alături de Klaus Iohannis și Florin Cîțu pentru a marca simbolic aprobarea PNRR-ului României.

Locul ales pentru desfășurarea acestui moment, Spitalul Universitar de Urgență București, este unul cu însemnătate pentru planul ce va fi aprobat României. SUUB va putea beneficia de fonduri prin intermediul PNRR în cadrul pilonului consacrat sănătății.

Un plan sub sloganul “UrmătoareaGenerațieUE: Fonduri pentru România modernă și reformată”

România a trimis Planul Național de Redresare și Reziliență către Comisia Europeană la data de 31 mai și l-a publicat la 2 iunie.

Prin documentul care totalizează 1350 de pagini, Bucureștiul are la dispoziție 29,2 miliarde de euro, dintre care 14,2 miliarde de euro granturi și 14,9 miliarde de euro împrumuturi, care vor fi contractate la o dobândă extrem de avantajoasă bazată pe rating-ul de creditare al Comisiei Europene.

Finanțările trebuie contractate până la 31 decembrie 2023, iar proiectele trebuie implementate până la 31 decembrie 2026. 

De asemenea, după aprobarea din partea Comisiei Europene și a Consiliului Uniunii Europene (așteptată în termen de patru săptămâni), România ar trebui să primească o pre-finanțare de 13% din totalul fondurilor pentru a demara atingerea jaloanelor și a țintelor (milestones & targets) în materie de reforme și investiții.

Transporturile, educația și sănătatea – prioritățile vedetă ale României anului 2026

PNRR-ul României este structurat pe 15 componente care acoperă toţi cei 6 piloni prevăzuţi prin Regulamentul 2021/241 al Parlamentului European şi al Consiliului cu privire la Mecanismul de redresare și reziliență. 

Dintre cele 15 componente, finanțările cele mai mari sunt acordate, de departe, domeniilor transporturilor (7,6 miliarde de euro), educației (3,6 miliarde de euro), sănătății (2,45 miliarde de euro), renovării clădirilor (2,2 miliarde de euro), tranziției verzi și digitale la nivel local (2,12 miliarde de euro), sistemelor publice digitale (1,89 miliarde de euro) și energiei (1,614 miliarde de euro).

Din cele 7,6 miliarde de euro alocate transportului sustenabil, 3,9 miliarde vor fi direcționate transportului feroviar, iar 3,1 miliarde de euro celui rutier. Pe baza sumelor alocate, aceste două sub-componente primesc cea mai mare finanțare din cadrul PNRR. Până în 2026, România se angajează să construiască 434 de kilometri de autostradă prin PNRR, iar din perspectiva infrastructurii feroviare sunt avuți în vedere 311 km de cale ferată modernizată, 311 km de cale ferată cu sistem ERTMS 2, 110 km de cale ferată electrificată, 206 km de cale ferată cu sistem modern de centralizare. 

Educația se identifică cu proiectul prezidențial al lui Klaus Iohannis – România Educată. Cele 3,6 miliarde de euro alocate vor contribui, printre altele, la construcția a 50 de școli noi, la achiziționarea a 1.800 de microbuze verzi pentru transportul elevilor, la dotarea cu mobilier a 75.000 de săli de clasă dotate cu mobilier, la înființarea a 20.000 de locuri de recreere și lectură și la crearea a 20.000 de locuri de cazare în campusuri universitare.

Subfinanțată cronic asemenea educației în ultimele trei decenii, sănătatea va beneficia de 2,45 miliarde de euro pentru a dota ecosistemul sanitar din România – 200 de centre comunitare, 3.000 de cabinete de asistență medicală, 26 de secții de terapie intensivă nou-născuți și 30 de ambulatorii.

Cum sunt cuprinse în PNRR-ul României temele prioritare de la Bruxelles: clima și digitalul

Conform cerințelor convenite la nivel european, între cei șase piloni stabiliți la nivel european, trebuie să se regăsească investiții și reforme de cel puțin 37 % pentru sprijinirea obiectivelor de reducere a gazelor cu efect de seră cu 55% până în 2030 în vederea atingerii neutralității climatice până în anul 2050 și 20 % pentru tranziția digitală.

În planul României, minim 37% din PNRR către tranziția verde ar trebui să semnifice aproximativ 10,8 miliarde de euro, iar minim 20% pentru digitalizare aproximativ 5,84 miliarde de euro.

Din structura și bugetul PNRR reiese că 15,9 miliarde de euro vor fi alocate tranziției verzi, iar 1,89 miliarde de euro domeniului digital. La acestea, se vor adăuga 2,12 miliarde de euro prin fondul local pentru tranziție verde și digitală și finanțări pentru obiective digitale pe diferite sub-componente ale componentelor desfășurate mai jos.


Care sunt structura și bugetul PNRR? 

Primul pilon – Tranziţia verde (15,9 miliarde de euro) – este structurat pe șase componente cu finanțare distinctă:

1) Sistemul de management al apei (1,884 miliarde de euro);

2) Împădurim România şi protejăm biodiversitatea (1,372 miliarde de euro);

3) Managementul deşeurilor (1,2 miliarde de euro);

4) Transport sustenabil (7,6 miliarde de euro);

5) Fondul pentru Valul renovării (2,2 miliarde de euro);

6) Energie (1,614 miliarde de euro);

Cel de-al doilea pilon – transformare digitală (1,89 miliarde de euro) – are o singură componentă:

7) Cloud guvernamental şi sisteme publice digitale;

Pilonul al treilea – Creştere inteligentă, sustenabilă şi favorabilă incluziunii (2,83 miliarde de euro) – cuprinde două componente:

8) Reforme fiscale şi reforma sistemului de pensii  (482 de milioane de euro);

9) Suport pentru sectorul privat, cercetare, dezvoltare şi inovare (2,359 miliarde de euro);

Componentele pilonului al patrulea Coeziune socială şi teritorială (2,3 miliarde de euro)

10) Fondul local pentru tranziţie verde şi digitală (2,12 miliarde de euro);

11) Turism şi cultură (200 de milioane de euro);

Pilonul consacrat sănătății, rezilienței economice, sociale și instituționale, cel de-al cincilea va avea alocate 2,8 miliarde de euro pe trei componente:

12) Sănătate (2,455 miliarde de euro);

13) Reforme sociale (217 milioane de euro);

14) Reforma sectorului public. Creşterea eficienţei justiţiei şi întărirea capacităţii partenerilor sociali (167 milioane de euro);

Pilonul al șaselea “Politici pentru noua generaţie” (3,6 miliarde de euro) are o singură componentă:

15. România Educată.


Semestrul European – Nouă reforme pe care România trebuie să le implementeze

Un aspect cu caracter reformator important, dar și inovator în arhitectura Facilității de redresare și reziliență, este legătura cu Semestrul European – ciclul de coordonare a politicilor economice, bugetare, în domeniul muncii și în domeniul social creat la nivelul UE ca urmare a crizei din 2008. 

Fiecare plan național de redresare și reziliență abordează recomandările specifice fiecărei ţări identificate în cursul discuţiilor din cadrul semestrului european 2019 şi 2020.

Astfel, pentru a răspunde recomandărilor specifice de țară din 2019 și 2020 în PNRR sunt incluse nouă reforme majore privind pensiile, politica fiscală, companiile de stat, o nouă formulă de calcul a salariului minim, înființarea Băncii Naționale de Dezvoltare,  administrația publică, justiția, decarbonizarea transportului și energie regenerabilă.

În următorii ani, României îi vor reveni aproape 80 de miliarde din fondul de redresare și din Cadrul Financiar Multianual 2021-2027, conform negocierilor conduse de președintele Klaus Iohannis la Consiliul European din 17-21 iulie 2020. Acestea vor fi distribuite astfel: 29,2 miliarde din Mecanismul de Redresare și Reziliență din cadrul NGEU (reprezentând 4,52% din acest instrument), 28,22 miliarde din fondurile de coeziune (reprezentând 7,52%), 19,34 miliarde din politica agricolă comună (reprezentând 5,58%) și 1,94 miliarde din Fondul pentru o Tranziție Justă (reprezentând 11,09%).

Continue Reading

Facebook

Advertisement
EUROPARLAMENTARI ROMÂNI10 hours ago

Gheorghe Falcă a fost ales vicepreședinte al PNL pentru fonduri europene și dezvoltare regională: Modernizarea României, al treilea mare proiect de țară, după aderarea la UE și NATO

U.E.12 hours ago

Alegeri în Germania: Social-democrații, ușor avans față de conservatori. Verzii, pe a treia poziție (exit-poll)

Cristian Bușoi13 hours ago

Cristian Bușoi a fost ales vicepreședinte al PNL pentru Sănătate: Avem șansa în anii următori să îmbunătățim situația din spitalele din România cu ajutorul fondurilor europene

U.E.13 hours ago

Ziua Europeană a Limbilor. Eurostat: Elevii români, fruntași în UE la studierea limbilor străine. Engleza și franceza, cele mai studiate limbi

Alin Mituța15 hours ago

Caravana ”Cu Europa ajungem departe”, lansată de eurodeputatul Alin Mituța, a ajuns la final: Voi duce ideile colectate în Conferința privind viitorul Europei

MAREA BRITANIE15 hours ago

Regatul Unit acordă 10.500 de vize temporare de muncă pentru a face față deficitului de forță de muncă

U.E.17 hours ago

Țările Med5 cer UE o ”împărțire echitabilă a responsabilității” privind migrația: Combaterea migrației ilegale trebuie să se concentreze pe prevenirea la sursă

U.E.19 hours ago

Germanii sunt chemați la urne pentru a alege direcția politică a celei mai mari economii europene în epoca post-Merkel

Corina Crețu21 hours ago

Eurodeputatul Corina Crețu: Planul Național de Redresare și Reziliență, o oportunitate pentru a rezolva cu prioritate problemele de natură socială

POLITICĂ21 hours ago

Președintele PMP, Cristian Diaconescu, mesaj de unitate a dreptei politice românești: Avem datoria să facem reformele necesare astfel încât să aducem bunăstarea dorită de români

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI10 hours ago

Gheorghe Falcă a fost ales vicepreședinte al PNL pentru fonduri europene și dezvoltare regională: Modernizarea României, al treilea mare proiect de țară, după aderarea la UE și NATO

POLITICĂ2 days ago

Florin Cîțu este noul președinte al Partidului Național Liberal: Acest vot mă onorează și mă responsabilizează. Vă promit că voi fi președintele tuturor liberalilor

ONU4 days ago

În primul discurs la ONU, Maia Sandu cere retragerea trupelor Rusiei din Transnistria și anunță că a început curățarea Republicii Moldova de regimurile corupte

Dragoș Pîslaru5 days ago

Eurodeputatul Dragoș Pîslaru: Cel mai optimist scenariu pentru aderarea României la zona euro ar fi în 2028

ONU5 days ago

Klaus Iohannis, la ONU: România susține rolul de lider al Uniunii Europene în materie de schimbări climatice

INTERVIURI5 days ago

INTERVIU Președinta Fondului de Investiții al celor Trei Mări: Înființarea fondului, posibilă prin cooperarea cu România. Este esențial să prezentăm investitorilor întreaga regiune prin fiecare țară în parte

ONU5 days ago

Klaus Iohannis, de la tribuna ONU: Valorile democratice și ordinea bazată pe reguli, fundamente ale unui viitor mai bun. Conflictele prelungite din vecinătatea României continuă să amenințe securitatea Europei

INTERNAȚIONAL6 days ago

Joe Biden invocă, în primul său discurs la ONU, “alianța sacră NATO” și “parteneriatul fundamental cu UE”: Suntem în zorii unui deceniu decisiv. Începem o nouă eră de diplomaţie neobosită

INTERVIURI7 days ago

INTERVIU Ministrul adjunct de externe al Poloniei: România și Polonia sunt liderii principali ai Inițiativei celor Trei Mări. Trebuie să fim o parte mai puternică a UE

INTERVIURI1 week ago

Comisarul European Adina Vălean, despre rolul tinerilor în Conferința pentru Viitorul Europei: Ideile lor reprezintă o valoare adăugată

Team2Share

Trending