Connect with us

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană a publicat pachetul de orientări și recomandări pentru a ajuta statele membre să elimine treptat restricțiile de călătorie și pentru a relansa sectorul turismului în Europa

Published

on

© European Commission/ Twitter

Comisia Europeană a prezentat miercuri pachetul de recomandări și linii directoare pentru a ajuta statele membre să ridice treptat restricțiile de călătorie și să permită firmelor din domeniul turismului să își reia activitatea, după luni de carantină, respectând, în același timp, măsurile necesare de sănătate.

Potrivit unui comunicat al Comisiei Europene, liniile directoare publicate miercuri oferă cetățenilor posibilitatea de a se bucura de aer curat, să se relaxeze, necesare în această perioada. De îndată ce situația pe planul sănătății o permite, oamenii ar trebui să se poată întâlni cu prietenii și cu familia, în propria țară sau în alte părți din UE, știind că s-au luat toate măsurile de siguranță și de precauție necesare.

”Dorim să creăm condiții sigure în fiecare mod de transport, în măsura posibilului, atât pentru persoanele care călătoresc, cât și pentru lucrătorii din domeniul transporturilor. Pe măsură ce restabilim conectivitatea, aceste orientări vor oferi autorităților și părților interesate un cadru standard. Prioritatea noastră este de a restabili mobilitatea cât mai curând posibil, dar numai cu dispoziții clare privind securitatea și sănătatea”, a transmis comisarul european pentru Transporturi, Adina Vălean.

”Milioane de IMM-uri și întreprinderi familiale cu activități în domeniul hotelier, restaurante, servicii de transport de călători și agenții de voiaj riscă falimentul și pierderea locurilor de muncă, de aceea trebuie să își reia de urgență activitatea. Ajutăm turismul european să revină la normal, acordând totodată o atenție sporită sănătății și siguranței. Astăzi propunem o abordare europeană comună pentru gestionarea unui sezon estival 2020 dificil, pregătindu-ne în același timp pentru un ecosistem turistic digital și mai durabil în viitor”, a spus, la rândul său, comisarul european pentru piața internă, Thierry Breton. 

Pachetul de recomandări urmărește să ajute sectorul turistic europeană să-și revină în urma pandemiei de coronavirus, sprijinind întrepinderile, asigurându-se, în același timp, că Europa continuă să fie principala destinată a turiștilor.

Pachetul Comisiei pentru turism și transport include:

– o strategie globală de redresare pentru anul 2020 și nu numai,

– o abordare comună pentru restabilirea liberei circulații și ridicarea restricțiilor la frontierele interne ale UE, într-un mod gradual și coordonat,

– un cadru care să asigure restabilirea treptată a transportului, garantând în același timp siguranța pasagerilor și a personalului,

– o recomandare care urmărește să facă din voucherele de călătorie o alternativă atractivă la rambursarea în numerar,

– criterii pentru reluarea treptată, în condiții de siguranță, a activităților turistice și pentru elaborarea de protocoale sanitare pentru unitățile de primire turistice cum ar fi hotelurile.

A. Pentru turiști și călători

Astfel, Comisia Europeană să le ofere cetățenilor posibilitatea de a călători din nou, într-o manieră sigură, fie că este în scop turistic, de serviciu sau personal, recomandând:

Restabilirea libertății de mișcare în sigurață și ridicarea controalelor la frontiera internă.

Libertatea de mișcare și călătoriile transfrontaliere sunt esențiale pentru turism. În acest caz, Comisia propune o abordare etapizată, coordonată la nivel european, cu un prim pas care implică ridicarea restricțiilor între zonele sau statele membre care prezintă situații epidemiologice similare. În același timp, este nevoie de flexibilitate, incluzând posibilitatea de a reintroduce anumite restricții dacă situația epidemiologică o cere.

Așadar, Comisia Europeană recomandă ca statele membre să acționeze în funcție de următoarele trei criterii:

– epidemiologic, cu aplecare asupra domeniilor unde situația se îmbunătățește, în funcție de recomadările oferite de Centrul European pentru Prevenirea și Controlul Bolilor (ECDC), utilizând harta regională elabăroată de acesta,

– capacitatea de aplica măsuri de izolare pe toată durata călătoriei, inclusiv la trecerea frontierei, împreună cu protecții și măsuri adiționale acolo unde distanțarea fizică este dificil de asigurat,

– considerente economice și sociale, prioritizând inițial călătoriile transfrontaliere din domenii cheie de activitate și incluzând motive personale.

Principiul nediscriminării are o importanță aparte: în cazul în care un stat membru decide să permită deplasarea pe teritoriul său sau în anumite regiuni și zone de pe teritoriul său, statul membru respectiv ar trebui să facă acest lucru într-un mod nediscriminatoriu, adică să permită deplasarea în toate regiunile sau țările din UE care prezintă condiții epidemiologice similare. În aceeași ordine de idei, toate restricțiile trebuie să fie ridicate fără discriminare pentru toți cetățenii UE și toți rezidenții din statul membru respectiv, indiferent de naționalitatea acestora, și acest lucru trebuie aplicat în toate zonele Uniunii cu o situație epidemiologică similară.

Restabilirea serviciilor de transport în toată UE, protejând în același timp sănătatea lucrătorilor și a pasagerilor.

Orientările conțin principii generale pentru reluarea treptată și în condiții de siguranță a transportului aerian, feroviar, rutier și fluvial de călători. Orientările prevăd o serie de recomandări, cum ar fi necesitatea de a limita contactul dintre pasageri pe de o parte, reducând pe cât posibil densitatea lor, și dintre pasageri și lucrătorii din domeniul transporturilor.

Orientările includ, de asemenea, indicații privind utilizarea echipamentelor individuale de protecție cum ar fi măștile de protecție și protocoalele adecvate pentru situațiile în care pasagerii prezintă simptome de COVID-19. Orientările prevăd, de asemenea, recomandări specifice pentru fiecare mod de transport și impun coordonarea între statele membre, având în vedere restabilirea treptată a conexiunilor dintre acestea.

Reluarea în siguranță a serviciilor de turism:

Comisia stabilește un cadru comun care oferă criterii pentru reluarea treptată și în condiții de siguranță a activităților turistice și elaborarea de protocoale sanitare pentru hoteluri și alte forme de cazare, pentru a proteja atât sănătatea turiștilor, cât și pe cea a angajaților. Aceste criterii includ dovezi epidemiologice; capacitate suficientă a sistemului de sănătate pentru localnici și turiști; supraveghere și capacitate de monitorizare și de testare solide, precum și urmărirea contactelor. Aceste reguli le vor permite persoanelor să stea, în siguranță, în hoteluri, campinguri, pensiuni sau alte unități de cazare de vacanță, să mănânce și să bea în restaurante, baruri și cafenele și să viziteze plaje și alte spații exterioare de agrement.

Asigurarea interoperabilității transfrontaliere a aplicațiilor de urmărire:

Statele membre, cu sprijinul Comisiei, au convenit asupra unor reguli pentru a asigura interoperabilitatea transfrontalieră a aplicațiilor de urmărire, astfel încât cetățenii să poată fi avertizați cu privire la o posibilă infecție cu noul coronavirus atunci când călătoresc în UE.

Protocolul îi va ajuta pe informaticienii care lucrează cu autoritățile naționale din domeniul sănătății. Aplicațiile de urmărire respective trebuie să fie voluntare, transparente, temporare, securizate cibernetic, să utilizeze date anonimizate, să se bazeze pe tehnologia bluetooth și să fie interoperabile la nivel transfrontalier, precum și între diferite sisteme de operare. Interoperabilitatea este esențială: Cetățenii UE trebuie să poată primi alerte cu privire la o posibilă infecție într-un mod sigur și protejat, indiferent de locul în care se află în UE și indiferent de aplicația pe care o utilizează. Comisia sprijină statele membre în găsirea soluției adecvate, în conformitate cu principiile stabilite în setul de instrumente UE și în orientările Comisiei privind protecția datelor.

Voucherele trebuie să devină o opțiune mai atractivă pentru clienți:

În baza normelor UE, călătorii au dreptul de a alege între vouchere sau rambursarea în numerar pentru biletele de avion anulate (avion, tren, autobuz/autocar și feribot) sau pentru pachetele de servicii de călătorie.

Reafirmând acest drept, recomandarea Comisiei urmărește să se asigure că voucherele devin o alternativă mai atractivă și viabilă la rambursare pentru călătoriile anulate în contextul actualei pandemii, ceea ce a creat de asemenea dificultăți financiare semnificative pentru operatorii de transport.

Voucherele voluntare ar trebui să fie protejate împotriva insolvenței emitentului, să aibă o perioadă minimă de valabilitate de 12 luni și să fie rambursabile timp de cel mult un an dacă nu sunt utilizate.

Acestea ar trebui, de asemenea, să ofere pasagerilor o flexibilitate suficientă, să le permită să călătorească pe aceeași rută în aceleași condiții de prestare a serviciilor și să le ofere posibilitatea de a rezerva un contract de servicii de călătorie cu același tip de servicii sau de o calitate echivalentă. Voucherele ar trebui să fie, de asemenea, transferabile către un alt călător. 

B. Pentru întreprinderile din domeniul turismului

Comisia își propune să sprijine sectorul european al turismului prin:

Asigurarea de lichidități destinate întreprinderilor din domeniul turismului, în special IMM-urilor, prin:

Flexibilitatea  în temeiul normelor privind ajutoarele de stat le permite statelor membre să introducă scheme, cum ar fi schemele de garantare pentru vouchere și alte sisteme de lichidități, pentru a sprijini întreprinderile din sectorul transporturilor și al călătoriilor și pentru a se asigura că sunt satisfăcute cererile de rambursare apărute din cauza pandemiei de COVID-19. Sistemele de vouchere pot fi aprobate de Comisie foarte rapid în urma notificării de către statul membru în cauză.

Finanțare din partea UE. UE continuă să furnizeze lichidități imediate întreprinderilor afectate de criză prin intermediul Inițiativei privind Instrumentul de răspuns la coronavirus, în cadrul gestiunii partajate cu statele membre. În plus, Comisia a pus la dispoziție o finanțare de până la 8 miliarde de euro pentru 100 000 de întreprinderi mici afectate de criză, împreună cu Fondul european de investiții.

Salvarea de locuri de muncă cu un ajutor financiar de până la 100 de miliarde EUR din cadrul programului SURE. Programul SURE ajută statele membre să acopere costurile sistemelor naționale de ocupare a forței de muncă pe termen scurt și ale măsurilor similare care permit întreprinderilor să protejeze locurile de muncă. Comisia sprijină, de asemenea, parteneriatele dintre serviciile de ocupare a forței de muncă, partenerii sociali și întreprinderi, pentru a facilita recalificarea, în special a lucrătorilor sezonieri.

Informarea cetățenilor cu privire la oferta turistică locală, promovarea atracțiilor și a turismului local și a Europei ca destinație turistică sigură.  Comisia va colabora cu statele membre pentru a promova un sistem de vouchere în cadrul căruia clienții să poată sprijini hotelurile sau restaurantele lor preferate. Comisia va susține, de asemenea, campanii paneuropene de comunicare în care Europa este prezentată drept destinație turistică de top.

Pentru a completa măsurile pe termen scurt, Comisia va continua să lucreze cu statele membre pentru a promova turismul durabil în conformitate cu Pactul verde european și pentru a încuraja transformarea digitală a serviciilor turistice astfel încât să poată oferi mai multe opțiuni, o mai bună alocare a resurselor și noi modalități de gestionare a fluxurilor de călătorie și a fluxurilor turistice.

Comisia va organiza, împreună cu instituțiile UE, industria, regiunile, orașele și alte părți interesate, o convenție europeană pentru a reflecta asupra viitorului ecosistemului turistic european durabil, inovator și rezilient — ”Agenda europeană pentru turism 2050”.

Europa dispune de un ecosistem turistic foarte activ. Călătoriile, transportul, cazarea, alimentația, recreerea sau cultura contribuie la aproape 10 % din PIB-ul UE și constituie o sursă esențială de locuri de muncă și de venituri în numeroase regiuni europene. 267 de milioane de europeni (62 % din populație) fac cel puțin o călătorie privată de agrement pe an, iar 78 % dintre europeni își petrec vacanțele în țara lor de origine sau în altă țară din UE.

Ecosistemul turistic a fost, de asemenea, unul dintre cele mai afectate de restricțiile severe impuse circulației și călătoriilor în urma pandemiei de COVID-19. Organizația Mondială a Turismului (UNWTO) prevede o reducere cu 20-30 % a numărului de sosiri internaționale, ceea ce înseamnă pierderi între 280 și 420 de miliarde EUR pentru industria călătoriilor în întreaga lume. În Europa, vara este un anotimp crucial pentru industrie, aducând, în medie, încasări de 150 de miliarde EUR pentru sectorul turismului european și 360 de milioane de turiști.

Pachetul prezentat miercuri urmează calea stabilită de Foaia de parcurs comună europeană, publicată de Comisie la 14 aprilie, în cooperare cu Consiliul European. Foaia de parcurs a oferit o abordare treptată pentru eliminarea măsurilor de izolare introduse ca urmare a pandemiei de COVID-19.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

COMISIA EUROPEANA

UE pregătește un plan care să permită plata gazului rusesc în ruble fără a încălca sancțiunile impuse Rusiei

Published

on

© European Union, 2012/ Source: EC - Audiovisual Service

Uniunea Europeană lucrează la un plan pentru a se conforma cererilor președintelui rus Vladimir Putin de a plăti gazul furnizat în ruble fără a încălca sancțiunile, au declarat surse pentru Bloomberg.

Sursele prezente la o reuniune a Comisiei Europene, care a avut loc vineri în spatele ușilor închise, au declarat că noile îndrumări ar permite importatorilor de gaz să deschidă un cont la Gazprombank, deținută de statul rus, și să plătească în euro sau dolari, care vor fi apoi convertiți în ruble de către bancă.

Potrivit Bloomberg, sursele au declarat că firmele ar trebui să facă „o declarație clară că își consideră obligațiile îndeplinite odată ce plătesc în euro sau dolari, în conformitate cu contractele existente”.

Putin face presiuni pentru ca țările „neprietenoase” să plătească pentru gaz în ruble pentru a menține puterea unei monede care este susținută de controale stricte ale capitalului și de rate ridicate ale dobânzii, amenințând să întrerupă o linie care furnizează 45% din importurile de gaz ale UE.

Comisia încearcă acum să găsească o modalitate de a satisface cererile lui Putin fără a încălca din punct de vedere tehnic sancțiunile, indicând că plata într-un cont Gazprombank în euro sau dolari ar fi legală.

Cumpărătorii sunt obligați să deschidă două conturi Gazprombank: unul în moneda națională și unul în valută. Plata în rubla națională ar încălca sancțiunile, deși sursele au declarat că nu este clar dacă orientările actualizate vor schimba acest lucru.

Anterior, sursele au declarat că 20 de companii înființaseră deja conturi Gazprombank pentru a satisface cerințele lui Putin. Președinta Comisiei Europene, Ursula Von Der Leyen, calificase cererile drept „șantaj” și „o încălcare clară a contractului”.

Una dintre surse a declarat pentru Bloomberg că Germania, Ungaria, Italia și Franța au fost în general în favoarea planului, în timp ce Polonia a susținut că acesta nu oferă claritate juridică, iar alte state membre au fost confuze din cauza lipsei de orientări specifice.

Majoritatea țărilor UE au termene de plată pentru importurile de gaze din Rusia pentru sfârșitul lunii, moment în care nerespectarea cerințelor lui Putin ar putea duce la închiderea robinetelor, așa cum a fost cazul Poloniei și Bulgariei în aprilie.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

CE propune noi norme pentru a îmbunătăți flexibilitatea bugetului UE în perioade de criză și digitalizarea gestionării banilor europeni

Published

on

© European Union, 2019/Source: EC - Audiovisual Service

Comisia Europeană a propus astăzi ajustări specifice ale normelor financiare ale Uniunii Europene, cunoscute sub numele de Regulamentul Financiar.

Obiectivul principal al propunerii este de a alinia normele existente la actualul buget pe termen lung 2021-2027 și de a aduce îmbunătățiri suplimentare la standardele foarte ridicate deja existente ale normelor financiare ale UE, în vederea dezvoltării unui buget și mai transparent, mai bine protejat și mai flexibil.

„Propunerea de astăzi urmărește să ofere certitudine beneficiarilor fondurilor UE, îmbunătățind în același timp capacitatea de reacție a bugetului în perioadele de criză și digitalizând implicit gestionarea bugetară. Experiențele recente ne-au învățat că dacă suntem pregătiți să facem față neprevăzutului, acest lucru face diferența pentru toți. Aștept cu nerăbdare discuțiile constructive cu Parlamentul European și cu statele membre în cadrul Consiliului în vederea punerii în aplicare a acestor norme cu promptitudine și în beneficiul tuturor”, a declarat comisarul Johannes Hahn, responsabil pentru buget și administrație.

Principalele elemente ale propunerii de astăzi urmăresc să asigure:

O mai mare transparență a bugetului UE, prin:

  • îmbunătățirea informării publicului cu privire la utilizarea bugetului UE și la beneficiarii finanțării UE prin intermediul unei baze de date publice îmbunătățite care să acopere toate metodele de execuție bugetară,
  • consolidarea eficacității controlului și a auditurilor prin colectarea obligatorie de date privind beneficiarii finanțării UE, inclusiv beneficiarii lor efectivi,
  • utilizarea unui sistem informatic integrat de extragere a datelor și de evaluare a riscurilor în toate metodele de execuție a bugetului UE pentru a identifica riscurile de nereguli, fraudă, conflicte de interese, printre altele.

Un buget al UE mai bine protejat, prin:

  • consolidarea sistemului de detectare timpurie și de excludere al Comisiei, putând astfel să identifice beneficiarii de fonduri UE care încalcă normele UE și să îi excludă de la finanțare,
  • extinderea domeniului de aplicare a acestui sistem la gestionarea partajată a execuției bugetare (în cazul în care Comisia execută bugetul împreună cu statele membre ale UE), de exemplu, pentru finanțarea din Fondul European de Dezvoltare Regională sau în cadrul Mecanismului de Redresare și Reziliență,
  • actualizarea definiției conflictului de interese, care oferă motive de respingere a participanților la procedurile de atribuire în cazul în care se detectează conflicte de interese,
  • creșterea eficienței și a calității controalelor și a auditurilor prin digitalizare și prin utilizarea tehnologiilor emergente, în conformitate cu angajamentul Comisiei față de practicile digitale.

Un buget al UE mai flexibil, prin:

  • asigurarea unui cadru juridic clar pentru achizițiile publice în situații de criză, de exemplu, permițând instituțiilor UE să facă achiziții în numele statelor membre ale UE sau să acționeze ca organism central de achiziții,
  • adăugarea unui nou instrument de execuție bugetară pentru a se asigura că Comisia poate contribui la inițiativele globale (și anume activitățile cu donatori multipli, care implică punerea în comun a fondurilor în sprijinul obiectivelor globale în domenii precum schimbările climatice, educația, lupta împotriva SIDA, tuberculozei și malariei).

Propunerea de astăzi va face acum obiectul negocierilor din partea Parlamentului European și a statelor membre ale UE în cadrul Consiliului, în vederea unei adoptări rapide. Comisia va colabora îndeaproape cu aceste două instituții pentru a se asigura că solicitanții și beneficiarii de fonduri UE pot începe să beneficieze de noile norme cât mai curând posibil.

 

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Previziunile economice de primăvară pentru România: Comisia Europeană anticipează o încetinire a ritmului de creștere până la 2,6% în 2022. Inflația va atinge un nivel record, de 8,9%

Published

on

© Calea Europeana/ Zaim Diana

Comisia Europeană și-a revizuit în jos perspectivele de creștere economică în Uniunea Europeană, pe fondul războiului declanșat de Rusia în Ucraina, care ridică noi provocări și presiuni asupra prețurilor la materiile prime, generând noi întreruperi ale aprovizionării, fapt ce sporește incertitudinea și accentuează obstacolele preexistente din calea creșterii economice, în legătură cu care existau speranțe de diminuare înainte de izbucnirea războiului.

Potrivit previziunilor economice de primăvară ale anului 2022, PIB-ul UE va rămâne  în teritoriu pozitiv datorită efectului combinat dintre redeschiderea economiilor după perioada de izolare și măsurile politice ferme adoptate în timpul pandemiei pentru a sprijini creșterea economică.

Concret, redeschiderea post-pandemică a serviciilor ce implică interacțiune sporită, o piață a forței de muncă puternică și în curs de îmbunătățire, măsurile fiscale pentru a compensa creșterea prețurilor la energie sunt menite să sprijine consumul privat.

Creșterea PIB-ului real, atât în UE, cât și în zona euro, este prevăzută acum la 2,7% în 2022 și la 2,3% în 2023, în scădere de la 4,0% și, respectiv, 2,8% (2,7% în zona euro.

Revizuirea în scădere pentru 2022 trebuie citită în contextul avansului de creștere economică din primăvara și vara anului trecut, care adaugă aproximativ 2 puncte procentuale la rata anuală de creștere pentru acest an. Creșterea producției pe parcursul anului a fost redusă de la 2,1% la 0,8%.

Principala lovitură pentru economica mondială și cea europeană este dată de prețurile la materiile prime energetice.

Deși acestea crescuseră substanțial înainte de război, de la nivelurile scăzute înregistrate în timpul pandemiei, incertitudinea privind lanțurile de aprovizionare a exercitat o presiune în sus asupra prețurilor, sporind totodată volatilitatea acestora. Acest lucru este valabil pentru alimente și alte bunuri și servicii de bază, puterea de cumpărare a gospodăriilor fiind în scădere.

Întreruperile logistice și ale lanțurilor de aprovizionare induse de război, precum și creșterea costurilor de producție pentru o gamă largă de materii prime se adaugă la perturbările din comerțul mondial cauzate de măsurile drastice de limitare a COVID-19 aplicate încă în unele părți ale Chinei, fapt ce pune presiune asupra producției.

Prețurile la energie au dus inflația la valori record

Inflația a luat avânt de la începutul anului 2021. De la 4,6% în ritm anual în ultimul trimestru din 2021, aceasta a urcat la 6,1% în primul trimestru din 2022. Inflația globală în zona euro a urcat la 7,5% în aprilie, cea mai mare rată din istoria uniunii monetare.

Inflația în zona euro este estimată la 6,1% în 2022, înainte de a scădea la 2,7% în 2023.

Pentru anul 2022 în ansamblu, aceasta reprezintă o revizuire considerabilă în creștere față de previziunile intermediare din iarna anului 2022 (3,5%). Se preconizează că inflația va atinge un vârf de 6,9% în trimestrul al doilea al acestui an și va scădea treptat ulterior. Pentru UE, se așteaptă ca inflația să crească de la 2,9% în 2021 la 6,8% în 2022 și să scadă din nou la 3,2% în 2023. Inflația medie de bază este proiectată peste 3% în 2022 și 2023 atât în UE, cât și în zona euro.

O piață a forței de muncă puternică și care continuă să se amelioreze

Piața muncii intră în noua criză de pe o bază solidă. În 2021, în economia Uniunii au fost create peste 5,2 milioane de locuri de muncă, ceea ce a atras un număr suplimentar de aproape 3,5 milioane de persoane pe piața muncii. În plus, numărul șomerilor a scăzut cu aproape 1,8 milioane de persoane. Ratele șomajului la finele anului 2021 au scăzut sub nivelurile record anterioare.

Conform previziunilor, condițiile de pe piața muncii vor continua să se amelioreze. Se estimează că ocuparea forței de muncă din UE va crește cu 1,2 % anul acesta, deși această rată anuală de creștere este stimulată de dinamica puternică din a doua jumătate a anului trecut. Se anticipează că refugiații de război ucraineni din Uniune vor intra pe piețele muncii doar treptat, cu efecte tangibile ce vor deveni vizibile abia începând cu anul viitor.

Ratele șomajului ar urma să scadă, conform previziunilor, până la 6,7 % în acest an și 6,5 % în 2023 în UE, în timp ce în zona euro ele ar urma să atingă 7,3 % în 2022 și 7,0 % în 2023.

Deficitele publice continuă să scadă, dar costurile asociate războiului cresc

În pofida costului măsurilor de atenuare a impactului prețurilor ridicate la energie și de sprijinire a persoanelor care fug din Ucraina, deficitul public agregat din UE va continua să scadă în 2022 și 2023, pe fondul retragerii măsurilor temporare de sprijin COVID-19: de la 4,7 % din PIB în 2021, deficitul în UE va scădea la 3,6 % din PIB în 2022 și la 2,5 % în 2023 (3,7 % și 2,5 % în zona euro).

După ce ponderea datoriei publice în PIB a înregistrat un declin de aproximativ 90% (97% în zona euro) în 2021, Comisia Europeană anticipează că aceasta va ajunge la aproximativ 87% în 2022 și 85% în 2023 (95% și, respectiv, 93% în zona euro), rămânând peste nivelul de dinainte de COVID-19.

Incertitudinea și riscurile depind de evoluția războiului

Riscurile la adresa previziunilor privind activitatea economică și inflația depind în mare măsură de evoluția războiului și, în special, de impactul acestuia asupra piețelor energetice.

Având în vedere gradul ridicat de incertitudine, previziunile de bază sunt însoțite de o analiză-scenariu bazată pe un model care ia în calcul impactul unor prețuri mai mari la produsele energetice de bază, precum și al unei întreruperi totale a aprovizionării cu gaze naturale din Rusia.

În acest din urmă scenariu, mai grav, ratele de creștere a PIB-ului ar fi cu aproximativ 2,5 și 1 punct procentual mai mici decât previziunile de bază în 2022 și, respectiv, 2023, în timp ce inflația ar crește cu 3 puncte procentuale în 2022 și cu peste 1 punct procentual în 2023, peste proiecția de bază.

Pe lângă aceste perturbări potențiale ale aprovizionării cu energie, problemele mai grave decât se preconizase din lanțurile de aprovizionare, precum și creșterile suplimentare ale prețurilor materiilor prime non-energetice, în special ale alimentelor, ar putea conduce la o intensificare a presiunilor în jos asupra creșterii economice și a presiunilor în sus asupra prețurilor. Efectele secundare mai mari decât se preconizase provocate de un șoc inflaționist importat ar putea amplifica forțele stagflaționiste.

Presiunile inflaționiste puternice sunt însoțite și de riscuri sporite la adresa condițiilor de finanțare. În fine, COVID-19 rămâne un factor de risc.

Dincolo de aceste riscuri imediate, invazia Rusiei în Ucraina duce la o decuplare economică a UE de Rusia, cu consecințe greu de evaluat în acest stadiu.

Cum va arăta situația din România

Comisia Europeană anticipează că economia României își va încetini ritmul de creștere până la 2,6% în 2022, după o ascensiune robustă în 2021.

Inflația erodează veniturile disponibile, iar războiul Rusiei împotriva Ucrainei afectează percepția asupra economiei, lanțurile de aprovizionare și, în cele din urmă, investițiile.

Instituția europeană anticipează o ușoară revenire a creșterii economice în 2023, când inflația va scădea.

Șomajul se va menține în jurul valorii de 5,5%, în timp ce nivelului prețurilor va atinge un vârf în acest an și se va reduce treptat în 2023. Comisia Europeană preconizează că deficitul bugetar va ajunge la 7,5% din PIB în 2022, înainte de a scădea la 6,3% în 2023, ceea ce va duce datoria publică brută la 52,6% până în 2023.

Inflația va ajunge la un nivel record

Creșterea bruscă a prețurilor la energie, care a început la sfârșitul anului 2021, s-a transferat în componentele inflației de bază, cum ar fi alimentele procesate, serviciile și bunurile industriale. Se preconizează că această tendință va fi agravată de presiunea suplimentară asupra prețurilor la energie și la anumite alimente și mărfuri ca urmare a invaziei Rusiei în Ucraina. În ansamblu, inflația ar urma să ajungă la 8,9% în 2022, înainte de a scădea ușor la 5,1% în 2023.

Riscurile sunt, în principal, în sensul scăderii creșterii economice și, invers, al inflației, deoarece situația depinde în mare măsură de durata și de gravitatea conflictului, precum și de situația globală, de fricțiunile comerciale globale.

Cu toate acestea, există totuși și riscuri în sensul creșterii, deoarece investițiile în activele fixe ar putea fi influențate pozitiv de relocarea proceselor de producție din Ucraina și Rusia, în timp ce piața forței de muncă ar putea integra mai multe persoane care fug din Ucraina decât s-a presupus inițial.

 

 

 

 

 

 

Continue Reading

Facebook

ROMÂNIA20 mins ago

Nicolae Ciucă o felicită pe Elisabeth Borne, prima femeie prim-ministru al Franței din ultimii 30 de ani: Să consolidăm legăturile istorice dintre România și Franța

ROMÂNIA4 hours ago

Ministrul de interne Lucian Bode, vizită de lucru la Washington, la aniversarea a 25 ani de la lansarea Parteneriatului Strategic România-SUA

ROMÂNIA4 hours ago

Premierul Nicolae Ciucă a prezidat reuniunea Comitetului de monitorizare a PNRR: Timpul și ritmul în care acționăm sunt decisive pentru ca reformele și investițiile să se concretizeze cât mai repede

ROMÂNIA4 hours ago

Premierul Nicolae Ciucă a discutat cu vicepreședintele companiei Lockheed Martin despre consolidarea Parteneriatului Strategic cu SUA

NATO4 hours ago

Klaus Iohannis: România salută decizia Suediei de a adera la NATO și susține un proces rapid de extindere. Alianța noastră va fi mai puternică ca niciodată

COMISIA EUROPEANA5 hours ago

UE pregătește un plan care să permită plata gazului rusesc în ruble fără a încălca sancțiunile impuse Rusiei

NATO5 hours ago

Decizie istorică la Stockholm: Suedia a decis să depună cererea de aderare la NATO, punând capăt unei perioade de două secole de neutralitate

ROMÂNIA6 hours ago

Ministrul Digitalizării, Sebastian Burduja: România trebuie să achite „minim 60 de milioane de euro” din datoria pe care o are la Agenția Spațială Europeană

CONSILIUL UE6 hours ago

UE prelungește până în 2025 sancțiunile împotriva atacurilor cibernetice care amenință statele membre

SUA6 hours ago

Declarație transatlantică privind tehnologia și comerțul: SUA și UE au ajuns la noi înțelegeri pentru investiții în semiconductori, acordarea licențelor sau integritatea informațiilor în situații de criză

ROMÂNIA4 hours ago

Premierul Nicolae Ciucă a prezidat reuniunea Comitetului de monitorizare a PNRR: Timpul și ritmul în care acționăm sunt decisive pentru ca reformele și investițiile să se concretizeze cât mai repede

NATO1 day ago

Stoltenberg: Vom căuta modalități de a oferi garanții de securitate Finlandei și Suediei pe parcursul procesului de aderare la NATO

NATO1 day ago

Stoltenberg: Am discutat cu ministrul de externe turc și mă aștept să dăm curs rapid cererii de aderare a Finlandei și Suediei. Intenția Turciei nu este de a bloca aderarea la NATO

INTERNAȚIONAL1 day ago

Mai mult ajutor militar din partea SUA este în drum spre Ucraina, a anunțat șeful diplomației ucrainene după întâlnirea cu Antony Blinken

NATO1 day ago

Secretarul general adjunct al NATO: Finlanda și Suedia sunt cei mai apropiați parteneri ai NATO. Vom găsi condițiile pentru un consens dacă decid să solicite aderarea

CONSILIUL EUROPEAN3 days ago

De la Hiroshima, primul oraș din istorie bombardat nuclear, șeful Consiliului European denunță “referirile rușinoase ale Rusiei la utilizarea armelor nucleare”

ROMÂNIA4 days ago

Klaus Iohannis: Inflația și prețurile la energie au o singură cauză, războiul lui Putin împotriva Ucrainei. Vinovat este Putin

MAREA BRITANIE6 days ago

Într-un moment de cotitură pentru monarhia britanică, prințul Charles a deschis o nouă sesiune a Parlamentului britanic în locul reginei Elisabeta a II-a

ROMÂNIA6 days ago

Nicolae Ciucă a cerut tuturor instituțiilor care gestionează implementarea PNRR continuarea dialogului cu experții europeni

REPUBLICA MOLDOVA6 days ago

De la Chișinău, secretarul general al ONU mulțumește R. Moldova pentru ”exemplul de umanitate” în criza refugiaților ucraineni

Team2Share

Trending