Connect with us

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană a publicat pachetul de orientări și recomandări pentru a ajuta statele membre să elimine treptat restricțiile de călătorie și pentru a relansa sectorul turismului în Europa

Published

on

© European Commission/ Twitter

Comisia Europeană a prezentat miercuri pachetul de recomandări și linii directoare pentru a ajuta statele membre să ridice treptat restricțiile de călătorie și să permită firmelor din domeniul turismului să își reia activitatea, după luni de carantină, respectând, în același timp, măsurile necesare de sănătate.

Potrivit unui comunicat al Comisiei Europene, liniile directoare publicate miercuri oferă cetățenilor posibilitatea de a se bucura de aer curat, să se relaxeze, necesare în această perioada. De îndată ce situația pe planul sănătății o permite, oamenii ar trebui să se poată întâlni cu prietenii și cu familia, în propria țară sau în alte părți din UE, știind că s-au luat toate măsurile de siguranță și de precauție necesare.

”Dorim să creăm condiții sigure în fiecare mod de transport, în măsura posibilului, atât pentru persoanele care călătoresc, cât și pentru lucrătorii din domeniul transporturilor. Pe măsură ce restabilim conectivitatea, aceste orientări vor oferi autorităților și părților interesate un cadru standard. Prioritatea noastră este de a restabili mobilitatea cât mai curând posibil, dar numai cu dispoziții clare privind securitatea și sănătatea”, a transmis comisarul european pentru Transporturi, Adina Vălean.

”Milioane de IMM-uri și întreprinderi familiale cu activități în domeniul hotelier, restaurante, servicii de transport de călători și agenții de voiaj riscă falimentul și pierderea locurilor de muncă, de aceea trebuie să își reia de urgență activitatea. Ajutăm turismul european să revină la normal, acordând totodată o atenție sporită sănătății și siguranței. Astăzi propunem o abordare europeană comună pentru gestionarea unui sezon estival 2020 dificil, pregătindu-ne în același timp pentru un ecosistem turistic digital și mai durabil în viitor”, a spus, la rândul său, comisarul european pentru piața internă, Thierry Breton. 

Pachetul de recomandări urmărește să ajute sectorul turistic europeană să-și revină în urma pandemiei de coronavirus, sprijinind întrepinderile, asigurându-se, în același timp, că Europa continuă să fie principala destinată a turiștilor.

Pachetul Comisiei pentru turism și transport include:

– o strategie globală de redresare pentru anul 2020 și nu numai,

– o abordare comună pentru restabilirea liberei circulații și ridicarea restricțiilor la frontierele interne ale UE, într-un mod gradual și coordonat,

– un cadru care să asigure restabilirea treptată a transportului, garantând în același timp siguranța pasagerilor și a personalului,

– o recomandare care urmărește să facă din voucherele de călătorie o alternativă atractivă la rambursarea în numerar,

– criterii pentru reluarea treptată, în condiții de siguranță, a activităților turistice și pentru elaborarea de protocoale sanitare pentru unitățile de primire turistice cum ar fi hotelurile.

A. Pentru turiști și călători

Astfel, Comisia Europeană să le ofere cetățenilor posibilitatea de a călători din nou, într-o manieră sigură, fie că este în scop turistic, de serviciu sau personal, recomandând:

Restabilirea libertății de mișcare în sigurață și ridicarea controalelor la frontiera internă.

Libertatea de mișcare și călătoriile transfrontaliere sunt esențiale pentru turism. În acest caz, Comisia propune o abordare etapizată, coordonată la nivel european, cu un prim pas care implică ridicarea restricțiilor între zonele sau statele membre care prezintă situații epidemiologice similare. În același timp, este nevoie de flexibilitate, incluzând posibilitatea de a reintroduce anumite restricții dacă situația epidemiologică o cere.

Așadar, Comisia Europeană recomandă ca statele membre să acționeze în funcție de următoarele trei criterii:

– epidemiologic, cu aplecare asupra domeniilor unde situația se îmbunătățește, în funcție de recomadările oferite de Centrul European pentru Prevenirea și Controlul Bolilor (ECDC), utilizând harta regională elabăroată de acesta,

– capacitatea de aplica măsuri de izolare pe toată durata călătoriei, inclusiv la trecerea frontierei, împreună cu protecții și măsuri adiționale acolo unde distanțarea fizică este dificil de asigurat,

– considerente economice și sociale, prioritizând inițial călătoriile transfrontaliere din domenii cheie de activitate și incluzând motive personale.

Principiul nediscriminării are o importanță aparte: în cazul în care un stat membru decide să permită deplasarea pe teritoriul său sau în anumite regiuni și zone de pe teritoriul său, statul membru respectiv ar trebui să facă acest lucru într-un mod nediscriminatoriu, adică să permită deplasarea în toate regiunile sau țările din UE care prezintă condiții epidemiologice similare. În aceeași ordine de idei, toate restricțiile trebuie să fie ridicate fără discriminare pentru toți cetățenii UE și toți rezidenții din statul membru respectiv, indiferent de naționalitatea acestora, și acest lucru trebuie aplicat în toate zonele Uniunii cu o situație epidemiologică similară.

Restabilirea serviciilor de transport în toată UE, protejând în același timp sănătatea lucrătorilor și a pasagerilor.

Orientările conțin principii generale pentru reluarea treptată și în condiții de siguranță a transportului aerian, feroviar, rutier și fluvial de călători. Orientările prevăd o serie de recomandări, cum ar fi necesitatea de a limita contactul dintre pasageri pe de o parte, reducând pe cât posibil densitatea lor, și dintre pasageri și lucrătorii din domeniul transporturilor.

Orientările includ, de asemenea, indicații privind utilizarea echipamentelor individuale de protecție cum ar fi măștile de protecție și protocoalele adecvate pentru situațiile în care pasagerii prezintă simptome de COVID-19. Orientările prevăd, de asemenea, recomandări specifice pentru fiecare mod de transport și impun coordonarea între statele membre, având în vedere restabilirea treptată a conexiunilor dintre acestea.

Reluarea în siguranță a serviciilor de turism:

Comisia stabilește un cadru comun care oferă criterii pentru reluarea treptată și în condiții de siguranță a activităților turistice și elaborarea de protocoale sanitare pentru hoteluri și alte forme de cazare, pentru a proteja atât sănătatea turiștilor, cât și pe cea a angajaților. Aceste criterii includ dovezi epidemiologice; capacitate suficientă a sistemului de sănătate pentru localnici și turiști; supraveghere și capacitate de monitorizare și de testare solide, precum și urmărirea contactelor. Aceste reguli le vor permite persoanelor să stea, în siguranță, în hoteluri, campinguri, pensiuni sau alte unități de cazare de vacanță, să mănânce și să bea în restaurante, baruri și cafenele și să viziteze plaje și alte spații exterioare de agrement.

Asigurarea interoperabilității transfrontaliere a aplicațiilor de urmărire:

Statele membre, cu sprijinul Comisiei, au convenit asupra unor reguli pentru a asigura interoperabilitatea transfrontalieră a aplicațiilor de urmărire, astfel încât cetățenii să poată fi avertizați cu privire la o posibilă infecție cu noul coronavirus atunci când călătoresc în UE.

Protocolul îi va ajuta pe informaticienii care lucrează cu autoritățile naționale din domeniul sănătății. Aplicațiile de urmărire respective trebuie să fie voluntare, transparente, temporare, securizate cibernetic, să utilizeze date anonimizate, să se bazeze pe tehnologia bluetooth și să fie interoperabile la nivel transfrontalier, precum și între diferite sisteme de operare. Interoperabilitatea este esențială: Cetățenii UE trebuie să poată primi alerte cu privire la o posibilă infecție într-un mod sigur și protejat, indiferent de locul în care se află în UE și indiferent de aplicația pe care o utilizează. Comisia sprijină statele membre în găsirea soluției adecvate, în conformitate cu principiile stabilite în setul de instrumente UE și în orientările Comisiei privind protecția datelor.

Voucherele trebuie să devină o opțiune mai atractivă pentru clienți:

În baza normelor UE, călătorii au dreptul de a alege între vouchere sau rambursarea în numerar pentru biletele de avion anulate (avion, tren, autobuz/autocar și feribot) sau pentru pachetele de servicii de călătorie.

Reafirmând acest drept, recomandarea Comisiei urmărește să se asigure că voucherele devin o alternativă mai atractivă și viabilă la rambursare pentru călătoriile anulate în contextul actualei pandemii, ceea ce a creat de asemenea dificultăți financiare semnificative pentru operatorii de transport.

Voucherele voluntare ar trebui să fie protejate împotriva insolvenței emitentului, să aibă o perioadă minimă de valabilitate de 12 luni și să fie rambursabile timp de cel mult un an dacă nu sunt utilizate.

Acestea ar trebui, de asemenea, să ofere pasagerilor o flexibilitate suficientă, să le permită să călătorească pe aceeași rută în aceleași condiții de prestare a serviciilor și să le ofere posibilitatea de a rezerva un contract de servicii de călătorie cu același tip de servicii sau de o calitate echivalentă. Voucherele ar trebui să fie, de asemenea, transferabile către un alt călător. 

B. Pentru întreprinderile din domeniul turismului

Comisia își propune să sprijine sectorul european al turismului prin:

Asigurarea de lichidități destinate întreprinderilor din domeniul turismului, în special IMM-urilor, prin:

Flexibilitatea  în temeiul normelor privind ajutoarele de stat le permite statelor membre să introducă scheme, cum ar fi schemele de garantare pentru vouchere și alte sisteme de lichidități, pentru a sprijini întreprinderile din sectorul transporturilor și al călătoriilor și pentru a se asigura că sunt satisfăcute cererile de rambursare apărute din cauza pandemiei de COVID-19. Sistemele de vouchere pot fi aprobate de Comisie foarte rapid în urma notificării de către statul membru în cauză.

Finanțare din partea UE. UE continuă să furnizeze lichidități imediate întreprinderilor afectate de criză prin intermediul Inițiativei privind Instrumentul de răspuns la coronavirus, în cadrul gestiunii partajate cu statele membre. În plus, Comisia a pus la dispoziție o finanțare de până la 8 miliarde de euro pentru 100 000 de întreprinderi mici afectate de criză, împreună cu Fondul european de investiții.

Salvarea de locuri de muncă cu un ajutor financiar de până la 100 de miliarde EUR din cadrul programului SURE. Programul SURE ajută statele membre să acopere costurile sistemelor naționale de ocupare a forței de muncă pe termen scurt și ale măsurilor similare care permit întreprinderilor să protejeze locurile de muncă. Comisia sprijină, de asemenea, parteneriatele dintre serviciile de ocupare a forței de muncă, partenerii sociali și întreprinderi, pentru a facilita recalificarea, în special a lucrătorilor sezonieri.

Informarea cetățenilor cu privire la oferta turistică locală, promovarea atracțiilor și a turismului local și a Europei ca destinație turistică sigură.  Comisia va colabora cu statele membre pentru a promova un sistem de vouchere în cadrul căruia clienții să poată sprijini hotelurile sau restaurantele lor preferate. Comisia va susține, de asemenea, campanii paneuropene de comunicare în care Europa este prezentată drept destinație turistică de top.

Pentru a completa măsurile pe termen scurt, Comisia va continua să lucreze cu statele membre pentru a promova turismul durabil în conformitate cu Pactul verde european și pentru a încuraja transformarea digitală a serviciilor turistice astfel încât să poată oferi mai multe opțiuni, o mai bună alocare a resurselor și noi modalități de gestionare a fluxurilor de călătorie și a fluxurilor turistice.

Comisia va organiza, împreună cu instituțiile UE, industria, regiunile, orașele și alte părți interesate, o convenție europeană pentru a reflecta asupra viitorului ecosistemului turistic european durabil, inovator și rezilient — ”Agenda europeană pentru turism 2050”.

Europa dispune de un ecosistem turistic foarte activ. Călătoriile, transportul, cazarea, alimentația, recreerea sau cultura contribuie la aproape 10 % din PIB-ul UE și constituie o sursă esențială de locuri de muncă și de venituri în numeroase regiuni europene. 267 de milioane de europeni (62 % din populație) fac cel puțin o călătorie privată de agrement pe an, iar 78 % dintre europeni își petrec vacanțele în țara lor de origine sau în altă țară din UE.

Ecosistemul turistic a fost, de asemenea, unul dintre cele mai afectate de restricțiile severe impuse circulației și călătoriilor în urma pandemiei de COVID-19. Organizația Mondială a Turismului (UNWTO) prevede o reducere cu 20-30 % a numărului de sosiri internaționale, ceea ce înseamnă pierderi între 280 și 420 de miliarde EUR pentru industria călătoriilor în întreaga lume. În Europa, vara este un anotimp crucial pentru industrie, aducând, în medie, încasări de 150 de miliarde EUR pentru sectorul turismului european și 360 de milioane de turiști.

Pachetul prezentat miercuri urmează calea stabilită de Foaia de parcurs comună europeană, publicată de Comisie la 14 aprilie, în cooperare cu Consiliul European. Foaia de parcurs a oferit o abordare treptată pentru eliminarea măsurilor de izolare introduse ca urmare a pandemiei de COVID-19.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană: Cluj-Napoca, în finala competiției Capitala europeană a inovării 2020 alături de Milano, Valencia și Viena

Published

on

© Municipiul Cluj-Napoca/ Facebook

Municipiul Cluj-Napoca se numără printre cele 12 orașe europene finaliste în competiția pentru titlul de Capitală Europeană a Inovării 2020, fiind singurul oraș din România înscris în această competiție și unicul din Europa de Est care a ajuns în finală.

Douăsprezece orașe din nouă țări se află în etapa finală a concursului pentru a deveni Capitala Europeană a Inovării 2020, informează Comisia Europeană într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro

Orașul câștigător ar putea obține 1 milion de euro. Finanțat prin Orizont 2020, programul pentru cercetare și inovare al UE, premiul recunoaște meritele orașelor europene care dezvoltă ecosisteme de inovare dinamice menite să abordeze provocările din viața publică și să îmbunătățească viața oamenilor.

Cele 12 orașe finaliste, prezentate în ordine alfabetică, sunt următoarele: 1. Cluj-Napoca (Romania), 2. Espoo  (Finlanda), 3. Gent (Belgia), 4. Groningen (Țările de Jos), 5. Helsingborg (Suedia), 6. Leeuwarden (Țările de Jos), 7. Leuven (Belgia), 8. Linz (Austria), 9. Milano (Italia), 10. Reykjavik (Islanda), 11. Valencia (Spania), 12. Viena (Austria).

Citiți și Emil Boc și Mariya Gabriel, în dialog cu cetățenii: Cluj-Napoca candidează pentru ”Capitală europeană a inovării 2020” și vrea să fie primul oraș din Europa Centrală și de Est care câștigă acest titlu

Mariya Gabriel, comisarul pentru inovare, cercetare, cultură, educație și tineret, a declarat că „inovarea este esențială pentru ca orașele să asigure o redresare durabilă după perioade dificile. Atunci când orașele își alimentează ecosistemele de inovare, astfel încât actorii din domeniul inovării și cetățenii să se întâlnească și să colaboreze, ele își stimulează dezvoltarea și reziliența. Cea de-a șasea ediție a premiului „Capitala europeană a inovării” va fi un alt concurs important și va prezenta cele mai bune practici inovatoare care impulsionează orașele europene.”

Un juriu la nivel înalt format din experți independenți au selectat cei 12 finaliști, analizând modul în care orașele utilizează soluții inovatoare pentru a răspunde provocărilor societale, modul în care utilizează aceste practici în procesul de dezvoltare urbană și modul în care acestea implică comunități locale extinse în procesul de luare a deciziilor.

Orașul câștigător va primi titlul de „Capitală europeană a inovării 2020”, precum și suma de 1 milion de euro pentru a sprijini activitățile sale de inovare și a-și consolida capacitatea de a stabili conexiuni între cetățeni, sectorul public, mediul academic și întreprinderi, cu scopul de a aduce beneficii societale comunităților sale. Fiecare dintre cele cinci orașe care se vor clasa pe locurile următoare va primi câte 100.000 de euro.

Comisia va anunța câștigătorul și ocupanții celorlalte locuri premiate ai concursului „Capitala europeană a inovării 2020” în cadrul Zilelor europene ale cercetării și inovării, care se vor desfășura în perioada 22-24 septembrie 2020.

În același timp, Comisia va acorda Premiul UE pentru femei inovatoare 2020, Premiul Orizont al Consiliului european pentru inovare (CEI) – „Înaltă tehnologie accesibilă pentru ajutor umanitar” și Premiul pentru impact Orizont 2020.

Concursul „Capitala europeană a inovării” (iCapital) este organizat și finanțat în cadrul programului Orizont 2020, programul UE pentru cercetare și inovare. Aceasta recunoaște că orașele sunt actori unici în promovarea inovării, care contribuie în mod semnificativ la creșterea rezilienței, a durabilității și a calității vieții. Orașele din statele membre ale UE și din țările asociate la programul Orizont 2020 sunt eligibile pentru participarea la concurs.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Curtea de Conturi Europeană avertizează asupra incapacității Fondului pentru o Tranziție Justă de a elimina dependența de CO2 în regiunile vizate

Published

on

© European Commission/ Twitter

Curtea de Conturi Europeană atrage atenția, într-un raport, asupra nevoilor și performanței în ceea ce privește finanțarea Fondului pentru o Tranziție Justă, cu rol în schimbarea economiei UE într-una neutră din punct de vedere climatic până în 2050, raportat la efectele sociale, economice și de mediu, informează instituția într-un comunicat remis CaleaEuropană.ro.

Curtea de Conturi Europeană prezintă în linii mari alocările de credite bugetare destinate Fondului pentru o Tranziție Justă:

„Inițial, s-au alocat credite bugetare în valoare de 7.5 miliarde de euro (la preturile din 2018). În urma pandemiei de COVID-19, Comisia Europeană și-a modificat propunerea majorând în mod semnificativ finanțarea cu 32.5 miliarde de euro, în principal din Instrumentul de redresare al Uniunii Europene. În noul plan bugetar stabilit ieri (21 iulie, n.r.), s-a convenit însă reducerea Fondului pentru o Tranziție Justă cu 20 de miliarde de euro.”

Fondul pentru o Tranziție Justă este un instrument esențial al Pactului Ecologic European, menit să asigure faptul că tranziția către o economie neutră din punct de vedere climatic se desfășoară într-o manieră echitabilă și nu lasă pe nimeni în urmă. Cu toate acestea, Comisia ar trebui să se asigure că noua propunere legislativă, precum și planurile teritoriale pentru o tranziție justă pe care le va aproba, dispune de un cadru de performanță solid, care să îi permită să atingă obiectivele ambițioase ale UE”, a declarat Nikolaos Milionis, membru al Curții de Conturi Europene responsabil de aviz.

Declarațiile membrului Curții de Conturi Europene vin în contextul în care Curtea critică Comisia Europeană în urma lipsei unei evaluări prealabile a impactului pe care îl va avea Fondul pentru o Tranziție Justă pentru a veni în sprijinul sumei modificate.

O alta observație a Curții față de logistica din spatele Fondului pentru o Tranziție Justă, este subliniată în comunicatul de presă:

„Stimulentele pe care le oferă metoda de alocare propusă nu sunt suficiente pentru a determina schimbările structurale profunde și semnificative care sunt necesare pentru îndeplinirea obiectivelor UE în materie de climă. Mai mult, deși se propun indicatori comuni de realizare și de rezultat, aceștia nu reflectă în mod clar obiectivul de abandonare progresivă a sectoarelor cu emisii ridicate de dioxid de carbon”. 

Curtea remarcă inconsistența Fondului pentru o Tranziție Justă și avertizează Comisia Europeană cu privire la incapacitatea acestuia de a elimina dependența de dioxid de carbon în regiunile țintă.

De altfel, europarlamentarul Cristian Bușoi (PNL, PPE), președintele Comisiei pentru Industrie din Parlamentul European, a anunțat că România va primi în jur 4,4 miliarde de euro din Fondul pentru Tranziție Justă pentru sprijinirea sectoarelor și regiunilor cel mai grav afectate de tranziția către o economia verde.

În acest context, banii alocați au rolul de a ajuta muncitorii vulnerabili și vor susține atât IMM-urile cat și start-upurile, a mai transmis europarlamentarul Cristian Bușoi.

Raportul Curții de Conturi Europene, care prezintă detaliat aspectele de inconsistență ale Fondului pentru Tranziție Justă, schițează o serie de comentarii generale cu scopul de a îmbunătăți inițiativa UE:

„Articolele propunerii nu stabilesc o legătură clară cu ambițiile climatice ale UE, de exemplu, în obiectivul specific, sfera de sprijin, programarea resurselor Fondului pentru Tranziție Justă, sau planurile tranziției teritoriale juste.”

Mai mult, raportul face referire și la alte aspecte ce țin de Fondul pentru Tranziție Justă, precum:

„Propunerea prevede astfel finanțare suplimentară pentru regiunile care au primit deja fonduri dedicate pentru modernizarea energiei. Nu am identificat o analiză de ansamblu asupra realizărilor precedente ale fondurilor UE în aceste regiuni, sau asupra nevoilor rămase. Este important ca planurile pentru o tranziție justă să se adreseze problemei coordonării și complementării diferitelor surse de finanțare”.

Material realizat de Radu Stinghe, stagiar

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Curtea de Conturi Europeană apreciază activitatea Comisiei Europene privind protejarea economiei UE de practicile concurențiale neloiale

Published

on

© European Union, 2019

Curtea de Conturi Europeană evaluează funcționarea sistemului de protecție a întreprinderilor din UE împotriva concurenței comerciale neloiale într-un raport detaliat asupra subiectului, informează instituția într-un comunicat remis  CaleaEuropeană.ro.

Curtea de Conturi Europeană analizează și se pronunță în premieră asupra acțiunilor Comisiei Europene ce țin de utilizarea instrumentelor de apărare comercială în cadrul politicii comerciale, concluzionând:

„Comisia Europeană a reușit să  asigure punerea în aplicare a politicii de apărare comercială, dar mai există loc de îmbunătățiri în ceea ce privește eficacitatea acestei politici, în special pe fondul tensiunilor crescânde în politica privind comerțul internațional”.

„Comisia Europeană poate utiliza instrumente de apărare comercială pentru a combate practici concurențiale neloiale care contravin normelor internaționale, cum ar fi dumpingul (vânzări la export sub prețul de pe piața țării importatoare) și subvenționarea (ajutor de stat acordat în mod nejustificat pentru produse destinate exportului).”, mai precizeză comunicatul Curții de Conturi Europene.

Mecanismele comerciale de apărare ale UE asigură bunăstarea pieței libere, cât și siguranța economică a cetățenilor blocului comunitar.

Ildikó Gáll-Pelcz, membră a Curții de Conturi Europene responsabilă de raportul special asupra instrumentelor de apărare comercială ale UE a declarat:

„Curtea consideră că întreprinderile europene ar trebui să fie mai bine informate cu privire la această acțiune împotriva practicilor neloiale. În plus, se mai pot aduce îmbunătățiri la nivelul activităților de monitorizare și de prioritizare, în vederea abordării viitoarelor provocări în comerțul internațional.”

Pe lângă critica constructivă, care contribuie la întărirea mecanismelor comerciale de apărare, membra Curții de Conturi Europene laudă Comisia Europeană pentru sprijinul acordat producătorilor europeni împotriva concurenței neloiale.

Factorii benefici care stau la baza evaluării pozitive realizate de Curtea de Conturi Europeană asupra acțiunilor Comisiei se concretizează printr-o bună politică comercială implementată de cea din urmă:

„Auditorii au observat că instrumentele de apărare comercială au avut un impact clar pozitiv în sectorul bicicletelor electrice: fără aceste instrumente, producția în Europa probabil ar fi încetat. Mai mult, potrivit auditorilor, instrumentele de apărare comercială au constituit în același timp o sursă de sprijin importantă pentru industria siderurgică”.

În acest context, „auditorii recomandă Comisiei, în calitate de reprezentantă a UE în comerțul mondial, să îmbunătățească modul în care monitorizează eficacitatea per ansamblu a politicii și să asigure o mai bună prioritizare a acțiunilor sale (de exemplu, în contextul forumului Organizației Mondiale a Comerțului).”, transmite comunicatul citat. Totodată, Curtea de Conturi Europeană recomandă sporirea vizibilității instrumentelor de apărare comercială, mai ales în rândul IMM-urilor.

În cadrul raportului propriu-zis al Curții, este prezentată o paletă mult mai largă de observații asupra politicii economice a UE în combaterea importurilor care fac obiectivul unui dumping sau al unor subvenții.

Potrivit documentului, controlul anchetelor Comisiei exercitat de părțile vizate are loc la două niveluri:

În primul rând, părțile intervin în cursul anchetelor: în orice etapă, se pot adresa observații scrise și pot avea loc audieri cu DG TRADE (echipa responsabilă de caz), iar părțile pot solicita intervenția consilierului-auditor și a Ombudsmanului European.

În al doilea rând, în urma anchetelor, părțile pot deschide acțiuni în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene sau în fața OMC.

De asemenea, raportul Curții prezintă detaliat și pașii ce pot fi urmați în ceea ce privește soluționarea problemelor legate de instrumentele de apărare comercială. Mai mult, raportul specifică responsabilitățile fiecărui mecanism cu rol în exercitarea anchetelor din cadrul Comisiei.

În final, concluziile raportului Curții aduc aprecieri la adresa Comisiei Europene în ceea ce privește punerea în aplicare a politicii de apărare comercială. Printre aspectele pozitive se numără introducerea recentă de către Comisie a unei aplicații web ce are rolul de a facilita accesul diferitelor părți la documente neconfidențiale, precum și respectarea de către Comisie a regulamentului de bază referitor la instrumentele de apărare comercială.

La cele menționate se adaugă rezultatele economice pozitive pentru UE și cetățenii săi grație protejării industriilor europene:

„Anchetele au dus la impunerea în timp util a unor măsuri menite să protejeze un număr de industrii europene împotriva practicilor comerciale neloiale practicate de țări terțe, cum ar fi dumpingul sau subvențiile”, precum și la creșterea cu 23.000 a numărului de locuri de muncă doar în 2019, în condițiile în care „numărul total de locuri din UE protejate în mod direct se ridică la 343 000”, precizează sursa citată.

Material realizat de Radu Stinghe, stagiar

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending