Connect with us

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană a transferat 80 de milioane de euro României în cadrul Programului Operațional Infrastructură Mare

Published

on

Comisia Europeană a transferat României aproximativ 80 milioane euro, reprezentând rambursarea de fonduri solicitate prin a doua cerere de plată intermediară pentru Programul Operațional Infrastructură Mare (POIM), informează un comunicat remis CaleaEuropeana.ro.

”Iată că apar primele rezultate pentru această perioadă de programare. Pe lângă implementarea proiectelor de infrastructură actuale, e timpul să privim în perspectivă și să demarăm în forță pregătirea celor viitoare, pentru ca la următoarea perioadă de programare să demonstram că am învățat din experiența trecutului, a declarat Marius Nica, ministrul delegat pentru Fonduri Europene.

Autoritatea de Management a mai transmis către Autoritatea de Certificare și Plată (ACP) o declarație de cheltuieli în valoare de 31 milioane euro, urmând ca în cursul lunii decembrie să mai transmită o declarație de cheltuieli, în vederea validării acestora de ACP și a transmiterii de aplicații de plată către Comisia Europeană până la sfârșitul anului.

Programul Operaţional Infrastructura Mare (POIM) a fost elaborat pentru a răspunde nevoilor de dezvoltare ale României identificate în Acordul de Parteneriat 2014-2020 şi în acord cu Cadrul Strategic Comun şi Documentul de Poziţie al serviciilor Comisiei Europene. Strategia POIM este orientată spre obiectivele Strategiei Europa 2020, în corelare cu Programul Naţional pentru Reformă şi cu Recomandările Specifice de Ţară. POIM finanţează activităţi din patru sectoare: infrastructura de transport, protecţia mediului, managementul riscurilor şi adaptarea la schimbările climatice, energie şi eficienţă energetică.

POIM beneficiază de o alocare financiară de circa 11,8 miliarde de euro, din care: 6,94 miliarde de euro – Fond de Coeziune, 2,48 miliarde de euro – Fond European de Dezvoltare Regională şi 2,46 miliarde de euro – Cofinanţare. În vederea atingerii obiectivelor propuse, în cadrul POIM au fost stabilite 8 axe prioritare.

 

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community în cadrul World Economic Forum și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

COMISIA EUROPEANA

Cum a reacționat Comisia Europeană la plângerea penală înregistrată pe numele Verei Jourova și al lui Frans Timmermans

Published

on

Comisia Europeană a aflat din media că autoritățile române au lansat o anchetă penală asupra mai multor oficiali ai Comisiei pentru că şi-au făcut treaba, a declarat joi, la Bruxelles, în cadrul briefingului de presă cotidian, Margaritis Schinas, purtătorul de cuvânt al Executivului european, informează Agerpres.

”Deşi nu comentăm asupra procedurilor judiciare naţionale, am vrea să le reamintim autorităţilor române că nu au deloc jurisdicţie în aceste chestiuni. Toţi oficialii Comisiei în capacitatea lor oficială sunt supuşi numai jurisdicţiei Curţii de Justiţie a UE şi protejaţi de Protocolul privind privilegiile şi imunităţile ataşat tratatelor şi cu care au fost de acord toate statele membre, inclusiv România”, a adăugat Schinas.

”Permiteţi-mi, de asemenea, să vă reamintesc că Comisia şi-a exprimat chiar ieri (n.r.miercuri) profunda preocupare privind statul de drept în România”, a mai spus Margaritis Schinas.

Ministrul Justiției, Tudorel Toader, a anunțat joi că i-a trimis o scrisoare prim-vicepreședintelui Comisiei Europene, Frans Timmermans, în care i-a explicat motivațiile pentru fiecare prevedere din Ordonanța de urgență care modifică legile justiției, după ce Comisia Europeană, prin vocea purtătorului de cuvânt Margaritis Schinas, a avut o serie de observații critice la adresa acesteia.

”Am trimis o scrisoare prim-vicepreşedintelui Timmermans, în care i-am prezentat Ordonanţa de modificare a legilor justiţiei”, a declarat Toader la Parchetul General.

”Deocamdată am trimis scrisoarea către Timmermans şi pe parcurs vă voi da detalii”, a adăugat ministrul Justiţiei.

Reacția Comisiei Europene survine în contextul în care Secția pentru anchetarea magistraților a înregistrat o plângere penală adresată de site-ul Lumea Justiției (luju.ro) în care sunt vizați prim-vicepreședintele Comisiei Europene, Frans Timmermans, comisarul european pentru Justiție, Vera Jourova, șefa Reprezentanței Comisiei Europene în România, Angela Cristea și procurorul general al României, Augustin Lazăr.

De asemenea, plângerea îi vizează și pe cei care au tehnoredactat ultimul raport MCV, cel din 13 noiembrie 2018.

Amintim faptul că Executivul european la publicat la 13 noiembrie 2018 unul dintre cele mai dure rapoarte MCV de la aderarea României la UE încoace în care țara noastră a primit opt recomandări suplimentare, Executivul european cerând Guvernului de la București să suspende punerea în aplicare a legilor Justiției și să le revizuiască în acord cu recomandările Comisiei de la Veneția și GRECO.

MCV a fost instituit ca o măsură tranzitorie prin care UE să poate ajuta România și Bulgaria să remedieze probleme privind reforma judiciară și fenomenul corupției.

Până în prezent, Comisia Europeană a prezentat 16 rapoarte (2007-2017) care vizează progresul României și al Bulgariei în domeniul combaterii corupției și a reformelor din sistemul judiciar.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Ministrul Justiției Tudorel Toader a anunțat că i-a trimis o scrisoare prim-vicepreședintelui CE Frans Timmermans în care i-a ”prezentat Ordonanţa de modificare a legilor justiţiei”

Published

on

Ministrul Justiției, Tudorel Toader, a anunțat joi că i-a trimis o scrisoare prim-vicepreședintelui Comisiei Europene, Frans Timmermans, în care i-a explicat motivațiile pentru fiecare prevedere din Ordonanța de urgență care modifică legile justiției, după ce Comisia Europeană, prin vocea purtătorului de cuvânt Margaritis Schinas, a avut o serie de observații critice la adresa acesteia, informează Digi24, care citează Agerpres.

”Am trimis o scrisoare prim-vicepreşedintelui Timmermans, în care i-am prezentat Ordonanţa de modificare a legilor justiţiei”, a declarat Toader la Parchetul General.

”Deocamdată am trimis scrisoarea către Timmermans şi pe parcurs vă voi da detalii”, a adăugat ministrul Justiţiei.

Amintim că ministrul Justiției, Tudorel Toader, a anunțat marți, după ședința de Guvern, că Executivul a aprobat ordonanța de urgență care modifică Legile Justiției.

Conform acesteia, procurorii de rang înalt, procurorul general și adjuncții acestuia, șefii DIICOT și DNA și adjuncții acestora vor primi un aviz de la plenul CSM, nu de la Secția de procurori din cadrul CSM.

În ordonanță mai este menționat că, pentru funcțiile de procurori de rang înalt nu vor mai fi permise delegările cu o durată mai mare de 45 de zile.

Decizia a provocat îngrijorarea Comisiei Europene, care a anunțat că va solicita explicații Guvernului României.

”Comisia Europeană urmărește cu mare îngrijorare evoluțiile cu privire la statul de drept din România. Atât conținutul, cât și procedura prin care s-au făcut cele mai recente modificări, prin intermediul unor ordonanțe de urgență, fără consultări cu sistemul judiciar, par să fie în contradicție directă cu recomandările Comisiei din Mecanismul de Cooperare și Verificare. Comisia Europeană va cere explicații de la Guvernul României în privința acestor schimbări”, a precizat Margaritis Schinas, purtătorul de cuvânt al Executivului european.

O reacție similară a venit și din partea vicepreședintelui Comisiei Europene, Jyrki Katainen, care a spus că Executivul european urmăreşte cu mare îngrijorare cele mai recente evoluţii cu privire la statul de drept în România, întrebându-se retoric ”De ce, Guvern al României, de ce?”.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Vicepreședintele Comisiei Europene, Jyrki Katainen, îngrijorat că OUG privind modificarea legilor justiției afectează statul de drept în România, pune o întrebare retorică: ”De ce, Guvern al României, de ce?”

Published

on

Comisia Europeană (CE) urmăreşte cu mare îngrijorare cele mai recente evoluţii cu privire la statul de drept în România, a transmis joi pe Twitter vicepreşedintele executivului european Jyrki Katainen.

Atât conţinutul, cât şi procedura acestor ultime schimbări par să fie în contradicţie cu recomandările Mecanismului de Cooperare şi Verificare, adaugă vicepreşedintele CE, în mesajul intitulat: ,,De ce, Guvern al României, de ce?”.


 Mesajul vine după ce marţi guvernul român a adoptat o Ordonanță de Urgență care modifică legile Justiţiei şi care, potrivit ministrului justiţiei, Tudorel Toader, se referă, printre altele, la delegările în funcţii de conducere de rang înalt din cadrul Ministerului Public. Conform acesteia, procurorii de rang înalt, procurorul general și adjuncții acestuia, șefii DIICOT și DNA și adjuncții acestora vor primi un aviz de la plenul CSM, nu de la Secția de procurori din cadrul CSM.

De asemenea, purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene, Margaritis Schinas, anunța miercuri, în cadrul unei declarații de presă, că executivul european va cere lămuriri guvernului României în privința schimbărilor aduse la legile justiției prin încălcarea recomandărilor din cadrul celui mai recent raport MCV al Comisiei.

Citiți și  Comisia Europeană reacționează după adoptarea ordonanței privind modificarea legilor justiției: Urmărim cu îngrijorare evoluțiile cu privire la statul de drept din România. OUG încalcă recomandările MCV

La nivel național, și-au exprimat îngrijorarea în legătură cu ordonanța de urgență atât Procurorul General al României, Augustin Lazăr, precum și Direcția Națională Anticorupție (DNA), susţinând că modificările pot conduce la apariţia unui blocaj instituţional al Ministerului Public, dar și că modul de adoptare, fără consultarea prealabilă a magistraților, şi conţinutul ordonanţei ridică mari semne de întrebare.

În orice caz, temerile lui Katainen cu privire la nerespectarea principiilor statului de drept în România au fost exprimate și cu alte ocazii, anul acesta. Luna trecută, pe 21 ianuarie, tot într-o postare pe Twitter, Jyrki Katainen a scris că ,,poporul român merită un stat de drept”, ca reacţie la anunţul făcut de ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, privind o posibilă ordonanţă de urgenţă prin care cei condamnaţi să poată depune contestaţii în anulare.

O zi mai târziu, vicepreședintele Comisiei Europene mai nota că ,,unele state membre ale Uniunii Europene, printre care Polonia, Ungaria şi România, par să devieze de la calea liberal-democratică, iar aceasta este cea mai mare provocare cu care se confruntă UE în acest moment”.

Amintim faptul că Executivul european a publicat la 13 noiembrie unul dintre cele mai dure rapoarte MCV de la aderarea României la UE încoace în care țara noastră a primit opt recomandări suplimentare, executivul european cerând Guvernului de la București să suspende punerea în aplicare a legilor Justiției și să le revizuiască în acord cu recomandările Comisiei de la Veneția și GRECO.

MCV a fost instituit ca o măsură tranzitorie prin care UE să poate ajuta România și Bulgaria să remedieze probleme privind reforma judiciară și fenomenul corupției.

Până în prezent, Comisia Europeană a prezentat 16 rapoarte (2007-2017) care vizează progresul României și al Bulgariei în domeniul combaterii corupției și a reformelor din sistemul judiciar. Raportul din luna ianuarie 2017 conține condițiile pe care România trebuie să le îndeplinească pentru încheierea monitorizării din cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare.

Raportul din 2016 a fost al treilea MCV pozitiv consecutiv după cele din 2014 și 2015.

Rapoartele MCV pentru România au fost publicate începând cu 2007, în anii 2008-2012 fiind prezentate cu o frecvență semestrială. Din 2013, Comisia publică câte un raport anual.

Continue Reading
Advertisement

Facebook

Advertisement

Trending