Connect with us

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană a transmis o serie de recomandări României în ceea ce priveşte integrarea romilor

Published

on

Măsurile adoptate de Comisia Europeană au înscris în mod ferm integrarea romilor pe agenda politică a statelor din întreaga Europă. Potrivit unui nou raport privind progresele înregistrate de statele membre în contextul cadrului UE pentru strategiile naționale de integrare a romilor, încep treptat să se vadă primele semne de îmbunătățire în viața romilor.

Cadrul UE, aprobat de liderii UE în 2011, a instituit, pentru prima dată, un proces solid de coordonare a acțiunilor privind integrarea romilor. Doi ani mai târziu, miniștrii din statele membre au adoptat, în unanimitate, primul instrument juridic pentru integrarea romilor la nivelul UE și s-au angajat să pună în aplicare un set de recomandări ale Comisiei care vizează reducerea inegalităților sociale dintre romi și restul populației în patru domenii: accesul la educație, locuri de muncă, servicii de sănătate și locuințe.

roma kidsRapoartele Comisiei evaluează progresele înregistrate din 2011 până în prezent în contextul cadrului UE și identifică atât exemple pozitive, cât și domeniile în care sunt necesare eforturi suplimentare din partea statelor membre. Deși rămân probleme de rezolvat, îmbunătățirile sunt vizibile: a crescut numărul copiilor romi care frecventează învățământul preșcolar, există din ce în ce mai multe programe de mentorat pentru a-i ajuta pe romi să își găsească locuri de muncă, precum și programe cu mediatori menite să reducă diferențele dintre romi și celelalte comunități în privința accesului la locuințe și la servicii de sănătate. Datorită noilor reglementări ale UE privind utilizarea fondurilor UE, statele membre sunt obligate să aloce pentru incluziunea socială, în perioada 2014-2020, 20% din sumele primite din Fondul social european.

„Cu patru ani în urmă, aproape niciun stat membru nu se preocupa de integrarea romilor. Acum, datorită măsurilor concertate adoptate, lucrurile stau cu totul altfel,” a afirmat dna Viviane Reding, vicepreședinte al Comisiei Europene și comisarul UE pentru justiție. „Cadrul UE pentru strategiile naționale de integrare a romilor a fost o realizare majoră prin faptul că a obținut angajamente din partea guvernelor naționale la cel mai înalt nivel privind adoptarea de măsuri menite să îmbunătățească integrarea romilor. Desigur, nu putem da timpul înapoi pentru a șterge peste noapte secole de excluziune și discriminare, dar faptul că această problemă a fost înscrisă în mod ferm pe agenda politică a Europei reprezintă un progres. De exemplu, de trei ani încoace, numărul copiilor romi care frecventează învățământul preșcolar este în creștere. În etapa următoare ar putea fi instituite norme mai bine orientate și o facilitate de finanțare dedicată special romilor, pentru a se asigura faptul că fondurile ajung acolo unde este nevoie de ele.”

„Pentru a schimba viața comunităților rome marginalizate din Europa, trebuie să ne asigurăm că fonduri adecvate sunt utilizate în mod eficace pentru a sprijini strategiile naționale de integrare a romilor. De asemenea, statele membre ar trebui să țină seama de integrarea romilor atunci când elaborează politici în domeniul educației, al locurilor de muncă, al serviciilor de sănătate și al locuințelor”, a declarat dl László Andor, comisarul european pentru ocuparea forței de muncă, afaceri sociale și incluziune. „Acum este momentul ca statele membre să se asigure că integrarea romilor reprezintă o prioritate pentru cheltuirea fondurilor UE în viitoarea perioadă financiară de șapte ani.”

Deși comunitățile rome continuă să se confrunte cu sărăcia, excluziunea socială și discriminarea, raportul prezintă progresele înregistrate în cele 28 de state membre. Printre principalele concluzii se numără următoarele:

Educație: s-au înregistrat progrese notabile în ceea ce privește asigurarea faptului că toți copiii romi termină cel puțin ciclul primar; în Finlanda s-a constatat o creștere în frecventarea învățământului preșcolar de la 2% la 60%; în Ungaria, o nouă lege prevede obligația ca toți copiii să frecventeze doi ani de învățământ preșcolar; Bulgaria a instituit o măsură similară, cu doi ani obligatorii de învățământ preșcolar; Irlanda a introdus noțiunea de „cadre didactice nomade”, care se deplasează cu comunitățile nomade. În același timp, în mai multe țări din UE vor fi necesare eforturi mai susținute pentru a rezolva problema segregării în școlile obișnuite.

Locuri de muncă: în ultimii patru ani au existat unele tentative de a îmbunătăți șansele de angajare a romilor, dar acestea nu au fost, de cele mai multe ori, însoțite de măsuri sistematice care să răspundă cererii de pe piața forței de muncă prin combaterea discriminării și acordarea de stimulente pentru angajatori. Printre practicile promițătoare se numără următoarele: în Austria, formarea de mentori pentru romii care își caută un loc de muncă; în Finlanda, crearea unor funcții de mediatori în domeniul ocupării forței de muncă pentru romi, a căror activitate este finanțată de UE; în Spania, înființarea unui program pentru consilieri în domeniul muncii.

Locuințe: statele membre au făcut progrese în ceea ce privește promovarea incluziunii romilor în ambele sensuri, atât pentru comunitățile de romi, cât și pentru celelalte comunități, dar, pentru a se obține rezultate, trebuie desfășurate proiecte la scară mică în toată Europa. Printre bunele practici se numără: în Belgia au fost numiți 38 de mediatori în domeniul locuințelor; la Berlin, Germania, a fost creat un grup operativ local care ia măsuri pentru ca romii să fie acceptați ca vecini și integrați în comunitate.

Sănătate: mai multe țări s-au axat pe îmbunătățirea accesului la servicii medicale în cazul romilor celor mai vulnerabili. Ca exemple, autoritățile publice din Franța s-au angajat să reducă obstacolele financiare în ceea ce privește serviciile medicale, iar România și Spania au investit în mediatori în materie de sănătate pentru comunitatea romă. Asigurarea unor servicii de sănătate de bază pentru romi este în continuare o problemă în anumite state membre.

Discriminare: prin acțiunea Comisiei s-a asigurat faptul că în toate statele membre există un cadru juridic solid pentru combaterea discriminării, însă țările trebuie să își intensifice eforturile pentru a aplica și a asigura respectarea legislației pe teren (IP/14/27). Organismele naționale de promovare a egalității au un rol esențial în acest sens. Slovacia a introdus măsuri temporare de discriminare pozitivă în favoarea romilor.

Finanțare: alocarea unor fonduri suficiente pentru integrarea romilor este, în continuare, problematică. Pentru prima dată, 20% din Fondul social european aflat la dispoziția statelor membre pentru programele acestora trebuie să fie dedicate incluziunii sociale, față de media actuală de 15%. Pentru perioada de finanțare de după 2020, Comisia va examina modalități de a îmbunătăți și mai mult și de a face mai eficace sprijinul financiar destinat romilor, inclusiv, de exemplu, printr-o facilitate specială. Mai multe exemple pentru fiecare țară sunt disponibile în fișele naționale descriptive.

Summit-ul UE privind romii 

Prezenta evaluare a fost publicată concomitent cu al treilea summit la nivelul UE privind romii, în cadrul căruia politicieni de la nivel local, național și european se întâlnesc cu reprezentanți ai societății civile pentru a discuta progresele privind integrarea romilor. Obiectivul este de a face un bilanț al modului în care sunt puse în aplicare strategiile naționale privind romii, prezentate anual de statele membre în temeiul cadrului UE, și de a evalua dacă acestea îmbunătățesc viața comunităților de romi. Aproximativ 500 de reprezentanți ai instituțiilor UE, ai guvernelor și ai parlamentelor naționale, ai organizațiilor internaționale, ai societății civile (inclusiv ai organizațiilor romilor), precum și ai autorităților locale și regionale își vor exprima opiniile cu privire la ceea ce s-a realizat până în prezent și la modalitățile de a îmbunătăți și mai mult integrarea romilor în viitor. Mai multe informații privind agenda, temele și participanții la summit-ul privind romii sunt disponibile la adresa: IP/14/317.

Integrarea romilor este mai mult decât o chestiune de incluziune socială, având și un impact economic pozitiv, în special în statele membre cu o minoritate romă numeroasă. În multe țări, romii reprezintă un procent semnificativ și tot mai mare din populația de vârstă școlară și din forța de muncă viitoare. Politicile eficiente de activare a forței de muncă și serviciile individualizate și accesibile de sprijin pentru romii care își caută un loc de muncă au o importanță crucială pentru a permite populației rome să își valorifice capitalul uman și să participe activ și în condiții de egalitate în cadrul economiei și al societății.

Incluziunea și integrarea socială a comunităților rome reprezintă o responsabilitate comună a statelor membre și a Uniunii Europene. Comisia monitorizează progresele înregistrate de statele membre în contextul cadrului UE pentru strategiile naționale de integrare a romilor (IP/11/400, MEMO/11/216). De asemenea, Comisia organizează în mod regulat întruniri ale unei rețele de coordonatori responsabili pentru supravegherea strategiilor naționale de integrare a romilor din toate cele 28 de state membre ale UE pentru a discuta progresele și provocările viitoare (MEMO/14/107).

În raportul din 2013, Comisia Europeană a făcut apel la statele membre ale UE să își pună în aplicare strategiile naționale pentru a îmbunătăți integrarea economică și socială a romilor în Europa (IP/13/607). De asemenea, concluziile raportului sunt utilizate în cadrul procesului anual de coordonare a politicilor socio-economice în contextul semestrului european, care poate duce la formularea, de către UE, a unor recomandări specifice pentru fiecare țară în privința romilor. Acest ciclu anual contribuie la garantarea faptului că integrarea romilor rămâne în mod ferm și constant pe agenda europeană și că politicile generale nu contrazic obiectivele de incluziune a romilor. În 2013, cinci state membre au primit recomandări specifice fiecărei țări privind punerea în aplicare a strategiilor naționale de integrare a romilor și privind integrarea în politicile generale a măsurilor referitoare la romi (Bulgaria, Republica Cehă, Ungaria, România, Slovacia).

Statele membre au la dispoziție fonduri europene pentru a finanța proiecte de integrare socială, inclusiv pentru îmbunătățirea integrării romilor în domenii cum ar fi educația, ocuparea forței de muncă, locuințele și sănătatea. În perioada 2007-2013, au fost alocate în ansamblu aproximativ 26,5 miliarde EUR pentru proiecte de incluziune socială. În cadrul noii perioade financiare 2014-2020, cel puțin 80 de miliarde EUR vor fi alocate prin intermediul Fondului social european pentru investiții în capitalul uman, ocuparea forței de muncă și incluziunea socială. Cel puțin 20% din Fondul social european (aproximativ 16 miliarde EUR) trebuie acum să fie consacrate incluziunii sociale. Scopul este de a se asigura resurse financiare corespunzătoare pentru integrarea romilor. Statele membre sunt responsabile de gestionarea acestor fonduri. Ca sprijin, Comisia a furnizat statelor membre orientări cu privire la modul în care ar trebui să fie concepute programele lor operaționale pentru cheltuirea fondurilor UE și proiectele pentru integrarea romilor astfel încât să se asigure o abordare favorabilă incluziunii și să se răspundă mai bine nevoilor romilor.

FISA DE TARA privind ROMANIA, disponibila aici.

 

 

.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

COMISIA EUROPEANA

Conferința comisiei COTER. Comisarul european Corina Crețu: Avem nevoie de politici flexibile, care să răspundă provocărilor locale și regionale

Published

on

Avem nevoie de politici flexibile, care să răspundă provocărilor locale și regionale, a declarat comisarul european pentru Politică Regională, Corina Crețu în cadrul conferinței COTER (Comisia pentru politica de coeziune teritorială și pentru bugetul UE), desfășurată la Cluj-Napoca, tema principală fiind rolul autorităților locale și regionale în cadrul politicii de coeziune.

”Este întotdeauna o plăcere pentru mine să vorbesc despre politica de coeziune, despre oportunitățile pe care aceasta le oferă și despre beneficiile pe care le aduce cetățenilor. Le-am mulțumit membrilor Comisiei atât pentru sprijinul politic, pentru buna colaborare, cât și pentru contribuția la pachetul legislativ. Împărtășim cu toții aceeași convingere, aceea că politicile trebuie să fie adaptate specificului regional, pentru a fi eficiente și pentru a oferi beneficii concrete cetățenilor”, a precizat Corina Crețu în cadrul unei postări pe pagina sa de Facebook.

În cadrul discursului său, Corina Creţu a amintit despre discuţiile purtate în prezent la nivel european cu privire la acele schimbări – de la cele tehnologice la cele climatice – care se aşteaptă să modifice şi să pună presiune pe regiuni, în efortul lor de dezvoltare. În context, comisarul a afirmat că a participat săptămâna trecută la Atena, la reuniunea ministerială a OECD, unde s-a discutat despre modul în care aşa numitele ”mega trenduri” vor perturba structura economică şi socială a UE în deceniul următor, informează Agerpres.

”Schimbările climatice, globalizarea, migraţia, automatizarea şi tehnologiile digitale au un impact diferit asupra regiunilor şi sectoarelor industriale din UE. Unele regiuni şi companii fac faţă provocărilor şi presiunilor şi se adaptează mult mai bine schimbării, altele au dificultăţi şi se confruntă cu probleme. Este evident că bunăstarea nu este distribuită uniform în societate şi la nivelul regiunilor. Există zone de prosperitate şi există zone de declin, există câştigători şi perdanţi. Nu trebuie să ne ferim să o spunem pentru că acesta este scopul nostru, acela de a-i ajuta pe cei rămaşi în urmă să recupereze aceste distanţe, convergenţa dintre ţări a fost însoţită în ultimii ani de divergenţe la nivel regional. Cele mai bogate 10 la sută din regiunile UE sunt de patru ori mai productive decât cele mai sărace 10 la sută. Această tendinţă tinde să fie o constantă din păcate”, a spus comisarul.

Potrivit Corinei Creţu, s-a ajuns în punctul în care divergenţele devin nu numai ineficiente din punct de vedere economic, dar şi periculoase din punct de vedere social şi politic, aceasta fiind o provocare majoră pentru UE în perioada următoare.

”Iată de ce politica de coeziune a fost şi rămâne principala politică de investiţii a UE cu obiectiv central de a combate disparităţile dintre ţările şi regiunile europene prin politici adaptate realităţilor şi provocărilor locale, maximizând astfel oportunităţile indivizilor şi comunităţilor de a-şi realiza potenţialul. Aceste politici pun accent pe inovare, competitivitate, locuri de muncă, provocări climatice şi de mediu pentru a conduce Europa către o economie digitală cu emisii reduse de carbon”, a mai spus comisarul european.

Comisarul european Corina Crețu a participat la conferinţa comisiei COTER din cadrul Comitetului European al Regiunilor (CoR) pe tema ”Susţinerea şi dezvoltarea unei politici de coeziune eficiente pornind de la autorităţile locale şi regionale din Uniunea Europeană”, în cadrul căreia a vorbit despre importanţa politicilor regionale şi de coeziune.

Conferinţa comisiei COTER din cadrul Comitetului European al Regiunilor (CoR) pe tema ”Susţinerea şi dezvoltarea unei politici de coeziune eficiente pornind de la autorităţile locale şi regionale din Uniunea Europeană” are loc în 25-26 martie 2019 la Cluj-Napoca. La eveniment participă comisarul european pentru politica regională, Corina Creţu, vicepreşedinta Consiliului Regional Nouvelle-Aquitaine, Isabelle Boudineau, primarul municipiului Cluj-Napoca, Emil Boc, autorităţi locale şi europene.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Reacția Comisiei Europene după anunțul premierului Viorica Dăncilă privind mutarea ambasadei României din Israel, de la Tel Aviv la Ierusalim

Published

on

După ce premierul Viorica Dăncilă a anunțat că Ambasada României va fi mutată de la Tel Aviv la Ierusalim, Comisia Europeană reamintește că poziția Uniunii Europene rămâne neschimbată.

Reacția Executivului european vine după ce prim-ministrul Viorica Dăncilă a anunțat în cadrul discursului inaugural al Conferinței Internaționale a Comitetului Americano-Israelian pentru Politici Publice (AIPEC), eveniment desfășurat la Washington, că România își va muta ambasada de la Tel Aviv ”la Ierusalim, capitala Israelului”.

Într-un răspuns pentru Digi24, executivul european spune, referindu-se la declaraţiile Vioricăi Dăncilă, că ”nu comentează comentarii“ şi aminteşte faptul că, în ceea ce priveşte Ierusalimul, poziţia Uniunii Europene, din care România face parte, rămâne neschimbată şi ea susţine soluţia celor două state, Israel şi Palestina, ambele cu capitala la Ierusalim.

”După cum știm, președintele Donald Trump a deschis ambasada Statelor Unite la Ierusalim. Acest pas admirabil și curajos ne-a impresionat pe mine, Guvernul meu și poporul român. Sunt încântată să anunț astăzi, în fața audientei AIPAC, că după finalizarea analizei de către toți actorii constituționali implicați în procesul decizional din țara mea și în deplin consens, eu, ca prim-ministru al României, și Guvernul pe care-l conduc vom muta ambasada României la Ierusalim, capitala Israelului”, a declarat Dăncilă, astăzi.

Anunțul premierul a provocat o reacție și din partea președintelui României, care a spus că prin declarațiile susținute referitoare la mutarea Ambasadei României la Ierusalim, prim-ministrul Viorica Dăncilă demonstrează, ”încă o dată, totala sa ignoranță în domeniul politicii externe” și în ceea ce privește luarea unor decizii importante ale statului român.

Ambasada Israelului la Bucureşti îşi exprimă speranţa ca reprezentanţa diplomatică a României să se mute de la Tel Aviv la Ierusalim, poziţie exprimată după anunţul făcut în acest sens, duminică, de premierul Viorica Dăncilă.

Ulterior, șefa guvernului a revenit asupra afirmațiilor făcute în cadrul discursului susținut la AIPEC. Într-o intervenție telefonică, aceasta a precizat că ”în discursul meu am vorbit despre mutarea ambasadei la Ierusalim, dar (…) am formulat într-un mod corect, am spus că trebuie să îndeplinim toţi paşii constituţionali. Nu am spus: eu voi muta ambasada. Am spus că trebuie să respectăm Constituţia”.

Amintim faptul că la 6 decembrie 2017, preşedintele american Donald Trump a anunţat că SUA recunosc Ierusalimul drept capitală a statului Israel, anunţ ce a marcat o schimbare majoră a politicii Washingtonului în Orientul Mijlociu. Totodată, Trump a cerut Departamentului de Stat al SUA să înceapă pregătirile pentru a muta ambasada SUA de la Tel Aviv la Ierusalim. Liderul de la Casa Albă a subliniat că Ierusalimul trebuie să rămână locul sfânt pentru trei religii importante (creştină, mozaică şi musulmană, n.r.) şi că Israelul are dreptul de a-şi decide propria capitală.

Decizia lui Trump a provocat un val de reacții de dezaprobare din partea statelor membre ale Uniunii Europene, Uniunea Europeană afirmând în repetare rânduri prin intermediul reprezentanților instituțiilor sale că ”trebuie să ne ferim de decizii unilaterale”.

Continue Reading

#RO2019EU

Cluj-Napoca găzduiește principalul eveniment al Comitetului European al Regiunilor privind politica de coeziune şi fondurile structurale în 2019, în timpul RO2019EU

Published

on

Foto: COR

Cluj-Napoca găzduiește principalul eveniment al Comitetului European al Regiunilor privind politica de coeziune şi fondurile structurale în 2019, în timpul Preşedinţiei României la Consiliul Uniunii Europene, potrivit comunicatului Comitetul European al Regiunilor.

Conferința Comisiei COTER are ca temă ,,Susținerea și dezvoltarea unei politici de coeziune eficiente pornind de la autoritățile locale și regionale din Uniunea Europeană”. Este a 22-a întâlnire a Comisiei pentru Politica de Coeziune Teritorială și Bugetul UE (COTER).

La reuniune participă reprezentanţi ai regiunilor şi oraşelor din Statele Membre, oficiali de rang înalt din instituţiile europene, miniştri ai statelor membre, precum: Isabelle Boudineau (FR-PSE), vicepreședintă a Consiliului Regional Nouvelle-Aquitaine, președinta Comisiei COTER a CoR, Emil Boc (RO-PPE), primarul municipiului Cluj-Napoca,  George Ciamba ministru delegat pentru afaceri europene, România (de confirmat), Robert Negoiță (RO-PSE), președintele delegației române la CoR, președintele, Asociației Municipiilor din România și primarul Sectorului 3 din București și Comisarul European pentru Politică Regională, Corina Crețu.

Conferinţă este cel mai mare eveniment organizat în afara Bucureştiului, în timpul Preşedinţiei României la Consiliul Uniunii Europene

În Uniunea Europeană, politica de coeziune este principala politică europeană de investiții cu ajutorul căreia se poate realiza obiectivul din Tratatul de Aderare referitor la coeziunea economică, socială și teritorială. În acest sens, politica de coeziune are o valoare adăugată clară în ceea ce privește crearea de noi locuri de muncă, creșterea durabilă , dezvoltarea și modernizarea infrastructurii, depășirea barierelor structurale, investiția în creșterea nivelului de performanță a capitalului uman și îmbunătățirea calității vieții pentru toți cetățenii din întreaga Uniune Europeană.

Orașele și regiunile se numără printre beneficiarii principali ai politicii de coeziune a UE. Noua politică de coeziune după 2020 este, prin urmare, esențială pentru orașele și regiunile europene.

Prezentarea propunerii privind cadrul financiar multianual pentru perioada 2021-2027 și a pachetului ulterior de propuneri de regulamente privind fondurile structurale și de investiții europene formulate de către Comisia Europeană în mai 2018 a lansat procesul legislativ pentru noua politică de coeziune după 2020. Comitetul European al Regiunilor (CoR) și-a prezentat recomandările privind diferitele dosare legislative într-o serie de avize, care au fost adoptate în cadrul sesiunii sale plenare din 5 și 6 decembrie 2018, pentru a canaliza preocupările orașelor și regiunilor europene către procesul legislativ.

Cu puțin timp înainte de încheierea mandatelor actuale ale Parlamentului European și Comisiei Europene, acum este momentul potrivit pentru a face bilanțul progreselor înregistrate până în prezent și pentru a discuta modul în care propunerile orașelor și regiunilor au fost preluate în cadrul dezbaterilor interinstituționale, felul în care regiunile și orașele se pot pregăti cel mai bine pentru noua perioadă de programare, precum opțiunile prin care realizările politicii de coeziune ar putea fi mai bine comunicate.

Programul integral aici.

 

Continue Reading
Advertisement
Advertisement

Facebook

Advertisement

Trending