Connect with us

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană a transmis o serie de recomandări României în ceea ce priveşte integrarea romilor

Published

on

Măsurile adoptate de Comisia Europeană au înscris în mod ferm integrarea romilor pe agenda politică a statelor din întreaga Europă. Potrivit unui nou raport privind progresele înregistrate de statele membre în contextul cadrului UE pentru strategiile naționale de integrare a romilor, încep treptat să se vadă primele semne de îmbunătățire în viața romilor.

Cadrul UE, aprobat de liderii UE în 2011, a instituit, pentru prima dată, un proces solid de coordonare a acțiunilor privind integrarea romilor. Doi ani mai târziu, miniștrii din statele membre au adoptat, în unanimitate, primul instrument juridic pentru integrarea romilor la nivelul UE și s-au angajat să pună în aplicare un set de recomandări ale Comisiei care vizează reducerea inegalităților sociale dintre romi și restul populației în patru domenii: accesul la educație, locuri de muncă, servicii de sănătate și locuințe.

roma kidsRapoartele Comisiei evaluează progresele înregistrate din 2011 până în prezent în contextul cadrului UE și identifică atât exemple pozitive, cât și domeniile în care sunt necesare eforturi suplimentare din partea statelor membre. Deși rămân probleme de rezolvat, îmbunătățirile sunt vizibile: a crescut numărul copiilor romi care frecventează învățământul preșcolar, există din ce în ce mai multe programe de mentorat pentru a-i ajuta pe romi să își găsească locuri de muncă, precum și programe cu mediatori menite să reducă diferențele dintre romi și celelalte comunități în privința accesului la locuințe și la servicii de sănătate. Datorită noilor reglementări ale UE privind utilizarea fondurilor UE, statele membre sunt obligate să aloce pentru incluziunea socială, în perioada 2014-2020, 20% din sumele primite din Fondul social european.

„Cu patru ani în urmă, aproape niciun stat membru nu se preocupa de integrarea romilor. Acum, datorită măsurilor concertate adoptate, lucrurile stau cu totul altfel,” a afirmat dna Viviane Reding, vicepreședinte al Comisiei Europene și comisarul UE pentru justiție. „Cadrul UE pentru strategiile naționale de integrare a romilor a fost o realizare majoră prin faptul că a obținut angajamente din partea guvernelor naționale la cel mai înalt nivel privind adoptarea de măsuri menite să îmbunătățească integrarea romilor. Desigur, nu putem da timpul înapoi pentru a șterge peste noapte secole de excluziune și discriminare, dar faptul că această problemă a fost înscrisă în mod ferm pe agenda politică a Europei reprezintă un progres. De exemplu, de trei ani încoace, numărul copiilor romi care frecventează învățământul preșcolar este în creștere. În etapa următoare ar putea fi instituite norme mai bine orientate și o facilitate de finanțare dedicată special romilor, pentru a se asigura faptul că fondurile ajung acolo unde este nevoie de ele.”

„Pentru a schimba viața comunităților rome marginalizate din Europa, trebuie să ne asigurăm că fonduri adecvate sunt utilizate în mod eficace pentru a sprijini strategiile naționale de integrare a romilor. De asemenea, statele membre ar trebui să țină seama de integrarea romilor atunci când elaborează politici în domeniul educației, al locurilor de muncă, al serviciilor de sănătate și al locuințelor”, a declarat dl László Andor, comisarul european pentru ocuparea forței de muncă, afaceri sociale și incluziune. „Acum este momentul ca statele membre să se asigure că integrarea romilor reprezintă o prioritate pentru cheltuirea fondurilor UE în viitoarea perioadă financiară de șapte ani.”

Deși comunitățile rome continuă să se confrunte cu sărăcia, excluziunea socială și discriminarea, raportul prezintă progresele înregistrate în cele 28 de state membre. Printre principalele concluzii se numără următoarele:

Educație: s-au înregistrat progrese notabile în ceea ce privește asigurarea faptului că toți copiii romi termină cel puțin ciclul primar; în Finlanda s-a constatat o creștere în frecventarea învățământului preșcolar de la 2% la 60%; în Ungaria, o nouă lege prevede obligația ca toți copiii să frecventeze doi ani de învățământ preșcolar; Bulgaria a instituit o măsură similară, cu doi ani obligatorii de învățământ preșcolar; Irlanda a introdus noțiunea de „cadre didactice nomade”, care se deplasează cu comunitățile nomade. În același timp, în mai multe țări din UE vor fi necesare eforturi mai susținute pentru a rezolva problema segregării în școlile obișnuite.

Locuri de muncă: în ultimii patru ani au existat unele tentative de a îmbunătăți șansele de angajare a romilor, dar acestea nu au fost, de cele mai multe ori, însoțite de măsuri sistematice care să răspundă cererii de pe piața forței de muncă prin combaterea discriminării și acordarea de stimulente pentru angajatori. Printre practicile promițătoare se numără următoarele: în Austria, formarea de mentori pentru romii care își caută un loc de muncă; în Finlanda, crearea unor funcții de mediatori în domeniul ocupării forței de muncă pentru romi, a căror activitate este finanțată de UE; în Spania, înființarea unui program pentru consilieri în domeniul muncii.

Locuințe: statele membre au făcut progrese în ceea ce privește promovarea incluziunii romilor în ambele sensuri, atât pentru comunitățile de romi, cât și pentru celelalte comunități, dar, pentru a se obține rezultate, trebuie desfășurate proiecte la scară mică în toată Europa. Printre bunele practici se numără: în Belgia au fost numiți 38 de mediatori în domeniul locuințelor; la Berlin, Germania, a fost creat un grup operativ local care ia măsuri pentru ca romii să fie acceptați ca vecini și integrați în comunitate.

Sănătate: mai multe țări s-au axat pe îmbunătățirea accesului la servicii medicale în cazul romilor celor mai vulnerabili. Ca exemple, autoritățile publice din Franța s-au angajat să reducă obstacolele financiare în ceea ce privește serviciile medicale, iar România și Spania au investit în mediatori în materie de sănătate pentru comunitatea romă. Asigurarea unor servicii de sănătate de bază pentru romi este în continuare o problemă în anumite state membre.

Discriminare: prin acțiunea Comisiei s-a asigurat faptul că în toate statele membre există un cadru juridic solid pentru combaterea discriminării, însă țările trebuie să își intensifice eforturile pentru a aplica și a asigura respectarea legislației pe teren (IP/14/27). Organismele naționale de promovare a egalității au un rol esențial în acest sens. Slovacia a introdus măsuri temporare de discriminare pozitivă în favoarea romilor.

Finanțare: alocarea unor fonduri suficiente pentru integrarea romilor este, în continuare, problematică. Pentru prima dată, 20% din Fondul social european aflat la dispoziția statelor membre pentru programele acestora trebuie să fie dedicate incluziunii sociale, față de media actuală de 15%. Pentru perioada de finanțare de după 2020, Comisia va examina modalități de a îmbunătăți și mai mult și de a face mai eficace sprijinul financiar destinat romilor, inclusiv, de exemplu, printr-o facilitate specială. Mai multe exemple pentru fiecare țară sunt disponibile în fișele naționale descriptive.

Summit-ul UE privind romii 

Prezenta evaluare a fost publicată concomitent cu al treilea summit la nivelul UE privind romii, în cadrul căruia politicieni de la nivel local, național și european se întâlnesc cu reprezentanți ai societății civile pentru a discuta progresele privind integrarea romilor. Obiectivul este de a face un bilanț al modului în care sunt puse în aplicare strategiile naționale privind romii, prezentate anual de statele membre în temeiul cadrului UE, și de a evalua dacă acestea îmbunătățesc viața comunităților de romi. Aproximativ 500 de reprezentanți ai instituțiilor UE, ai guvernelor și ai parlamentelor naționale, ai organizațiilor internaționale, ai societății civile (inclusiv ai organizațiilor romilor), precum și ai autorităților locale și regionale își vor exprima opiniile cu privire la ceea ce s-a realizat până în prezent și la modalitățile de a îmbunătăți și mai mult integrarea romilor în viitor. Mai multe informații privind agenda, temele și participanții la summit-ul privind romii sunt disponibile la adresa: IP/14/317.

Integrarea romilor este mai mult decât o chestiune de incluziune socială, având și un impact economic pozitiv, în special în statele membre cu o minoritate romă numeroasă. În multe țări, romii reprezintă un procent semnificativ și tot mai mare din populația de vârstă școlară și din forța de muncă viitoare. Politicile eficiente de activare a forței de muncă și serviciile individualizate și accesibile de sprijin pentru romii care își caută un loc de muncă au o importanță crucială pentru a permite populației rome să își valorifice capitalul uman și să participe activ și în condiții de egalitate în cadrul economiei și al societății.

Incluziunea și integrarea socială a comunităților rome reprezintă o responsabilitate comună a statelor membre și a Uniunii Europene. Comisia monitorizează progresele înregistrate de statele membre în contextul cadrului UE pentru strategiile naționale de integrare a romilor (IP/11/400, MEMO/11/216). De asemenea, Comisia organizează în mod regulat întruniri ale unei rețele de coordonatori responsabili pentru supravegherea strategiilor naționale de integrare a romilor din toate cele 28 de state membre ale UE pentru a discuta progresele și provocările viitoare (MEMO/14/107).

În raportul din 2013, Comisia Europeană a făcut apel la statele membre ale UE să își pună în aplicare strategiile naționale pentru a îmbunătăți integrarea economică și socială a romilor în Europa (IP/13/607). De asemenea, concluziile raportului sunt utilizate în cadrul procesului anual de coordonare a politicilor socio-economice în contextul semestrului european, care poate duce la formularea, de către UE, a unor recomandări specifice pentru fiecare țară în privința romilor. Acest ciclu anual contribuie la garantarea faptului că integrarea romilor rămâne în mod ferm și constant pe agenda europeană și că politicile generale nu contrazic obiectivele de incluziune a romilor. În 2013, cinci state membre au primit recomandări specifice fiecărei țări privind punerea în aplicare a strategiilor naționale de integrare a romilor și privind integrarea în politicile generale a măsurilor referitoare la romi (Bulgaria, Republica Cehă, Ungaria, România, Slovacia).

Statele membre au la dispoziție fonduri europene pentru a finanța proiecte de integrare socială, inclusiv pentru îmbunătățirea integrării romilor în domenii cum ar fi educația, ocuparea forței de muncă, locuințele și sănătatea. În perioada 2007-2013, au fost alocate în ansamblu aproximativ 26,5 miliarde EUR pentru proiecte de incluziune socială. În cadrul noii perioade financiare 2014-2020, cel puțin 80 de miliarde EUR vor fi alocate prin intermediul Fondului social european pentru investiții în capitalul uman, ocuparea forței de muncă și incluziunea socială. Cel puțin 20% din Fondul social european (aproximativ 16 miliarde EUR) trebuie acum să fie consacrate incluziunii sociale. Scopul este de a se asigura resurse financiare corespunzătoare pentru integrarea romilor. Statele membre sunt responsabile de gestionarea acestor fonduri. Ca sprijin, Comisia a furnizat statelor membre orientări cu privire la modul în care ar trebui să fie concepute programele lor operaționale pentru cheltuirea fondurilor UE și proiectele pentru integrarea romilor astfel încât să se asigure o abordare favorabilă incluziunii și să se răspundă mai bine nevoilor romilor.

FISA DE TARA privind ROMANIA, disponibila aici.

 

 

.

COMISIA EUROPEANA

Franța confirmă indirect amânarea votului pentru noua Comisie Europeană: Emmanuel Macron va nominaliza un nou comisar după reuniunea Consiliului European

Published

on

©️ Calea Europeană/ Diana Zaim

Preşedintele francez Emmanuel Macron va nominaliza un nou candidat din partea Franţei pentru Comisia Europeană în locul lui Sylvie Goulard doar după summitul european de joi şi vineri, pentru a încerca mai întâi să rezolve “instabilitatea politică” din cadrul Parlamentului European, a transmis marţi Palatul Elysee, potrivit AFP.

“Premisa obligatorie” pentru numirea candidatului francez este “de a organiza o majoritate politică de acţiune pentru următorii cinci ani”, a explicat preşedinţia franceză, citată de Agerpres.

Şi asta pentru că “vom avea o dificultate de a acţiona” la nivel european “dacă nu vom ţine cont de tensiunile” din Parlamentul European, care a respins comisarii propuşi de Franţa, Ungaria şi România, şi de votul strâns din iulie în favoarea noii preşedinte a Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. 

Precizările Palatului Elysee confirmă astfel, indirect, faptul că votul pentru învestitura viitoarei Comisii Europene va fi amânat după 23 octombrie, data la care era inițial programat votul în plenul Parlamentului European. De altfel, președintele Parlamentului European, David Sassoli, a recunoscut sâmbătă că preluarea de către viitoarea Comisie Europeană a atribuțiilor sale la 1 noiembrie este ”probabil imposibilă”, acest lucru urmând să se amâne cu treizeci de zile, până la 1 decembrie. În prezent, Parisul, Bucureștiul și Budapesta sunt așteptate să prezinte noi nominalizări de comisari europeni care vor urma procedura complexă prevăzută și care cuprinde interviul cu președintele ales al Comisiei Europene, avizul Comisiei pentru afaceri juridice din Parlamentul European și audierea în comisiile de resort în acord cu portofoliile alocate celor trei comisari desemnați.

Mai mult, președinția franceză a făcut aceste precizări la o zi distanță după ce președintele Emmanuel Macron a primit-o la Paris pe Ursula von der Leyen, întrevedere în cadrul căreia președintele francez a transmis că lucrează împreună cu președinta aleasă a executivului european pentru ”o Comisie Europeană puternică și stabilă, indispensabilă pentru implementarea suveranității europene”.

În opinia Palatului Elysee, ar fi “distructiv să ne închidem într-o astfel de ambianţă” de “tensiuni între familiile politice” şi de “dorinţă de revanşă”.

“Avem un interes comun, foarte important, ca lucrurile să se stabilizeze în zilele care vin”, a adăugat preşedinţia franceză, în condițiile în care Macron a reacționat în termeni duri după ce Sylvie Goulard a fost respinsă de comisiile de resort ale co-legislativului european, fiind pentru prima dată când un candidat propus de Franţa pentru un post de comisar este respins de către Parlamentul European. Sylvie Goulard fusese desemnată comisar european pentru piață internă, un super-portofolie care cuprinde politica industrială, digitală, de apărare şi spaţială.

Emmanuel Macron a invocat un ”joc politic” și a avut o abordare neobișnuită cu privire la procesul de nominalizare a lui Sylvie Goulard, precizând că Ursula von der Leyen l-a încurajat să o propună pe Goulard și l-a asigurat că liderii grupurilor politice o acceptă. Mai mult, preşedintele francez a acuzat, vinerea trecută, o “criză politică” pe care nu trebuie “să o lăsăm să se dezvolte”, după respingerea de către eurodeputaţi a lui Sylvie Goulard. Au existat speculații că respingerea lui Sylvie Goulard a reprezentat o răzbunare politică din partea eurodeputaților grupului PPE, cea mai mare familie politică și al cărei candidat la șefia Comisiei Europene, Manfred Weber, a fost blocat de Emmanuel Macron în a revendica această funcție, liderul francez opunându-se categoric procedurii Spitzekandidat și invocând lipsa de experiență executivă a eurodeputatului german.

Președintele francez se va reuni, joi și vineri, la Bruxelles cu ceilalți șefi de stat sau de guvern pentru Consiliul European de toamnă, un summit la care a fost invitată și președinta aleasă a Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. În acest ansamblu, Emmanuel Macron va participa pentru prima dată la reuniunea liderilor liberalilor europeni, organizată sub egida noului grup politic Renew Europe, punând astfel capăt perioadei în care președintele francez a refuzat să se asocieze unei familii politice europene.

 

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Emmanuel Macron a primit-o la Paris pe Ursula von der Leyen. Președintele Franței cere o ”Comisie Europeană puternică, indispensabilă pentru implementarea suveranității europene”

Published

on

© Emmanuel Macron/ Twitter

Președintele francez Emmanuel Macron a primit-o luni, la Palatul Elysee, pe președinta aleasă al Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, aceasta fiind prima lor întâlnire după ce comisiile de specialitate din Parlamentul European au respins-o pe Sylvie Goulard, candidatul desemnat de președintele francez pentru funcția de membru al Comisiei Europene, o premieră negativă pentru Franța.

De altfel, întâlnirea a avut loc în condițiile în care Macron a reacționat în termeni duri după ce Sylvie Goulard a fost respinsă de comisiile de resort ale co-legislativului european. 

Emmanuel Macron a invocat un ”joc politic” și a avut o abordare neobișnuită cu privire la procesul de nominalizare a lui Sylvie Goulard, precizând că Ursula von der Leyen l-a încurajat să o propună pe Goulard și l-a asigurat că liderii grupurilor politice o acceptă.

”După vizita mea din luna iulie, sunt bucuroasă să mă întâlnesc din nou la Paris cu președintele Emmanuel Macron. Următorii cinci ani vor fi decisivi pentru Europa într-un mediu global dificil”, a scris von der Leyen, pe contul său de Twitter, într-o postare însoțită de o fotografie în care cei doi lideri coboară treptele scărilor în interiorul Palatului Elysee.

Președinta aleasă a Comisiei Europene a mai punctat, în mesajul său, că ”sunt atât de multe în joc” și că ”obiectivul nostru comun este să fim împreună pentru Europa”. Ursula von der Leyen a făcut aceste precizări după ce preşedintele francez a acuzat, vinerea trecută, o “criză politică” pe care nu trebuie “să o lăsăm să se dezvolte”, după respingerea de către eurodeputaţi a lui Sylvie Goulard.

De altfel, președinta aleasă a Comisiei Europene a cerut, într-o declarație publicată joia trecută, tuturor actorilor implicaţi să acţioneze rapid pentru completarea echipei sale de comisari, după ce comisarii europeni propuşi de România, Ungaria şi Franţa nu au trecut de comisiile Parlamentului European. Pe de altă parte, președintele Parlamentului European, David Sassoli, a recunoscut sâmbătă că preluarea de către viitoarea Comisie Europeană a atribuțiilor sale la 1 noiembrie este ”probabil imposibilă”, acest lucru urmând să se amâne cu treizeci de zile, până la 1 decembrie.

Tot într-un mesaj pe Twitter, Emmanuel Macron a spus că lucrează împreună cu Ursula von der Leyen pentru ”o Comisie Europeană puternică și stabilă, indispensabilă pentru implementarea suveranității europene”.

Tot luni, Emmanuel Macron l-a primit la Paris și pe președintele în exercițiu al Consiliului European, Donald Tusk, în contextul în care joi și vineri liderii statelor membre se reunesc pentru Consiliul European de toamnă, un summit ce se prefigurează agitat și intens în privința Brexit-ului și a instalării viitoarei Comisii Europene.

La Consiliul European din 17-18 octombrie este așteptată să participe și Ursula von der Leyen.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană: Ursula von der Leyen dorește în continuare mai multe propuneri din partea României pentru poziția de comisar european

Published

on

© https://multimedia.europarl.europa.eu

Preşedinta aleasă a Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, doreşte în continuare mai multe propuneri de comisari din partea celor trei state care nu au încă un comisar desemnat pentru viitoarea Comisie Europeană, proces de care depinde calendarul învestirii acesteia, a declarat luni, la briefingul de presă zilnic al executivului european, purtătoarea de cuvânt Mina Andreeva.

”Situaţia politică din România s-ar putea să se fi schimbat, dar solicitarea preşedintelui ales (al Comisiei Europene) este aceeaşi, mai multe nume ar fi utile pentru a ne apropia de o decizie şi pentru aceasta preşedintele ales este în contact cu omologii săi români”, a afirmat purtătoarea de cuvânt, citată de Agerpres.

În ceea ce priveşte calendarul numirii noii Comisii Europene, Mina Andreeva a reafirmat, la fel ca la briefingul de presă de vineri, că nu este în măsură să ofere noi informaţii despre acesta, întrucât celor trei state care încă nu au un comisar european desemnat (România, Ungaria şi Franţa) le revine “să propună noi nume de potenţiali comisari”, care apoi trebuie să parcurgă întregul proces al acestei numiri, ce include un interviu cu preşedintele ales al Comisiei Europene şi audierile din comisiile Parlamentului European.

Întrebată la cine se referă când face referire la omologii români ai preşedintei alese a CE, Mina Andreeva a menţionat că se referă deopotrivă la guvernul interimar şi la preşedinte. “Aşa cum ştiţi, există un guvern interimar (…), şi preşedintele republicii are un anumit rol de jucat“, a explicat purtătoarea de cuvânt.

Conform programului anunțat, votul de învestitură pentru noua Comisie Europeană este programat la 23 octombrie, în cadrul unei sesiuni plenare a Parlamentului European. În schimb, votul eurodeputaților ar putea fi amânat în contextul în care Franța, România și Ungaria trebuie să propună noi comisari europeni, în urma respingerii lui Sylvie Goulard, după a doua audiere în comisiile de specialitate, și a Rovanei Plumb și lui Laszlo Trocsanyi, pe motive de integritate și potențiale conflicte de interese.

În prezent ”calendarul este în principal în mâinile celor trei ţări membre pentru a propune candidaţi şi în cele ale Parlamentului European” pentru a organiza audierile, declara, vinerea trecută, Mina Andreeva.

De altfel, președinta aleasă a Comisiei Europene a cerut, într-o declarație publicată joia trecută, tuturor actorilor implicaţi să acţioneze rapid pentru completarea echipei sale de comisari, după ce comisarii europeni propuşi de România, Ungaria şi Franţa nu au trecut de comisiile Parlamentului European. Pe de altă parte, președintele Parlamentului European, David Sassoli, a recunoscut sâmbătă că preluarea de către viitoarea Comisie Europeană a atribuțiilor sale la 1 noiembrie este ”probabil imposibilă”, acest lucru urmând să se amâne cu treizeci de zile, până la 1 decembrie.

Amintim faptul că la 10 septembrie, președinta aleasă a Comisiei Europene a alocat candidaților celor trei menționate următoarele portofolii: Piață Internă (inclusiv industria de apărare și spațiu) pentru Sylvie Goulard (Franța, Renew Europe), Transporturi pentru Rovana Plumb (România, PES) și Vecinătate și Extindere pentru László Trócsányi (Ungaria, PPE).

Luni, Ursula von der Leyen a avut o întrevedere la Paris cu Emmanuel Macron, președintele francez fiind puternic indignat de respingerea candidatei sale și avertizând cu riscul unei crize politice în Uniunea Europeană.

În ce privește Ungaria, premierul Viktor Orban l-a nominalizat deja pe Oliver Varhelyi, reprezentantul permanent al țării la UE, în locul László Trócsányi.

În cazul României, președintele Klaus Iohannis a declarat joi, după ce guvernul PSD al premierului Viorica Dăncilă a căzut prin moțiune de cenzură, că țara noastră trebuie să facă în cel mai scurt timp ”o nominalizare de comisar european care să respecte standardele de profesionalism și credibilitate cerute de partenerii noștri din Uniunea Europeană, fiind așteptată ca noua propunere să apară din rândul Partidului Național Liberal, afiliat PPEUlterior președintele PNL, Ludovic Orban, a precizat că persoana propusă pentru funcția de comisar european din partea României va fi audiat mai întâi în comisiile de specialitate ale Parlamentului.

Potrivit legii afacerilor europene, Parlamentul României trebuie informat de către Guvern în legătură cu nominalizarea persoanelor în vederea ocupării unor funcţii în cadrul instituţiilor Uniunii Europene. De asemenea, comisiile de specialitate ale Parlamentului trebuie să audieze persoana nominalizată de Guvern pentru funcţia de membru al Comisiei Europene.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending