Connect with us

U.E.

Comisia Europeană accelerează pregătirile pentru un Brexit fără acord: măsuri temporare pentru protejarea drepturilor sociale ale cetățenilor și a beneficiarilor bugetului UE

Published

on

Având în vedere riscul tot mai ridicat ca Regatul Unit să iasă din UE la data de 30 martie a acestui an fără a se ajunge la un acord (scenariul no deal), Comisia Europeană a adoptat astăzi un set final de propuneri de contingență în domeniile coordonării în materie de asigurări sociale și bugetului UE, potrivit unui comunicat al executivului european.

De asemenea, Comisia  a făcut precizări legate de cotinuarea programului Erasmus+ pentru cetățenii europeni și cei britanici care la 30 martie 2019 vor beneficia încă de oportunitățile oferite de acesta. 

Citiți și Studenții Erasmus+ aflați în Regatul Unit la momentul retragerii din UE își pot continua studiile și în cazul unui scenariu fără acord privind Brexit

Aceste propuneri au fost prezentate în urma invitațiilor formulate de Consiliul European (articolul 50), în noiembrie și decembrie 2018, care vizau intensificarea activității de pregătire la toate nivelurile, a adoptării, la 19 decembrie 2018, a Planului de acțiune de contingență al Comisiei, care include mai multe măsuri legislative, și a propunerilor de contingență prezentate săptămâna trecută, care vizau activitățile de pescuit din UE. Propunerile prezentate astăzi se adaugă activității ample de pregătire pe care Comisia a desfășurat-o din decembrie 2017, astfel cum s-a stabilit în comunicările anterioare privind pregătirea.

Citiți și Pregătirea pentru Brexit: Comisia Europeană adoptă două propuneri vizând atenuarea impactului asupra pescuitului în UE în situația unui Brexit fără acord

Protejarea drepturilor în materie de asigurări sociale ale cetățenilor 

Comisia a subliniat în mod constant faptul că drepturile cetățenilor UE în Regatul Unit și cele ale resortisanților Regatului Unit în UE reprezintă o prioritate. Aceștia nu ar trebui să suporte consecințele Brexitului. Propunerea prezentată astăzi vizează să asigure faptul că, în cazul unui scenariu no deal, drepturile persoanelor care și-au exercitat dreptul la liberă circulație înainte de retragerea Regatului Unit sunt protejate. Aceste drepturi includ perioadele de asigurare, de încadrare în muncă (independentă) sau de rezidență în Regatul Unit înainte de retragere. De exemplu, acest lucru înseamnă că, în cazul în care un cetățean al UE27 a lucrat timp de 10 ani în Regatul Unit înainte de Brexit, această perioadă ar trebui să fie luată în considerare de autoritățile competente din statele membre ale UE la calcularea drepturilor de pensie ale persoanei respective, atunci când se retrage din câmpul muncii.

Regulamentul propus asigură faptul că statele membre continuă să aplice principiile de bază ale coordonării asigurărilor sociale în UE, și anume agregarea, asimilarea și egalitatea de tratament. Propunerea prezentată astăzi nu reinstituie, în niciun caz, avantajele semnificative ale acordului de retragere, astfel cum a fost convenit la 14 noiembrie. Nu acoperă drepturile acumulate după 29 martie 2019 și nici exportabilitatea prestațiilor în numerar, furnizarea continuă a prestațiilor de boală în natură și normele privind legislația aplicabilă.

Protejarea beneficiarilor bugetului UE

După cum s-a subliniat în repetate rânduri, toate angajamentele asumate de cele 28 de state membre ar trebui onorate de cele 28 de state membre. Acest lucru este, de asemenea, valabil în cazul unui scenariu no deal, în care s-ar aștepta din partea Regatului Unit să își onoreze toate angajamentele asumate în perioada în care a fost membru al UE.

Propunerea prezentată astăzi îi permite UE ca, în cazul unui scenariu no deal, să fie în măsură să își onoreze angajamentele și să continue să efectueze plăți în 2019 către beneficiarii din Regatul Unit pentru contractele semnate și deciziile luate înainte de 30 martie 2019, cu condiția ca Regatul Unit să își onoreze obligațiile care îi revin în cadrul bugetului pentru 2019 al UE și să accepte toate verificările de audit și controalele necesare. Acest lucru ar contribui la atenuarea impactului semnificativ al unui scenariu no deal pentru o gamă largă de domenii care beneficiază de finanțare din partea UE, cum ar fi cercetarea, inovarea sau agricultura. 

Această chestiune este distinctă de acordul financiar dintre UE și Regatul Unit și nu aduce atingere respectivului acord în cazul unui scenariu no deal.

Etapele următoare

Comisia Europeană va colabora îndeaproape cu Parlamentul European și cu Consiliul pentru a asigura adoptarea actelor legislative propuse, astfel încât acestea să intre în vigoare până la 30 martie 2019. Comisia reamintește, de asemenea, Parlamentului European și Consiliului, faptul că este important ca actele delegate să intre în vigoare cât mai curând posibil. 

Este important de remarcat faptul că aceste măsuri nu vor atenua – și nu pot să atenueze – impactul global al unui scenariu no deal, nu compensează în vreun fel lipsa de pregătire și nici nu reinstituie toate avantajele conferite de statutul de membru al UE sau condițiile favorabile ale unei eventuale perioade de tranziție, astfel cum se prevede în acordul de retragere.

Propunerile prezentate astăzi au un caracter temporar și un domeniu de aplicare limitat și vor fi adoptate unilateral de către UE. Acestea țin seama de discuțiile purtate cu statele membre. Comisia va continua să sprijine statele membre în activitatea lor de pregătire și și-a intensificat eforturile, de exemplu prin organizarea de vizite în toate capitalele UE27.

Context

La 14 noiembrie 2018, negociatorii Comisiei și cei ai Regatului Unit au convenit asupra condițiilor acordului de retragere. La 22 noiembrie 2018, Comisia a aprobat acordul de retragere finalizat. La 25 noiembrie 2018, Consiliul European (articolul 50) a aprobat acordul de retragere și a invitat Comisia, Parlamentul European și Consiliul să ia măsurile necesare pentru garantarea intrării în vigoare a acordului la 30 martie 2019, astfel încât să se asigure o retragere ordonată a Regatului Unit din UE. În prezent, ratificarea în Regatul Unit a acordului de retragere este incertă.

Ratificarea acordului de retragere reprezintă, în continuare, obiectivul și, totodată, prioritatea Comisiei. Astfel cum s-a subliniat în prima comunicare a Comisiei privind pregătirea pentru Brexit, publicată la 19 iulie 2018, indiferent de scenariul avut în vedere, alegerea Regatului Unit de a părăsi Uniunea Europeană va cauza perturbări semnificative.

Prin urmare, părțile interesate, precum și autoritățile naționale și autoritățile UE trebuie să se pregătească pentru cele două scenarii principale posibile:

  • dacă acordul de retragere este ratificat înainte de 30 martie 2019, dreptul UE va înceta să se aplice Regatului Unit și pe teritoriul acestuia la 1 ianuarie 2021, adică după o perioadă de tranziție de 21 de luni. Acordul de retragere include posibilitatea unei singure prelungiri a perioadei de tranziție, de până la un an sau doi ani. 
  • dacă acordul de retragere nu este ratificat înainte de 30 martie 2019, nu va exista o perioadă de tranziție, iar dreptul UE va înceta să se aplice Regatului Unit și pe teritoriul acestuia începând cu 30 martie 2019. Acesta este scenariul no deal sau cliff-edge.

Citiți și

UE mai face o ajustare tehnică în contextul Brexit: cifrele privind consumul de energie actualizate în direcția realizării obiectivelor de eficiență energetică

Președinția României la Consiliul UE, negocieri cu Parlamentul European pentru asigurarea de noi conexiuni maritime între statele membre și Irlanda în contextul unui Brexit ,,fără acord”

Viza de călătorie în UE pentru cetățenii britanici, strâns legată de aplicarea principiului reciprocității

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

ALEGERI EUROPENE 2019

Margrethe Vestager, comisar european pentru concurență și candidatul liberalilor europeni pentru funcția de top din Comisia Europeană, vrea să distrugă ,,monopolul de centru-dreapta” din instituțiile UE

Published

on

© Margrethe Vestager/Facebook

Comisarul european pentru politica de concurență, Margrethe Vestager, a cerut duminică seară să se pună capăt puterii de centru-dreapta care monopolizează Uniunea Europeană după alegerile europene, făcând totodată apel pentru o primă Comisie Europeană perfect echilibrată din punctul de vedere al reprezentării pe gen, relatează Agerpres și Reuters.

,,Am lucrat pentru distrugerea monopolurilor, aceasta este în esență ceea ce fac de cinci ani încoace, este și ceea ce au făcut astăzi alegătorii. Monopolul puterii este rupt. Iar acesta este, bineînțeles, motivul care putem face altceva “, a spus Vestager, aseară, în Parlamentul European, după publicarea primelor estimări. ,,Există loc pentru discuţii în zilele următoare”, a adăugat aceasta.

,,O coaliţie poate fi construită împreună cu cei care vor să facă ceva”, a spus ea. De asemenea, ea a solicitat ,,prima Comisie Europeană cu paritate totală bărbaţi-femei”.

Formațiunea ALDE (Alianţa Liberalilor şi Democraţilor pentru Europa), din care face parte și care o susține pentru a deveni viitorul președinte al Comisiei Europene, a fost confirmată drept a treia forță politică din PE, cu o alocare de 107 mandate de eurodeputat în următorii 5 ani. 

Întrebată fiind dacă scorul obţinut de ALDE îi dă dreptul să solicite unul dintre posturile cheie din instituţiile europene, daneza Margrethe Vestager a răspuns ,,da, aşa este”.

Margrethe Vestager, care se numără printre cele şapte personalităţi ale echipei desemnate de ALDE în timpul campaniei, pentru a concura în cursa pentru șefia Comisiei Europene, a fost mereu deschisă în ceea ce privește ambițiile profesionale. 

,,Nu mai există o majoritate de două partide (Partidul Popular European/PPE şi Alianţa Progresistă a Socialiştilor şi Democraţilor/S&D – n.r.). Este un nou parlament”, a argumentat ea, constatând sfârşitul dominaţiei bipartite din hemiciclu.

,,Este victoria unui nou grup liberal, victoria La République en Marche şi a partidului român USR-Plus”, a spus ea, exclamând în franceză: ,,C’est magnifique (Este minunat, tr.)”.

Continue Reading

ALEGERI EUROPENE 2019

Frans Timmermans dorește să creeze o ,,alianță progresivă” în Parlamentul European care să-l propulseze la șefia Comisiei Europene

Published

on

© Frans Timmermans/Facebook

Frans Timmermans, candidatul de top al socialiștilor europeni pentru președinția Comisiei Europene, a declarat duminică că dorește să creeze o ,,coaliție progresivă” în Parlamentul European cu liberalii, Verzii și grupurile de extremă stângă, relatează EUobserver

Socialiștii s-au clasat pe locul al doilea, cu 150 de locuri în spatele celor 179 de mandate de centru-dreapta ale PPE.

,,Mă îngrijorează că atunci când [Manfred] Weber și PPE vorbesc despre stabilitate, înseamnă, de fapt,  ,,să păstrăm lucrurile așa cum sunt ” și trebuie să luăm decizii îndrăznețe”, a spus Timmermans după publicarea primelor estimări privind distribuția locurilor în PE.

Aceasta a ținut să mulțumească susținătorilor săi și ai Partidului Socialiștilor Europeni pentru sprijinul acordat, într-un scurt mesaj pe Twitter.


 

Potrivit celor mai recente estimări, PPE  va rămâne grupul politic cu cele mai multe fotolii în hemiciclul democrației europene, obținând  179 de mandate, cu aproximativ 40 mai puțin decât în actuala legislatură. Din acest motiv, Partidul Popular European, susținător ferm al procesului Spitzenkandidaten, insistă ca Manfred Weber să devină succesorul lui Jean-Claude Juncker.

Însă lupta pentru șefia Executivului European este strânsă, socialiștii, prin Frans Timmermans, vor încerca cu siguranță să obțină sprijinul unui grup politic din PE pentru a avea o majoritate confortabilă în această competiție cu popularii europeni.

Diferența între primele două grupuri politice este de doar 29 de mandate, cele două însumând doar 329 mandate din totalul celor 751 membri ai Parlamentului European. Aceste estimări arată apariția unei noi balanțe de putere în Parlamentul European, numărul necesar de eurodeputați pentru a forma o majoritate fiind de 376.

De altfel, estimările puse la dispoziție de Parlamentul European arată apariția unei noi balanțe de putere în Parlamentul European, fiind pentru prima dată când cele două mari familii politice – PPE (179) și S&D (150) – nu vor mai putea forma majoritatea fără implicarea unui al treilea grup politic.

În acest caz, grupul politic al lui Frans Timmermans, S&D, ar putea intra în negocieri cu a treia și a patra forță politică din PE, liberalii din ALDE și Verzii, care sunt creditați cu 107, respectiv 70 de mandate de eurodeputat pentru formarea unei majorități. Dacă considerăm apropierea programatică dintre formațiunile politice din PE, atunci S&D cel mai probabil ar beneficia de sprijinul Verzilor, direcțiile politice mergând în general spre aceleași obiective: acțiune climatică susținută, preponderența politicii sociale în constructul european din următorii ani și protejarea democrației și a statului de drept la nivelul întregii UE.

,,Sper să putem forma o coaliţie cu un program pentru următorii cinci ani şi vom vedea cine va conduce următoarea Comisie”, a spus el, citat de Agerpres.

,,Aş fi foarte onorat să fiu candidatul cap de listă care va permite aplicarea acestui program”, a adăugat el.

 

 

Continue Reading

ALEGERI EUROPENE 2019

Rezultate provizorii: PNL rămâne pe primul loc după alegerile europene cu 26,79% din voturi. Alianța USR PLUS câștigă în diaspora

Published

on

Partidul Național Liberal, membru al Partidului Popular European, a obţinut la alegerile europarlamentare de duminică 26,79% dintre voturi, PSD – 23,38%, iar Alianţa USR PLUS – 21,40%, potrivit rezultatelor provizorii obţinute după centralizarea datelor din 18.705 secţii de votare din ţară din totalul de 18.730, reprezentând 97% din totalul secțiilor de votare.

Totodată, pentru UDMR au votat 5,44% dintre alegători, 6,61% – pentru Pro România, 4,24% – ALDE şi 5,65% – PMP.

În ceea ce priveşte votul în diaspora, după centralizarea datelor din 309 de secţii din cele 441 deschise în străinătate, pe primul loc în preferinţele alegătorilor se află Alianţa USR PLUS – 41,42%, urmată de PNL – 31,34%; PMP – 9,80%; PSD – 3,09%; Pro România – 2,86%; ALDE – 1,22%.

Alegerile europene din 2019, desfășurate la 40 de ani distanță de la primele alegeri pentru Parlamentul European, s-au încheiat cu cea mai mare prezență la vot din ultimii 20 ani în UE, înregistrând totodată și cea mai ridicată prezență națională la europarlamentare din istoria apartenenței României la Uniunea Europeană.

Pentru prima dată de la aderarea la Uniunea Europeană, cetățenii români au votat în proporție de peste 50% la alegerile pentru Parlamentul European, după ce la alegerile din 2007, 2009 și 2014, s-au prezentat la urne între 27,67% și  32,44% dintre cetățeni.

Conform datelor furnizate de Biroul Electoral Central, în România au votat pentru alegerile europene un număr de 8.954.959 de cetățeni, reprezentând 49,02%. 

În total, cu cele peste 360.000 de voturi în străinătate, au votat un număr de 9,3 milioane de români din totalul de 18,26 milioane de cetățeni înscriși pe liste permanente și speciale. Astfel, prezența la vot, atât în România, cât și în străinătate a depășit procentul de 50%.

Continue Reading
Advertisement
Advertisement

Facebook

Advertisement

Trending