Connect with us

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană acordă 13 miliarde de euro pentru noul Fond european de apărare. Cum va putea România să acceseze banii alocați pentru creșterea autonomiei strategice a UE și mobilitatea militară alături de NATO

Published

on

Comisia Europeană va aloca 13 miliarde pentru euro pentru noul Fond european de apărare, lansat în urmă cu un an, într-un efort bugetar cuprins în viitorul Cadru Financiar Multianual 2021-2027 prin care executivul european își propune creșterea autonomiei strategice a UE, consolidarea capacității acesteia de a-și proteja și a-și apăra cetățenii și transformarea UE într-un actor mai important la nivel mondial.

Un Fond european de apărare în valoare de 13 miliarde euro va oferi capacitatea financiară pentru investiții transfrontaliere în tehnologii și echipamente de ultimă generație și complet interoperabile în domenii precum programele de software criptate și tehnologia dronelor. Mai mult, Înaltul Reprezentant, cu susținerea Comisiei, propune un nou Instrument european pentru pace în valoare de 10,5 miliarde euro, neinclus în bugetul pe termen lung, care va contribui la îmbunătățirea capacității UE de prevenire a conflictelor, de consolidare a păcii și de garantare a securității internaționale”, informează Comisia Europeană într-un comunicat remis CaleaEuropeana.ro.

Propunerea distinctă survine după ce Comisia Europeană a anunțat în propunerea sa generală de buget al UE, pe data de 2 mai 2018, că, în premieră, apărarea europeană capătă o valoare distinctă, devenind alături de domeniul securității și al reacțiilor la crize o linie bugetară ce urmează a fi finanțată cu 27,5 miliarde de euro în anii 2021-2027.

Cum va funcționa Noul Fond european de apărare și cum va putea beneficia România de finanțare europeană 

Noul Fond european de apărare, în valoare totală de 13 miliarde euro, va aloca 4,1 miliarde pentru finanțarea directă a unor proiecte de cercetare competitive și colaborative, în special prin intermediul granturilor. Dincolo de faza de cercetare, suma de 8,9 miliarde euro va fi pusă la dispoziție pentru a completa investițiile statelor membre prin cofinanțarea costurilor pentru dezvoltarea de prototipuri și pentru respectarea cerințelor ulterioare de certificare și testare. Fondul va situa UE printre primii 4 investitori în cercetarea și tehnologia în domeniul apărării din Europa și va acționa ca un catalizator pentru o bază industrială și științifică inovatoare și competitivă.

Principalele caracteristici ale Fondului european de apărare sunt:

– finanțarea proiectelor care contribuie la o Uniune Europeană mai sigură și care corespund priorităților convenite de statele membre, în cadrul politicii de securitate și apărare comune, și de alte organizații regionale și internaționale, precum NATO;

– numai proiectele colaborative care implică cel puțin 3 participanți din 3 state membre sunt eligibile;

– UE va co-finanța dezvoltarea de prototipuri comune numai dacă statele membre se angajează să cumpere produsul final;

– participarea transfrontalieră a IMM-urilor și a întreprinderilor cu capitalizare medie este puternic stimulată prin creșterea ratelor de finanțare, favorizarea de proiecte ale consorțiilor care includ IMM-uri, și, dacă este necesar, lansarea de cereri de propuneri specifice;

– promovarea inovării revoluționare, un procent de 5% din fonduri fiind alocat tehnologiilor radicale și echipamentelor inovatoare care permit UE să își consolideze preeminența pe termen lung în domeniul tehnologic;

– proiectele din cadrul cooperării structurate permanente (PeSCo) pot primi, dacă sunt eligibile, o cofinanțare suplimentară de 10%, însă finanțarea nu este automată.

Citiți și Premieră în UE. Fondurile esențiale pe care România va trebui să le țintească: 27,5 miliarde de euro pentru echiparea Europei cu autonomie strategică în domeniul apărării și securității

Citiți și Jens Stoltenberg pentru Calea Europeană: NATO cere coerență în investițiile din infrastructura europeană pentru mobilitate militară și pentru a-și putea apăra aliații

Citiți și Infrastructura de transport a României devine ”temă-zero” pentru securitatea și mobilitatea militară în Europa (Analiză & hartă interactivă)

Fondul european de apărare va veni în completarea altor programe ale UE, în special a bugetului de 6,5 miliarde euro alocat Mecanismului pentru interconectarea Europei pentru consolidarea infrastructurilor de transport strategice ale UE cu scopul de a le adapta la mobilitatea militară, precum și a noului program pentru cercetare și inovare, intitulat Orizont Europa, în valoare de 100 de miliarde euro.

FOTO: European Parliament

Consolidarea Fondului European pentru Apărare este o măsură anunțată încă de la momentul lansării acestuia – în iunie 2017 – când Comisia Europeană, alături de cele trei scenarii privind viitorul apărării europene, a anunțat finanțarea cu 500 milioane euro/ anual după 2020 a componentei de cercetare din cadrului Fondului și cu 1 miliard de euro/ anual (tot după 2020) a componentei de dezvoltare și achiziții. În prezent, în actualul cadru bugetar, cercetarea în materie de apărare europeană este finanțată cu până la 90 de milioane de euro până la 31 decembrie 2019, iar capitolul de dezvoltare și achiziții cu 500 de milioane de euro anual.

 

 

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

COMISIA EUROPEANA

Protecția avertizorilor de integritate: CE trece la următoarea etapă în procedura de constatare a neîndeplinirii obligațiilor împotriva României și altor trei state membre

Published

on

© Comisia Europeană în România/ Facebook

Comisia Europeană a decis joi să trimită un aviz motivat în cadrul procedurilor de constatare a neîndeplinirii obligațiilor împotriva României, Austriei, și Sloveniei pentru netranspunerea integrală a „Directivei privind protecția avertizorilor de integritate” (Directiva 2019/1937), informează comunicatul oficial

Termenul-limită pentru transpunerea directivei de către statele membre a fost 17 decembrie 2021.

În ianuarie 2022, Comisia Europeană a trimis scrisori de punere în întârziere unui număr de 24 de state membre pentru că nu au transpus directiva și nu au comunicat Comisiei măsurile de transpunere până la termenul-limită necesar.

În iulie 2022, Comisia a trimis avize motivate unui număr de 15 state membre care nu comunicaseră încă transpunerea integrală.

Astăzi, Executivul european a decis să trimită avize motivate și acestor patru state membre, care nu au notificat încă integral măsurile de transpunere. Statele respective au acum la dispoziție două luni pentru a răspunde. În cazul unor răspunsuri nesatisfăcătoare, Comisia poate decide să sesizeze Curtea de Justiție a Uniunii Europene cu privire la aceste cazuri.

Prin pachetul său lunar de decizii în constatarea neîndeplinirii obligațiilor, Comisia Europeană urmărește acționarea în justiție a statelor membre care nu și-au îndeplinit obligațiile ce le revin în temeiul legislației UE. Aceste decizii, care vizează diverse sectoare și domenii de politică ale UE, au scopul de a asigura aplicarea corespunzătoare a legislației UE, în beneficiul cetățenilor și al întreprinderilor.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană solicită României și altor cinci state membre să își actualizeze hărțile zonelor cu risc de inundații

Published

on

© European Union, 2021/ Source: EC - Audiovisual Service

Comisia Europeană solicită României, Bulgariei, Ciprului, Greciei, Lituaniei și Slovaciei să își actualizeze hărțile de hazard și de risc de inundații în conformitate cu Directiva privind inundațiile (Directiva 2007/60/CE), informează comunicatul oficial

Potrivit Comisiei Europene, hărțile de hazard la inundații ar trebui să acopere zonele geografice care ar putea fi inundate, în timp ce hărțile de risc de inundații arată potențialele consecințe adverse asociate acestor scenarii de inundații. Aceste hărți stau la baza elaborării planurilor de gestionare a riscului de inundații.

Inundațiile din acest an din Bulgaria, precum și inundațiile catastrofale din Germania și Belgia din iulie 2021 demonstrează importanța tot mai mare a evaluării riscurilor de inundații în lumina impactului schimbărilor climatice.

De asemenea, inundațiile pot să elibereze poluanți stocați în sol și să îi răspândească și mai mult. Statelor membre li s-a solicitat să raporteze cu privire la actualizările primelor lor hărți de hazard la inundații și ale primelor lor hărți de risc de inundații până la 22 martie 2020.

Obiectivul este de a menține hărțile adecvate scopului și de a reduce consecințele adverse ale inundațiilor asupra sănătății umane, asupra mediului, patrimoniului cultural și activității economice.

În februarie 2022, Comisia Europeană a trimis scrisori de punere în întârziere Bulgariei, Ciprului, Greciei, Lituaniei, României și Slovaciei, deoarece nu au fost primite informații cu privire la acest proces. De atunci, cele șase state membre încă nu au adoptat hărți actualizate și/sau nu au prezentat un raport Comisiei cu privire la acestea.

În consecință, Comisia a decis să emită avize motivate adresate celor șase state membre, care dispun acum de două luni pentru a răspunde și a lua măsurile necesare. În caz contrar, Comisia poate decide să sesizeze Curtea de Justiție a Uniunii Europene cu privire la aceste cazuri.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Infringement: Comisia Europeană solicită insistent României să-si notifice strategia națională pe termen lung privind îndeplinirea obiectivelor climatice și energetice

Published

on

https://ec.europa.eu/commission/presscorner/detail/ro/inf_22_5402

Comisia Europeană a decis astăzi, 29 septembrie, să trimită scrisori de punere în întârziere Bulgariei, Irlandei, Poloniei și României pentru faptul că nu și-au notificat strategiile naționale pe termen lung în temeiul Regulamentului (UE) 2018/1999 privind guvernanța uniunii energetice și a acțiunilor climatice.

Strategiile stabile pe termen lung sunt esențiale pentru a contribui la realizarea transformării economice necesare și a obiectivelor mai ample de dezvoltare durabilă, precum și pentru a înregistra progrese în ceea ce privește obiectivele climatice pe termen lung stabilite de Acordul de la Paris.

La nivelul UE, Uniunea și-a finalizat strategia pe termen lung în 2019, obiectivul de bază fiind ca Europa să devină primul continent neutru din punct de vedere climatic până în 2050. Prin Legea europeană a climei, UE a consacrat în legislație obiectivul neutralității climatice și obiectivul intermediar clar de reducere a emisiilor nete de gaze cu efect de seră cu cel puțin 55 % până în 2030, comparativ cu nivelurile din 1990.

Regulamentul privind guvernanța stabilește un proces prin care statele membre să își pregătească, până la 1 ianuarie 2020, primele lor strategii pe termen lung cu o perspectivă de cel puțin 30 de ani și, ulterior, noi strategii o dată la 10 ani.

Până în prezent, Bulgaria, Irlanda, Polonia și România nu au prezentat încă Comisiei strategiile lor naționale pe termen lung. Statele membre în cauză au acum la dispoziție două luni pentru a răspunde și a transmite Comisiei strategiile. În caz contrar, în absența unui răspuns satisfăcător, Comisia poate decide să trimită un aviz motivat.

Continue Reading

Facebook

ENGLISH9 hours ago

MEP Vasile Blaga: EPP Group adopted a position paper on solutions to fight inflation and rising energy prices

ROMÂNIA11 hours ago

Premierul Nicolae Ciucă participă sâmbătă la inaugurarea gazoductului Bulgaria-Grecia, care va asigura inclusiv aprovizionarea României

INTERNAȚIONAL13 hours ago

Victorie diplomatică a SUA în fața Rusiei, la București: O americancă a fost aleasă secretar general al Uniunii Internaționale a Telecomunicațiilor, poziție deținută în ultimii opt ani de China

ENGLISH13 hours ago

CoR: Newly elected chair of COTER Commission, Emil Boc will focus his mandate on efficient use of EU budget and cohesion funds

COMITETUL EUROPEAN AL REGIUNILOR13 hours ago

Emil Boc a fost ales președinte al Comisiei pentru politica de coeziune teritorială și bugetul UE din cadrul Comitetului European al Regiunilor

COMISIA EUROPEANA14 hours ago

Protecția avertizorilor de integritate: CE trece la următoarea etapă în procedura de constatare a neîndeplinirii obligațiilor împotriva României și altor trei state membre

ROMÂNIA14 hours ago

Ministerul Sănătății a declanșat Mecanismul UE de protecție civilă pentru asigurarea tratamentului pacienților diagnosticați cu variola maimuței

PARLAMENTUL EUROPEAN16 hours ago

Eurodeputatul Vasile Blaga: Grupul PPE a adoptat un document de poziție privind soluțiile pentru combaterea inflației și a creșterii prețurilor la energie

PARLAMENTUL EUROPEAN16 hours ago

Socialiștii europeni: Parlamentul European va cere suspendarea negocierilor de aderare a Serbiei la UE

CHINA16 hours ago

Președintele chinez și premierul japonez promit să dezvolte relațiile dintre Tokyo și Beijing, la 50 de ani de la normalizarea lor

JUSTIȚIE3 days ago

Klaus Iohannis: DNA, un model la nivel european, a contribuit decisiv ca România să fie un pol de stabilitate și un partener strategic pentru partenerii din NATO și UE

ROMÂNIA4 days ago

Nicolae Ciucă, din Japonia: Componenta de securitate și apărare, unul din cei patru piloni de cooperare ai viitorului nostru parteneriat, de mare interes pentru ambele părți

NATO6 days ago

Klaus Iohannis, despre amenințarea Rusiei cu un război nuclear: România, ca parte a NATO, este pregătită pentru orice scenariu. Românii nu trebuie să intre în panică

ROMÂNIA6 days ago

Klaus Iohannis, către antreprenorii români din Silicon Valley: Poate aveți unele lecții care ne-ar folosi în România

ROMÂNIA7 days ago

Nicolae Ciucă: Salutăm interesul manifestat de Banca Japoneză de Cooperare Internațională pentru susținerea marilor proiecte de infrastructură de transport și de producere a energiei verzi

U.E.7 days ago

Ministrul ungar de externe, singurul din UE care s-a întâlnit cu Lavrov la ONU: Există o singură soluție la inflația de război și la prețurile epuizante ale energiei: pacea. Ungaria vrea pace

COMISIA EUROPEANA7 days ago

Ursula von der Leyen îndemnă tânăra generație să apere democrația în fața autocrației: Trebuie să lucrăm la consolidarea acesteia pentru că știm cât de repede se poate schimba istoria

DIASPORA7 days ago

Klaus Iohannis, întâlnire cu românii din SUA: România merge bine şi economia creşte, deși suntem într-o situație complicată din cauza războiului Rusiei în Ucraina

ONU1 week ago

Joe Biden, la ONU: SUA nu caută un război rece cu China, dar vom fi neîngrădiți în a promova o lume liberă, deschisă, sigură și prosperă

INTERNAȚIONAL1 week ago

De la tribuna ONU, Biden denunță încălcarea Cartei Națiunilor Unite de către Rusia: Un membru permanent al Consiliului de Securitate a încercat să șteargă de pe hartă un stat suveran

Team2Share

Trending