Connect with us

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană acordă 13 miliarde de euro pentru noul Fond european de apărare. Cum va putea România să acceseze banii alocați pentru creșterea autonomiei strategice a UE și mobilitatea militară alături de NATO

Published

on

Comisia Europeană va aloca 13 miliarde pentru euro pentru noul Fond european de apărare, lansat în urmă cu un an, într-un efort bugetar cuprins în viitorul Cadru Financiar Multianual 2021-2027 prin care executivul european își propune creșterea autonomiei strategice a UE, consolidarea capacității acesteia de a-și proteja și a-și apăra cetățenii și transformarea UE într-un actor mai important la nivel mondial.

Un Fond european de apărare în valoare de 13 miliarde euro va oferi capacitatea financiară pentru investiții transfrontaliere în tehnologii și echipamente de ultimă generație și complet interoperabile în domenii precum programele de software criptate și tehnologia dronelor. Mai mult, Înaltul Reprezentant, cu susținerea Comisiei, propune un nou Instrument european pentru pace în valoare de 10,5 miliarde euro, neinclus în bugetul pe termen lung, care va contribui la îmbunătățirea capacității UE de prevenire a conflictelor, de consolidare a păcii și de garantare a securității internaționale”, informează Comisia Europeană într-un comunicat remis CaleaEuropeana.ro.

Propunerea distinctă survine după ce Comisia Europeană a anunțat în propunerea sa generală de buget al UE, pe data de 2 mai 2018, că, în premieră, apărarea europeană capătă o valoare distinctă, devenind alături de domeniul securității și al reacțiilor la crize o linie bugetară ce urmează a fi finanțată cu 27,5 miliarde de euro în anii 2021-2027.

Cum va funcționa Noul Fond european de apărare și cum va putea beneficia România de finanțare europeană 

Noul Fond european de apărare, în valoare totală de 13 miliarde euro, va aloca 4,1 miliarde pentru finanțarea directă a unor proiecte de cercetare competitive și colaborative, în special prin intermediul granturilor. Dincolo de faza de cercetare, suma de 8,9 miliarde euro va fi pusă la dispoziție pentru a completa investițiile statelor membre prin cofinanțarea costurilor pentru dezvoltarea de prototipuri și pentru respectarea cerințelor ulterioare de certificare și testare. Fondul va situa UE printre primii 4 investitori în cercetarea și tehnologia în domeniul apărării din Europa și va acționa ca un catalizator pentru o bază industrială și științifică inovatoare și competitivă.

Principalele caracteristici ale Fondului european de apărare sunt:

– finanțarea proiectelor care contribuie la o Uniune Europeană mai sigură și care corespund priorităților convenite de statele membre, în cadrul politicii de securitate și apărare comune, și de alte organizații regionale și internaționale, precum NATO;

– numai proiectele colaborative care implică cel puțin 3 participanți din 3 state membre sunt eligibile;

– UE va co-finanța dezvoltarea de prototipuri comune numai dacă statele membre se angajează să cumpere produsul final;

– participarea transfrontalieră a IMM-urilor și a întreprinderilor cu capitalizare medie este puternic stimulată prin creșterea ratelor de finanțare, favorizarea de proiecte ale consorțiilor care includ IMM-uri, și, dacă este necesar, lansarea de cereri de propuneri specifice;

– promovarea inovării revoluționare, un procent de 5% din fonduri fiind alocat tehnologiilor radicale și echipamentelor inovatoare care permit UE să își consolideze preeminența pe termen lung în domeniul tehnologic;

– proiectele din cadrul cooperării structurate permanente (PeSCo) pot primi, dacă sunt eligibile, o cofinanțare suplimentară de 10%, însă finanțarea nu este automată.

Citiți și Premieră în UE. Fondurile esențiale pe care România va trebui să le țintească: 27,5 miliarde de euro pentru echiparea Europei cu autonomie strategică în domeniul apărării și securității

Citiți și Jens Stoltenberg pentru Calea Europeană: NATO cere coerență în investițiile din infrastructura europeană pentru mobilitate militară și pentru a-și putea apăra aliații

Citiți și Infrastructura de transport a României devine ”temă-zero” pentru securitatea și mobilitatea militară în Europa (Analiză & hartă interactivă)

Fondul european de apărare va veni în completarea altor programe ale UE, în special a bugetului de 6,5 miliarde euro alocat Mecanismului pentru interconectarea Europei pentru consolidarea infrastructurilor de transport strategice ale UE cu scopul de a le adapta la mobilitatea militară, precum și a noului program pentru cercetare și inovare, intitulat Orizont Europa, în valoare de 100 de miliarde euro.

FOTO: European Parliament

Consolidarea Fondului European pentru Apărare este o măsură anunțată încă de la momentul lansării acestuia – în iunie 2017 – când Comisia Europeană, alături de cele trei scenarii privind viitorul apărării europene, a anunțat finanțarea cu 500 milioane euro/ anual după 2020 a componentei de cercetare din cadrului Fondului și cu 1 miliard de euro/ anual (tot după 2020) a componentei de dezvoltare și achiziții. În prezent, în actualul cadru bugetar, cercetarea în materie de apărare europeană este finanțată cu până la 90 de milioane de euro până la 31 decembrie 2019, iar capitolul de dezvoltare și achiziții cu 500 de milioane de euro anual.

 

 

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este parte a programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

COMISIA EUROPEANA

Președintele Parlamentului European: Am avut o ”întâlnire constructivă” cu Rovana Plumb, comisarul european desemnat pentru transport

Published

on

© David Sassoli/ Twitter

Președintele Parlamentului European, David Sassoli, a avut miercuri, la Strasbourg, o întrevedere cu Rovana Plumb, comisar european desemnat pentru transport în echipa Ursulei von der Leyen.

O întâlnire constructivă astăzi cu Rovana Plumb, comisar desemnat pentru transport”, a scris Sassoli, pe contul său de Twitter.

 

Cei doi social-democrați sunt colegi în cadrul grupului S&D în Parlamentul European.

Mă bucur că am putut discuta cu președintele Parlamentului European, David Sassoli, unul dintre cei mai importanți membri ai familiei social-democrate europene, despre responsabilitățile mandatului de comisar european. Am subliniat, în acest context, viziunea președintelui ales al Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în ce privește politica de transport la nivel european ca parte centrală a Pactului Verde European”, a declarat Rovana Plumb pentru CaleaEuropeană.ro după întâlnirea cu Sassoli.

Președintele ales al Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a prezentat pe 10 septembrie componența și structura viitoarei Comisii Europene, precum și portofoliile alocate celorlalți 26 de comisari europeni pentru mandatul 2019-2024, nominalizarea României pentru funcția de comisar european, Rovana Plumb, urmând a primi portofoliul Transporturilor.

Conform procedurii, toți comisarii desemnați urmează a fi audiați, în perioada 30 septembrie – 8 octombrie, în comisiile de resort din Parlamentul European. În ce o privește pe Rovana Plumb, aceasta va fi audiată în Comisia pentru transport și turism.

În scrisoarea de misiune pe care Ursula von der Leyen i-a trimis-o Rovanei Plumb săptămâna trecută, președintele ales al Comisiei Europene precizează că ”transportul durabil, sigur și accesibil” reprezintă principal obiectiv pentru mandatul comisarului din partea României în următorii cinci ani.

Ursula von der Leyen îi solicită lui Plumb să elaboreze o strategie cuprinzătoare pentru mobilitate durabilă și inteligentă și să extindă Sistemul de comercializare a emisiilor către sectorul maritim.

Între altele, președinta aleasă a Comisiei Europene îi transmite comisarului desemnat că va trebui să contribuie la atingerea obiectivului privind reducerea poluării, la revizuirea Directivei de taxare în domeniul energiei pentru a o actualiza în conformitate cu ambițiile climatice ale UE.

”Va trebui să asiguri modernizarea continuă a sistemelor cheie de transport”, i-a mai scris von der Leyen, oferind ca exemple completarea legăturilor de infrastructură și a Rețelei Trans-europene de transport ”cât mai repede cu putință”.

Potrivit scrisorii transmise, Ursula von der Leyen îi mai solicită Rovanei Plumb să asigure, în contextul modernizării transporturilor, respectarea drepturilor pasagerilor, necesitatea menținerii standardelor de înaltă siguranță, precum și implementarea utilizării duale a proiectelor de infrastructură pentru a îmbunătăți mobilitatea militară, prin utilizarea fondurilor disponibile în cadrul Mecanismului pentru Interconectarea Europei.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Planul Juncker în România: 720 de milioane de euro au fost investite în proiecte de digitalizare, infrastructură și reciclare

Published

on

© Fișă informativă pentru România ---- https://ec.europa.eu

În urma ultimei reuniuni a Consiliului de administrație al Băncii Europene de Investiții (BEI), se preconizează că Fondul european pentru investiții strategice (FEIS) al Planului Juncker va atrage după sine investiții în valoare de 433.2 miliarde de euro, se arată în comunicatul Reprezentanței Comisii Europene în România.

Proiectele din România au obținut finanțări în valoare totală de 720 milioane de euro. 

© Fișă informativă pentru România —- https://ec.europa.eu

Totodată, România ocupă în prezent locul al 21-lea în materie de investiții atrase afarente FEIS, în raport cu PIB-ul.

Finanțarea de 720 de milioane de euro este așteaptă să genere investiții totale în valoare de 3 miliarde de euro.

Prezentăm trei exemple concrete prin care România a beneficiat de aceste fonduri cu ajutorul ”Planului Juncker”

Trecerea la tehnologii digitale: RADIOCOM

Un împrumut de 9,8 milioane EUR ajută Societatea Națională de Radiocomunicații S.A. (Radiocom) din România să digitalizeze infrastructura terestră de radiodifuziune a țării. Fondurile vor fi utilizate pentru a înființa și extinde o rețea digitală de radiodifuziune care să permită trecerea de la distribuția TV analogică la cea digitală terestră. Astfel, 94 % din populație va putea beneficia de televiziune digitală, iar Radiocom va utiliza într-un mod mai eficient valorosul spectru de frecvențe radio.

Economie circulară: GREENFIBER

BEI oferă un împrumut de 7,5 milioane EUR societății GreenFiber International SA. Firma produce fibre din PET-uri reciclate, care sunt utilizate apoi în articole de mobilier, în sectorul autoturismelor și în domeniul modei, dar și în construcții. Acest proiect de economie circulară va contribui la crearea a 280 de locuri de muncă cu normă întreagă și va avea ca rezultat creșterea cu peste 50 000 de tone pe an a cantității de deșeuri colectate și prelucrate în România.

Modernizarea serviciilor de alimentare cu apă: ALBA

Un împrumut de 12 milioane de euro ajută Compania Regională de Apă din județul Alba să își îmbunătățească serviciile de alimentare cu apă potabilă și serviciile de salubrizare, în beneficiul a circa 332 000 de locuitori ai județului. Costul total al proiectului este estimat la aproximativ 114 milioane EUR și implică extinderea rețelei de apă, modernizarea unor conducte de aducțiune, construirea a două stații de epurare, extinderea sistemului de canalizare și renovarea unor stații de pompare.

Întreaga listă a investițiilor poate fi consultată aici.

Citiți și: Planul Juncker: Peste 170 de milioane de euro pentru IMM-urile și studenții din România

 


Planul de investiții pentru Europa, așa-numitul “Plan Juncker”, este una dintre prioritățile de top ale Comisiei Europene. Se axează pe stimularea investițiilor pentru crearea de locuri de muncă și creșterea economică prin utilizarea mai inteligentă a resurselor financiare noi și existente, eliminarea obstacolelor din calea investițiilor și asigurarea vizibilității și asistenței tehnice pentru proiectele de investiții.

Fondul European pentru Investiții Strategice (EFSI)  oferă o garanție pentru prima pierdere, care permite BEI să investească în proiecte mai multe, adesea mai riscante. Proiectele și acordurile aprobate pentru finanțare în cadrul EFSI până în prezent se estimează că vor mobiliza aproape 410 miliarde EUR în investiții și vor sprijini aproximativ 952 000 de IMM-uri din toate cele 28 de state membre.

Mai multe informații despre Planul Juncker, aici.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Parlamentul European: Jean-Claude Juncker și Michel Barnier, îngrijorați de riscul unui Brexit fără acord, înainte ca eurodeputații să adopte o rezoluție pentru amânarea termenului limită

Published

on

© European Parliament

Președintele în exercițiu al Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, și negociatorul-șef al UE pentru Brexit, Michel Barnier, au avertizat miercuri asupra riscului unei ieșiri fără acord a Marii Britanii din Uniunea Europeană, în timpul unei dezbateri în plenul Parlamentului European la Strasbourg, la capătul căreia eurodeputații vor vota rezoluţie prin care cer Regatului Unit să părăsească UE având un acord.

La două zile după o întâlnire neconcludentă cu premierul britanic Boris Johnson, desfăşurată la Luxemburg, Juncker a spus că riscul unui Brexit fără acord rămâne ”extrem de real”, în timp ce Barnier că nu trebuie subestimate consecinţele unui Brexit fără acord.

”Aceasta va fi poate opţiunea Regatului Unit, dar niciodată opţiunea Uniunii Europene”, a spus Jean-Claude Juncker în hemiciclul de la Strasbourg, citat de Agerpres, la două zile după o întâlnire neconcludentă cu premierul britanic Boris Johnson, desfăşurată la Luxemburg.

În intervenţia sa în faţa eurodeputaţilor, Jean-Claude Juncker a spus că nu are ”niciun ataşament emoţional” faţă de ”plasa de siguranţă” irlandeză, dar a precizat că i-a transmis lui Boris Johnson angajamentul său faţă de obiectivele acestui mecanism.

”Riscul unui Brexit fără acord rămâne foarte real”, a spus Juncker, adăugând că Uniunea Europeană va încerca să evite acest scenariu. ”Nu sunt sigur că vom reuşi. Este foarte puţin timp rămas. Dar sunt sigur că trebuie să încercăm”, a subliniat Juncker.

Conform sursei citate, Michel Barnier a atenţionat că problemele implicate de ieşirea Regatului Unit din blocul comunitar trebuie să fie soluţionate înainte ca viitoarea relaţie cu Londra să fie convenită.

”Sfătuiesc pe toată lumea să nu subestimeze consecinţele – evident pentru Regatul Unit în primul rând, dar şi pentru noi – absenţei unui acord”, a spus negociatorul-șef al UE, în plenul Parlamentului European.

Potrivit Adevărul, Parlamentul European va vota o rezoluție care le va actualiza poziţia în privinţa Brexit. Un proiect existent susţine că un acord rămâne cel mai bun mod ca Marea Britanie să părăsească UE şi că ţine de britanici să aducă idei alternative pentru a evita o graniţă concretă cu Irlanda, în acelaşi timp cu protejarea procesului de pace şi a economiei de pe insula Irlandei.   De asemenea, Parlamentul European va da aprobarea pentru amânarea termenului de pe 31 octombrie, dacă astfel se va evita un Brexit dur.

Parlamentul britanic, unde premierul Boris Johnson şi-a pierdut majoritatea, a votat în urmă cu două săptămâni, înainte de a fi suspendat până la 14 octombrie, o lege vizând împiedicarea unei ieşiri din UE fără acord, care îl obligă pe şeful guvernului să ceară o amânare de trei luni a Brexitului dacă nu se ajunge la un acord până la 19 octombrie.

Johnson a susţinut însă că ar prefera să fie “mort într-un şanţ” decât să ceară o nouă amânare.

Londra respinge soluţia aşa-numită “plasa de siguranţă”(“backstop”), inevitabilă, în opinia Bruxellesului, în lipsa unei alternative credibile. Aceasta prevede ca Marea Britanie să rămână “într-un spaţiu vamal unic” cu UE dacă nu este găsită o soluţie mai bună până la finalul perioadei de tranziţie.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending