Ministrul Apărării, Angel Tîlvăr, a avut o întâlnire la Bruxelles cu Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate, Kaja Kallas, și cu președinta Parlamentului European, Roberta Metsola.

Potrivit unui comunicat al MApN remis CaleaEuropeană.ro, în cadrul discuțiilor cu Înaltul Reprezentant al UE a fost reconfirmată viziunea comună privind necesitatea consolidării rolului Uniunii Europene ca actor strategic în vecinătatea estică.

Ministrul Angel Tîlvăr a subliniat faptul că România împărtășește  poziția exprimată de Înaltul Reprezentant referitoare la continuarea sprijinului acordat Ucrainei și Republicii Moldova, precum și la importanța menținerii unei perspective europene clare pentru aceste state, dar și pentru țările din Balcanii de Vest.

Un punct central al dialogului l-a constituit situația din regiunea Mării Negre, pe care România o consideră un spațiu de importanță strategică pentru securitatea euro-atlantică și de relevanță economică majoră pentru Uniune.

Citiți și: Angel Tîlvăr, întrevedere cu comisarul european pentru apărare: „Investițiile în apărare reprezintă nu doar o necesitate de securitate, ci și o oportunitate de consolidare a solidarității europene”

În contextul elaborării noii Strategii a UE pentru Marea Neagră, ministrul Tîlvăr a reiterat angajamentul ferm al țării noastre de a contribui activ la eforturile comune de securizare și stabilizare a regiunii.

Ministrul Apărării a salutat eforturile operaționale ale Uniunii Europene în sprijinul statelor partenere, în special în cele din vecinătatea imediată, dar și în cele din alte teatre de operații mai îndepărtate, eforturi pe care România le va susține in continuare.

A fost evidențiată contribuția țării noastre la misiunile și operațiile UE din Bosnia-Herțegovina, Republica Centrafricană, în cadrul cărora România asigură comanda forțelor, precum și eforturile în cadrul misiunii EUMAM de instruire și asistență militară pentru Ucraina.

De asemenea, discuțiile au abordat publicarea documentului strategic „Carta Albă privind pregătirea europeană pentru apărare” și lansarea Inițiativei SAFE, proiecte salutate de România ca pași esențiali pentru consolidarea capacității de răspuns a Uniunii Europene în domeniul apărării.

În dialogul cu Roberta Metsola, Angel Tîlvăr a evidențiat rolul esențial al Parlamentului European în sprijinirea unei viziuni strategice comune în domeniul apărării și securității Uniunii Europene, subliniind importanța acțiunii coordonate a Comitetului pentru Afaceri Externe, arată MApN într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

De asemenea, oficialul român a apreciat angajamentul solid al Parlamentului pentru consolidarea politicii externe și de securitate comune, precum și sprijinul constant acordat Ucrainei, Republicii Moldova și statelor din Balcanii de Vest.

Ministrul Apărării a subliniat și contribuția esențială a Parlamentului European în asigurarea cadrului legislativ și bugetar necesar pentru finanțarea industriei europene de apărare, prin mecanisme precum Programul European pentru Industria de Apărare (EDIP) și inițiativa SAFE (Security Action for Europe).

În context, ministrul Tîlvăr a prezentat eforturile României în cadrul Politicii de Securitate și Apărare Comune, prin participarea activă la toate misiunile și operațiile UE, evidențiind deținerea comenzii în cadrul misiunii EUFOR Althea, din Bosnia și Herțegovina și a misiunii EUTM RCA, din Republica Centrafricană.

Un subiect major abordat a fost importanța strategică a regiunii Mării Negre pentru securitatea euro-atlantică și a Uniunii Europene, în contextul amenințărilor multiple, inclusiv de natură hibridă, propagandă și dezinformare.

Grecia va solicita Comisiei Europene să îi excepteze cheltuielile militare din 2026 de la regulile bugetare ale UE, în cadrul clauzei de derogare fiscală, a anunțat marți ministrul grec al Finanțelor, Kyriakos Pierrakakis, anunță Reuters, citat de Agerpres. 

Așadar, Atena va trimite o scrisoare de solicitare în care va încerca să obțină exceptarea unor cheltuieli militare în valoare de 500 de milioane de euro, planificate pentru anul 2026, ce reprezintă mai puțin de 0,3% din PIB, a explicat Kyriakos Pierrakakis pentru postul public de televiziune ERT.

Premierul Kyriakos Mitsotakis a anunțat la începutul lunii aprilie că țara va cheltui 25 de miliarde de euro în cadrul unei strategii de apărare pe 12 ani, în ”cea mai drastică transformare din istoria forțelor armate ale țării”.

Citiți și: Grecia va cheltui 25 de miliarde de euro în cadrul unei strategii de apărare pe 12 ani ce urmărește modernizarea forțelor armate: Europa nu poate pretinde că este un erbivor în mijlocul carnivorelor

Noua strategie de apărare a țării se bazează pe doi piloni-cheie: integrarea tehnologiilor avansate de apărare și participarea activă a industriei grecești de apărare la toate programele de înarmare.

Noul plan își propune să modernizeze forțele armate ale Greciei, în contextul în care țara iese dintr-o criză financiară de un deceniu și încearcă să țină pasul cu progresele în domeniul apărării ale vecinului și rivalului său istoric, Turcia.

Pentru a permite cheltuieli mai mari, Comisia Europeană a declarat că va invoca clauza de exceptare națională a UE, care prevede ca investițiile militare să nu fie luate în considerare în mecanismul punitiv al blocului pentru țările care încalcă limitele de cheltuieli ale UE.

Grecia calcă astfel pe urmele unor state precum Germania, Polonia sau Portugalia care au luat în calcul să ceară Comisiei Europene să ă îi îngăduie o derogare de la limitele UE privind împrumuturile care i-ar permite să își majoreze cheltuielile militare în următorii ani.

Comisia Europeană a anunțat că este în contact cu autoritățile naționale din Spania și Portugalia, precum și cu ENTSO-E (n.r. Rețeaua Europeană a Operatorilor de Transport și de Sistem pentru Energie Electrică) pentru a înțelege cauza principală și impactul întreruperilor majore de electricitate care au afectat sistemele de transport, de semaforizare și spitalele, informează The Guardian și Politico Europe.

”Comisia va continua să monitorizeze situația și se va asigura că există un schimb de informații fără probleme între toate părțile relevante. În conformitate cu legislația UE în vigoare (codul de urgență și de restaurare a rețelei), există protocoale pentru restabilirea funcționării sistemului”, menționează un purtător de cuvânt al executivului european.

Întreruperi de curent au fost raportate de la Madrid la Lisabona, mari părți ale Peninsulei Iberice rămânând fără electricitate la începutul după-amiezii de luni.

Citiți și: Spania, Portugalia și regiuni din Franța, afectate de o pană majoră de curent. Cauza producerii, neclară

Pana de curent a fost cauzată de o ”oscilație foarte puternică în rețeaua electrică” care a dus la ”deconectarea sistemului energetic spaniol de la sistemul european și la prăbușirea rețelei electrice iberice la ora 12:38”, a declarat Eduardo Prieto, directorul operatorului spaniol de sisteme de transport Red Electrica.

Prieto a refuzat să speculeze cu privire la cauza suprasarcinii din sistemul național de electricitate și a refuzat să spună dacă un atac cibernetic ar fi putut contribui la această pană de curent. În timp ce fluxul de energie electrică a fost restabilit în unele părți ale Spaniei, Prieto a adăugat că va fi nevoie de șase până la zece ore pentru a restabili complet serviciul în restul țării.

Spania și Portugalia au o rețea energetică interconectată, care funcționează ca o insulă energetică și este legată de restul Europei printr-un număr mic de interconexiuni transfrontaliere cu Franța. De atfel, și zone din Hexagon au raportat pene de curent similare cu Spania vecină. 

Comisia Europeană a solicitat de ani de zile o interconectare sporită a sistemelor energetice din aceste țări, însă, deși Madridul, Lisabona și Parisul și-au manifestat în mod repetat dorința de a avansa cu acest plan, progresele au fost lente.

Operatorul portughez E-Redes a declarat că pana de curent s-a datorat unei „probleme în rețeaua electrică europeană” și că datele colectate în urma penei de curent sugerează că un dezechilibru de tensiune a fost responsabil pentru colaps.

Premierul spaniol Pedro Sánchez a convocat o reuniune de criză la Centrul de control al rețelei de electricitate a țării pentru a stabili un răspuns național la această pană de curent.

În trecut, pene masive de curent în Europa au fost provocate de perturbări minore ale rețelelor naționale. În 2003, întreaga Italie a rămas fără curent după ce o linie electrică din Elveția a fost distrusă de un copac.