Comisia Europeană va discuta cu guvernul ungar despre informațiile referitoare la presupuse activități de spionaj desfășurate de ambasada ungară la Bruxelles, a declarat miercuri comisarul european pentru combaterea fraudei, Piotr Serafin, în fața eurodeputaților, informează Politico Europe.

Mai multe surse media au relatat la începutul acestei luni că, între 2012 și 2018, oficiali ai serviciilor secrete ungare din guvernul lui Viktor Orbán s-au dat drept diplomați și au încercat să recruteze angajați ai UE ca spioni.

Serafin a declarat eurodeputaților la Strasbourg că presupusele incidente „subminează principiul cooperării loiale între statele membre și instituțiile UE”.

„Chiar dacă anchetele nu au fost încă finalizate, vă pot asigura că Comisia va discuta problemele semnalate cu guvernul maghiar la toate nivelurile”, a afirmat acesta.

Cu toate acestea, el nu a oferit detalii cu privire la ancheta mai amplă a Comisiei, invocând necesitatea confidențialității pentru „a asigura integritatea anchetei”.

Unii membri ai Parlamentului au susținut în cadrul dezbaterii plenare privind scandalul că Comisia ar trebui să-l suspende pe comisarul maghiar Oliver Várhelyi, care se ocupă de portofoliul sănătății.

Várhelyi a fost supus unei anchete deoarece a fost ambasadorul Ungariei la UE în perioada în care rețeaua de spionaj ar fi operat din ambasadă.

Nu există nicio sugestie că Várhelyi ar fi fost implicat în vreo activitate de spionaj, iar acesta i-a spus președintei Comisiei, Ursula von der Leyen, că „nu era la curent” cu presupusele eforturi ale guvernului Orbán de a recruta spioni la Bruxelles, potrivit unui purtător de cuvânt al Comisiei.

Însă Sophie Wilmès, europarlamentar din grupul centrist Renew, a declarat că executivul european ar fi trebuit să-l suspende pe comisar „cel puțin (până când) se clarifică situația”.

„Dacă Comisia nu va acționa în mod responsabil”, a spus ea, atunci „Parlamentul trebuie să o facă, și de aceea am sprijini crearea imediată a unei comisii de anchetă care să se ocupe de aceste probleme”.

Adrián Vázquez Lázara, un membru al grupului Partidului Popular European, s-a declarat, de asemenea, „destul de surprins” că Várhelyi nu a fost „eliberat din funcție până la finalizarea anchetei. Credeam că asta era minimul, cel puțin ceea ce ne puteam aștepta, nu-i așa?”

Vicepreședinta executivă a Comisiei Europene, Henna Virkkunen, a prezentat joi, la Riga, noi oportunități de finanțare europeană în valoare de 20 de milioane de euro, destinate protejării cablurilor submarine ale Europei.

Noile fonduri, acordate prin Programul Europa Digitală, vor sprijini crearea de huburi regionale de cabluri și testarea rezilienței infrastructurilor submarine.

În special, Centrul European de Competențe în domeniul Cibernetic – hubul central al UE pentru gestionarea fondurilor destinate securității cibernetice – lansează un apel de 10 milioane euro, dedicat înființării de huburi regionale de cabluri. Aceste centre vor monitoriza amenințările, vor aplica analize bazate pe inteligență artificială pentru detectarea în timp real și vor permite un răspuns mai rapid la incidente. Regiunea nordică și baltică va găzdui primul centru pilot.

De asemenea, un alt apel de 10 milioane euro, lansat recent în cadrul Regulamentului privind Solidaritatea Cibernetică, va sprijini creșterea gradului de pregătire și testarea infrastructurilor critice.

„Aceste noi oportunități de finanțare vor contribui la consolidarea rezilienței rețelelor de cabluri submarine ale Europei – adevăratele noastre linii vitale digitale. Prin investițiile în huburile regionale de cabluri și prin testarea rezilienței, ne consolidăm capacitatea de a detecta, preveni și reacționa la amenințări. Noul raport al experților oferă baza acestei activități, cartografiind infrastructura de cabluri a Europei și principalele riscuri pe care trebuie să le abordăm împreună”, a declarat Henna Virkkunen. 

Totodată, vicepreședinta executivă a prezentat progresele evidențiate în raportul Grupului de experți pentru cabluri, publicat astăzi, privind consolidarea securității și rezilienței cablurilor submarine critice din Europa. Raportul cartografiază infrastructurile existente și planificate, evaluează riscurile și stabilește ghiduri pentru testarea rezilienței.

Anul trecut, cablul electric Estlink 2 și patru cabluri de telecomunicații ce leagă Finlanda și Estonia au fost avariate, la numai câteva săptămâni după ruperea a două cabluri de telecomunicații în apele suedeze din Marea Baltică. Autoritățile finlandeze au suspectat un act de sabotaj și au reținut petrolierul Eagle S, sub pavilionul Insulelor Cook, o navă despre care UE consideră că ar putea aparține „flotei fantomă” ruse.

Ulterior, NATO a transmis că își va spori prezența militară în Marea Baltică, iar Estonia a trimis o navă de patrulare pentru a-și proteja cablul energetic submarin Estlink1 și legătura operațională critică cu Finlanda. 

Nouă din zece lucrători din Uniunea Europeană se bazează astăzi pe computere, dispozitive mobile și programe software pentru a-și desfășura activitatea, iar 30% folosesc instrumente bazate pe inteligență artificială (IA) – în special chatboți generați de modele lingvistice de mari dimensiuni (LLM), potrivit unui studiu realizat de Centrul Comun de Cercetare (JRC) al Comisiei Europene.

Cercetarea, intitulată „Monitorizarea digitală, gestionarea algoritmică și platformizarea muncii în Europa”, a fost realizată în perioada 2024–2025 în colaborare cu Direcția Generală pentru Ocuparea Forței de Muncă, Afaceri Sociale și Incluziune și a implicat 70.316 angajați din toate cele 27 de state membre ale Uniunii Europene.

Utilizarea IA și a instrumentelor digitale la locul de muncă

Potrivit studiului, digitalizarea a devenit omniprezentă în mediul profesional european. 90% dintre angajați folosesc zilnic instrumente digitale, iar 30% declară că utilizează IA pentru sarcini de scriere, traducere sau procesare de date.

Cele mai frecvente activități bazate pe utilizarea inteligenței artificiale la locul de muncă sunt:

• redactarea de texte (65%),
• traducerea (59%),
• procesarea de date și generarea de idei (38%),
• transcrierea (28%),
• generarea de imagini (27%),
• planificarea și programarea (24%)
• consilierea clienților (19%).

Utilizarea IA este deosebit de ridicată în țările din Europa de Nord și Centrală, iar profesiile de birou se află în fruntea adoptării acestor tehnologii.

Supravegherea digitală a angajaților, tot mai frecventă

Studiul arată că 37% dintre angajații europeni sunt monitorizați pentru timpul de lucru, iar 36% pentru orele de intrare și ieșire. Alte forme de supraveghere, precum urmărirea locației fizice sau a activităților prin instrumente digitale, sunt mai puțin răspândite, dar frecvente în sectoare precum transporturi, construcții sau producția industrială.

În Europa Centrală și de Est, este obișnuită monitorizarea utilizării internetului, a apelurilor telefonice și a vehiculelor de serviciu, precum și folosirea camerelor video (CCTV) la locul de muncă.

Managementul algoritmic și automatizarea deciziilor

Un alt fenomen în creștere este „managementul algoritmic”, adică utilizarea algoritmilor pentru coordonarea sau evaluarea activității angajaților. Potrivit datelor, 24% dintre angajații din UE au programul de lucru alocat automat, iar 13% sunt evaluați sau recompensați pe baza unor algoritmi.

Aceste procese, deși mai puțin vizibile decât monitorizarea digitală, devin din ce în ce mai răspândite, în special în domenii precum finanțele, administrația publică și tehnologia informației.

„Platformizarea” muncii – noul model al pieței europene

Raportul introduce și conceptul de „platformizare” – combinarea utilizării instrumentelor digitale cu monitorizarea și managementul automatizat. Conform studiului:

• 6% dintre lucrători nu folosesc deloc instrumente digitale,
• 33% le folosesc fără a fi monitorizați algoritmic,
• 42% se încadrează în categoria „platformizării parțiale”,
• 9% sunt supuși „platformizării informaționale” (monitorizare și evaluare digitală),
• 7% se confruntă cu „platformizarea fizică” (mai ales în transporturi și logistică),
• iar 2% dintre lucrători sunt „complet platformizați”, adică supravegheați și gestionați integral prin sisteme digitale.

Impactul asupra condițiilor de muncă

Cercetătorii avertizează, însă, că platformizarea completă sau fizică este asociată cu niveluri crescute de stres și reducerea autonomiei lucrătorilor, în timp ce platformizarea informațională pare să aibă efecte mai puțin negative, fiind întâlnită mai ales în rândul celor care lucrează de acasă.

Apel la politici responsabile privind digitalizarea muncii

Raportul recomandă coordonarea acțiunilor între partenerii sociali și factorii de decizie pentru ca procesul de digitalizare a muncii să se desfășoare într-un mod benefic din punct de vedere economic și echitabil din punct de vedere social.

Studiul oferă date esențiale pentru inițiativele Comisiei Europene privind „Foaia de parcurs pentru locuri de muncă de calitate” și reglementarea managementului algoritmic, contribuind la definirea unui cadru de lucru adaptat erei digitale.