Acordul încheiat vineri de Rusia și de Ucraina cu privire la tranzitul gazelor naturale ar trebui să atenueze temerile cu privire la conducta de gaz Nord Stream 2, a afirmat sâmbătă vicepreședintele Comisiei Europene Maroš Šefčovič.
Gazoductul Nord Stream 2, un proiect al gigantului rus Gazprom prin care Germania se consolidează ca poarte a intrare a gazului rusesc în Europa, ocolind Ucraina, a devenit obiectul unor sancțiuni adoptate recent de Congresul SUA și promulgate vineri de președintele Donald Trump.
”Este o înțelegere fermă. Este o înțelegere bună pentru Europa, Ucraina și Rusia”, a spus Šefčovič, într-un interviu acordat sâmbătă pentru Politico Europe, după ce joi a mediat, la Berlin, o înțegere ruso-ucraineană cu privire la tranzitul gazelor naturale și care a fost confirmată printr-un acord încheiat vineri de miniștrii de resort de la Moscova și de la Kiev.
Maros Šefčovič a mai spus că volumul de aprovizionare cu gaze convenit pentru perioada 2020-2025 în cadrul acordului ruso-ucrainean ar trebui să pună criticile la adresa proiectului Nord Stream 2 într-o nouă ”perspectivă politică și comercializată în Europa și Statele Unite”.
Acordul prevede că Rusia va trimite un volum minim de 65 de miliarde de metri cubi de gaz prin sistemul de tranzit din Ucraina în anul 2020, la acestea urmând a se adăuga câte 40 miliarde de metri cubi în fiecare an până în anul 2025.
Vineri, într-o declarație publicată pe pagina Comisiei Europene, Maros Šefčovič a spus că ”toată lumea iese câștigată” prin acordul dintre Moscova și Kiev.
Pe de altă parte, sancțiunile aplicate începând de vineri de Statele Unite vizează companiile care colaborează la construirea în Marea Baltică a acestui gazoduct, care ocoleşte în special Ucraina – ţară aliată Occidentului, şi prin care trece până acum o mare parte din gazul rus.
Măsurile promulgate de Donald Trump vineri au produs deja primele efecte. Diplomația rusă, Berlinul și UE au denunțat aceste sancțiuni, în vreme ce ca o primă consecinţă a acestor sancţiuni, compania elveţiană Allseas, angajată de gigantul rus Gazprom pentru a construi secţiunea offshore a gazoductului, a anunţat sâmbătă suspendarea lucrărilor sale de instalare.
Grupul Gazprom a anunţat că a finalizat peste 87% din gazoductul Nord Stream 2 însă, începând din luna aprilie 2017, aştepta ca autorităţile daneze să aprobe amplasarea unor conducte cu o lungime cuprinsă între 147 şi 175 de kilometri prin apele teritoriale ale Danemarcei.
Gazoductul urmează să permită dublarea livrărilor de gaz natural rus spre Germania, un beneficiar major al proiectului.
Pentru Washington şi aliaţii săi ucrainean şi polonez, gazoductul va creşte dependenţa europenilor de gazul rus şi va consolida astfel influenţa Moscovei.
Dependența Uniunii Europene de importul gazelor naturale este în creștere și, potrivit evaluărilor europene, această tendință este așteptată să continue. UE importă cel mai mult gaz din Rusia (42%), Norvegia (34%), Algeria (10%), iar importul de gaz natural lichefiat, ceea ce reprezintă o nouă arie de cooperare transatlantică UE-SUA este la 14% din necesarul de consum la nivel european.
Proiectul, în valoare de 10 miliarde de dolari, vine în sprijinul relației sensibile dintre Rusia şi Germania și ar putea aduce Berlinul în poziţia de punct central al pieţei europene a gazelor.
În 2017, Gazprom şi-a majorat exporturile de gaze naturale spre Europa cu 8,1%, până la valoarea record de 193,9 miliarde de metri cubi.
Ce este Nord Stream?
Sistemul Nord Stream este compus din două conducte care traversează Marea Baltică din Vyborg, Rusia până în Greifswald, respectiv Lubmin, în apropierea Germaniei. Nord Stream traversează Zona Economică Exclusivă (ZEE) a Rusiei, Finlandei, Danemarcei și Germaniei, precum și apele teritoriale ale Rusiei, Danemarcei și Germaniei.
Nord Stream 2, o conductă proiectată pentru 1200 de km între Rusia și coasta Germaniei (Greifswald), ar urma să păstreze o linie de construcție similară primei conducte, neinterferând cu Zona Economică Exclusivă a țărilor baltice și a Poloniei.
Companiile europene implicate alături de Gazprom în acest proiect sunt: Shell (Olanda-Marea Britanie), OMV (Austria), Engie (Franța), Wintershell, BASF și E.on (toate trei din Germania).