Connect with us

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană aderă la mecanismul pentru accesul mondial la vaccinuri împotriva COVID-19 la care contribuie cu 400 de milioane de euro

Published

on

© Ministerul Sănătății/ Facebook

Astăzi, 31 august, Comisia Europeană și-a confirmat interesul de a participa la mecanismul COVAX care vizează accesul echitabil la vaccinuri împotriva COVID-19, disponibile peste tot în lume la prețuri accesibile, pentru toate persoanele care au nevoie de acestea, se arată în comunicatul oficial al Reprezentanței Comisiei Europene din România.

 De asemenea, ca parte a unui efort al „Echipei Europa” (Team Europe), Comisia anunță astăzi o contribuție de 400 de milioane de euro sub formă de garanții, menită să sprijine mecanismul COVAX și obiectivele acestuia în contextul răspunsului mondial la criza provocată de coronavirus.

Potrivit președintei Comisiei Europene, „cooperarea la nivel mondial este singura modalitate de a combate o pandemie mondială. În cadrul răspunsului mondial la criza provocată de coronavirus și al campaniei „Obiectivul nostru mondial: Uniți pentru viitor” am văzut că actorii pertinenți din toată lumea și-au unit eforturile. Până în prezent aceștia s-au angajat să aloce aproape 16 miliarde EUR, iar organizațiile și cercetătorii cei mai talentați își unesc eforturile pentru a furniza vaccinuri, teste și tratamente, care vor fi bunuri universale, comune. Astăzi, Comisia anunță o contribuție în valoare de 400 de milioane de euro la mecanismul COVAX, contribuție care vizează colaborarea în vederea achiziționării de viitoare vaccinuri în beneficiul țărilor cu venituri mici și medii. Sunt convinsă că aceste eforturi ne vor aduce mai aproape de obiectivul nostru, și anume acela de a combate, împreună, acest virus.

Stella Kyriakides, comisarul pentru sănătate și siguranță alimentară, a declarat: „Doar lucrând împreună la nivel mondial, dând dovadă de solidaritate, putem combate coronavirusul. Avem nevoie de o abordare internațională favorabilă incluziunii și, așa cum demonstrăm astăzi, Echipa Europa (Comisia Europeană și statele membre ale UE) este hotărâtă să asigure succesul mecanismului COVAX și să faciliteze accesul la un vaccin în mod echitabil pentru persoanele din întreaga lume.”

Jutta Urpilainen, comisarul pentru parteneriate internaționale, a declarat: „Numai prin asigurarea accesului echitabil, în întreaga lume, la un vaccin împotriva COVID-19 vom pune capăt pandemiei și vom asigura o redresare durabilă; colaborarea cu țările partenere este esențială, astfel încât să putem reconstrui mai bine și într-un mod mai sănătos.”

Mecanismul COVAX, condus de Alianța pentru Vaccinuri (GAVI) împreună cu Coaliția pentru inovații în domeniul pregătirii pentru epidemii (CEPI) și OMS, urmărește să accelereze dezvoltarea și fabricarea de vaccinuri împotriva COVID-19 și să garanteze un acces corect și echitabil pentru fiecare țară din lume.

În cadrul unui angajament comun al UE (Comisia, statele membre și instituțiile financiare europene, în special BEI) de a mobiliza resurse pentru răspunsul mondial la criza provocată de coronavirus, Comisia intenționează să mobilizeze până la 400 de milioane EUR sub formă de garanții pentru a sprijini mecanismul COVAX și obiectivele care stau la baza acestuia, ca parte a unui efort al Echipei Europa. Condițiile și modalitățile detaliate privind participarea și contribuția UE vor fi detaliate în următoarele zile și săptămâni.

Echipa Europa este pregătită să își utilizeze cunoștințele și resursele în cadrul mecanismului COVAX pentru a accelera și a extinde dezvoltarea și fabricarea unei oferte globale de vaccinuri pentru cetățenii din întreaga lume, din țările sărace și din cele bogate.

Participarea UE la mecanismul COVAX va completa negocierile în curs de desfășurare ale UE cu companiile producătoare de vaccinuri, care au drept scop creșterea capacității de producție a producătorilor de vaccinuri, contribuind astfel la eforturile întreprinse la nivel mondial.


Comisia Europeană s-a angajat să asigure faptul că orice persoană care are nevoie de un vaccin îl și obține, oriunde în lume și nu doar acasă. Nimeni nu va fi în siguranță până când toată lumea nu va fi în siguranță. Acesta este motivul pentru care Comisia a răspuns imediat la apelul lansat de OMS și a colectat, începând cu 4 mai 2020, aproape 16 miliarde EUR în cadrul răspunsului mondial la criza provocată de coronavirus, o acțiune globală vizând asigurarea accesului universal la teste, tratamente și vaccinuri împotriva noului coronavirus, precum și redresarea globală.

Campania „Obiectivul nostru mondial: Uniți pentru viitor” reprezintă o etapă importantă în cadrul Răspunsului mondial la criza provocată de coronavirus, acțiunea mondială menită să asigure un acces universal la vaccinare, tratament și testare pentru coronavirus la prețuri accesibile; campania a fost lansată la 28 mai de ONG-ul Global Citizen sub patronajul președintei Ursula von der Leyen.

În data de 4 mai Comisia a propus, de asemenea, un cadru de cooperare pentru a alinia eforturile întreprinse la nivel mondial și a accelera progresele în ceea ce privește dezvoltarea de vaccinuri, terapii și metode de diagnosticare pentru noul coronavirus, precum și pentru a consolida sistemele de sănătate: acceleratorul accesului la instrumentele de combatere a COVID-19 (acceleratorul ACT).

Acest cadru de cooperare se bazează pe trei parteneriate axate pe cele trei priorități ale răspunsului mondial la criza provocată de coronavirus. Parteneriatele reunesc actori din industrie, din cercetare, fundații, autorități de reglementare și organizații internaționale care colaborează în ceea ce privește toate etapele necesare pentru furnizarea de noi instrumente și soluții, de la cercetare la fabricare și distribuție.

Mecanismul COVAX este pilonul „vaccinuri” al acceleratorului ACT, o colaborare la nivel mondial menită să accelereze dezvoltarea, producția și accesul echitabil al tuturor țărilor din lume la testele, tratamentele și vaccinurile pentru COVID-19.

Mecanismul COVAX este condus de Alianța pentru Vaccinuri (GAVI) împreună cu Coaliția pentru inovații în domeniul pregătirii pentru epidemii (CEPI) și OMS; acesta a fost lansat la sfârșitul lunii aprilie 2020, în cadrul unui eveniment găzduit de directorul general al Organizației Mondiale a Sănătății, de președintele Franței, de președinta Comisiei Europene și de Fundația Bill and Melinda Gates. De atunci, UE s-a implicat în mod activ alături de GAVI, de CEPI și de alte țări participante în procesul de instituire a structurilor de guvernanță și a instrumentelor financiare aferente mecanismului COVAX. După exprimarea interesului de astăzi urmează să fie definite condițiile finale ale participării UE.

Mecanismul COVAX vizează achiziționarea a 2 miliarde de doze până la sfârșitul anului 2021, prin negocierea cu un portofoliu diversificat de furnizori de vaccinuri care acoperă tehnologii științifice, termene de livrare și prețuri diferite. COVAX este un mecanism de asigurare care va reduce riscul pentru producători (reticenți să investească în condițiile în care cererea nu este garantată) și pentru state (interesate să asigure accesul la un vaccin viabil).

Diana Zaim este foto jurnalist, premiată în cadrul #România@10EU, concurs de fotografie organizat cu ocazia a 10 ani de la aderarea la Uniunea Europeană. Studentă la secția germano-portugheză în cadrul Universității din București și pasionată de promovarea valorilor europene, Diana este parte a comunității Model European Union, cea mai amplă simulare la nivel european a procesului decizional din cadrul Uniunii Europene.

COMISIA EUROPEANA

Dezvoltarea spațiului Schengen trebuie realizată pe trei direcții de lucru, susține președinta Comisiei Europene

Published

on

© European Union, 2020/ Source: EC - Audiovisual Service

Dezvoltarea Spațiului Schengen, concomitent cu păstrarea beneficiilor lui, trebuie realizată pe trei direcții de lucru, a propus șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în cadrul primul forum Schengen, organizat în format videoconferință luni, 30 noiembrie, cu scopul intensificării cooperării concrete și a dialogului politic pentru a aborda provocările actuale și pentru a construi un spațiu Schengen mai rezilient.

„Primele luni ale pandemiei ne-au arătat ce se întâmplă atunci când Schengen nu mai funcționează: Europa se oprește. Poate suna ca un paradox, dar această experiență m-a făcut foarte încrezătoare în viitorul Schengen. Este prea prețios pentru noi toți. Nu  vom permite să eșueze. Dar acest lucru nu înseamnă că putem lua Schengen ca un fapt dat. Ultimii ani au creat tensiuni în spațiul Schengen. Între 2006 și 2014, pe parcursul a nouă ani, controalele la frontierele interne au fost reintroduse de 35 ori. Dar din 2015, în mai puțin de cinci ani, controalele la frontierele interne au fost reintroduse de 205 de ori. Aceasta este o creștere semnificativă. Trebuie să înțelegem motivele care stau la baza acesteia și să le abordăm urgent. Adevărul este că provocările cu care se confruntă astăzi spațiul Schengen nu sunt aceleași ca în urmă cu 25 de ani. Ar trebui să confruntăm aceste provocări”, a declarat președintele Comisiei Europene. 

În acest sens, Ursula von der Leyen a menționat trei domenii de lucru:

  1. Întărirea securității la frontierele externe ale UE: definitivarea rapidă a sistemelor de informații de ultimă generație necesare pentru identificarea riscurilor de securitate; elaborarea de proceduri eficiente pentru gestionarea intrărilor neregulamentare în UE.
  2. Asigurarea securității spațiului comun de libertate și securitate: cooperare polițienească strânsă între autoritățile din statele membre, de exemplu pentru un schimb mai bun și mai rapid de date, cum ar fi amprentele digitale ale suspecților; și asigurarea un rol mai important pentru Europol, agenția Uniunii Europene pentru cooperare în materie de aplicare a legii.
  3. Îmbunătățirea guvernanței spațiului Schengen: întărirea sistemului de evaluare și monitorizare privind aplicarea acquis-ului Schengen în întreaga Europă și elaborarea unei abordări comune mai bune privind gestionarea spațiului Schengen în cooperare cu Parlamentul European și statele membre. 

Am încredere că putem și trebuie să continuăm dezvoltarea spațiului Schengen, păstrând în același timp beneficiile acestuia”, a mai spus șefa Executivului European. 

Discuțiile din cadrul primului forum Schengen vor influența Strategia pentru un spațiu Schengen mai puternic, care urmează să fie prezentată la jumătatea anului 2021, și vor aborda următoarele teme:

  • consolidarea guvernanței spațiului Schengen și îmbunătățirea mecanismului de evaluare a punerii în aplicare a normelor Schengen, pe baza experienței acumulate în urma pandemiei de coronavirus
  • rolul spațiului Schengen în etapa de redresare economică post-coronavirus
  • găsirea unei căi de urmat în ceea ce privește revizuirea Codului frontierelor Schengen
  • utilizarea mai eficientă a măsurilor alternative la reintroducerea controalelor la frontieră
  • o mai bună gestionare a frontierelor externe ale UE
  • consolidarea cooperării polițienești și a schimbului de informații.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Raport: Emisiile de gaze cu efect de seră din UE au înregistrat în 2019 cel mai scăzut nivel din ultimii 30 de ani

Published

on

© European Union, 2009

Emisiile de gaze cu efect de seră din UE au înregistrat în 2019 cel mai scăzut nivel din ultimii treizeci de ani, se arată în Raportul intermediar privind politicile climatice ale UE, adoptat luni, 30 noiembrie, de Comisia Europeană

Raportul intermediar privind politicile climatice, intitulat „Către o Europă neutră din punct de vedere climatic”, descrie progresele înregistrate de UE și de statele sale membre în ceea ce privește reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, furnizând totodată informații privind evoluțiile recente din cadrul politicii UE în domeniul climei. 

Astfel, potrivit documentului, în UE-27, emisiile de gaze cu efect de seră au scăzut cu 3,7 % de la un an la altul, în timp ce PIB-ul a crescut cu 1,5 %. În prezent, nivelurile emisiilor sunt cu 24 % mai reduse față de nivelurile din 1990. 

„Uniunea Europeană dovedește că reducerea emisiilor este posibilă concomitent cu asigurarea creșterii economice. Raportul de astăzi confirmă însă încă o dată că este necesar să ne intensificăm eforturile în toate sectoarele economiei pentru a ne atinge obiectivul comun al neutralității climatice până în 2050. Tranziția este fezabilă dacă ne respectăm angajamentul și dacă profităm de oportunitățile oferite de redresare pentru a reimpulsiona economia într-un mod mai ecologic și mai rezilient și pentru a crea un viitor sănătos și sustenabil pentru toți”, a declaratFrans Timmermans, vicepreședintele executiv pentru Pactul verde european.

Emisiile care fac obiectul sistemului de comercializare a certificatelor de emisii (EU ETS) au înregistrat cea mai mare reducere în 2019, scăzând cu 9,1 %, adică aproximativ 152 de milioane de tone de dioxid de carbon echivalent, față de 2018.

Această scădere s-a datorat mai ales sectorului energiei electrice, în care emisiile au scăzut cu aproape 15 %, în principal ca urmare a înlocuirii producției de energie electrică pe bază de cărbune cu producția de energie electrică din surse regenerabile și pe bază de gaze naturale. Pe de altă parte, emisiile din sectorul industrial au scăzut cu aproape 2 %, iar emisiile verificate generate de aviație, care acoperă în prezent doar zborurile din Spațiul Economic European, au continuat să crească modest față de 2018, respectiv cu 1 %, adică cu aproximativ 0,7 milioane de tone de dioxid de carbon echivalent.

Emisiile nereglementate de EU ETS, cum ar fi cele generate de sectoarele industriale care nu fac obiectul ETS, de transporturi, clădiri, agricultură și deșeuri, nu au înregistrat nicio schimbare semnificativă față de nivelurile din 2018.

Cheltuielile UE pentru politicile climatice, finanțarea tehnologiilor verzi, implementarea de noi soluții și cooperarea internațională au crescut în 2019 și vor înregistra o nouă creștere în contextul redresării Europei în urma pandemiei de COVID-19.

Veniturile din licitațiile din cadrul sistemului EU ETS reprezintă o sursă din ce în ce mai importantă de finanțare a combaterii schimbărilor climatice. Între 2012 (anul în care au început licitațiile în cadrul EU ETS) și jumătatea anului 2020, statele membre, Regatul Unit și țările SEE au încasat în urma licitațiilor venituri totale de peste 57 de miliarde EUR, peste jumătate din această sumă fiind generată numai în 2018 și 2019. În 2019, veniturile totale din licitații au depășit 14,1 miliarde EUR. Din acest total, un procent de 77 % va fi utilizat în scopuri legate de climă și energie, cu 7 puncte procentuale mai mult decât cota de 70 % raportată în 2018. În plus, tot mai multe proiecte din domeniul climei care primesc fonduri UE sunt finanțate prin monetizarea certificatelor de emisii prin programul NER 300Fondul pentru inovare și Fondul pentru modernizare.

 

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană: Încrederea în economia zonei euro a scăzut în luna noiembrie, pe fondul celui de-al doilea val al pandemiei de coronavirus

Published

on

© IMF/ Twitter

Încrederea în economia zonei euro a scăzut în luna noiembrie a acestui an pentru prima dată în ultimele șapte luni, în contextul în care cel de-al doilea val al pandemiei de COVID-19 a lovit continentul, afectând toate sectoarele, cu precădere cele de servicii și retail, potrivit Reuters, citat de Agerpres.

Conform datelor date vineri publicității de Comisia Europeană, indicele sentimentului economic (ESI) a scăzut în luna noiembrie la 87,6 puncte, de la 91,1 puncte, câte erau în luna octombrie.

În mod obişnuit, studiul este realizat în primele două-trei săptămâni ale lunii, ceea ce înseamnă că are legătură cu noile restricţii severe anunţate, inclusiv în cele mai mari economii ale zonei euro, Germania şi Franţa.

”După o redresare parţială a încrederii în perioada mai – septembrie şi a expansiunii din octombrie, luna aceasta s-a înregistrat primul declin de când încrederea a scăzut semnificativ la primul val al pandemiei”, se arată în raportul publicat de Comisia Europeană.

Evoluțiile reprezintă o consecință directă a scăderii încrederii în retail, servicii și în rândul consumatorilor. Scăderi mai reduse s-au înregistrat în industrie şi construcţii, două sectoare care nu sunt extrem de afectate de noile restricţii.

Încrederea în sectorul serviciilor, responsabil pentru două treimi din PIB-ul zonei euro, s-a înrăutăţit la minus 17,3 puncte în noiembrie, de la minus 12,1 puncte luna precedentă.

Continue Reading

Facebook

Europe Talks 2020 – Survey

Cristian Bușoi1 hour ago

Eurodeputatul Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru industrie și energie din PE: Tranziția către economia verde trebuie să fie echilibrată, adaptată nevoilor fiecărui stat membru

ENGLISH2 hours ago

MEP Vasile Blaga: Commission’s centralised approach on procuring COVID-19 vaccines shows us the advantage of Romania’s membership of the European Union

NATO2 hours ago

Bogdan Aurescu participă la reuniunea miniștrilor de externe din NATO: Aliații vor avea o discuție strategică despre ascensiunea Chinei cu partenerii din Asia-Pacific și UE

U.E.3 hours ago

Oficial european: Statele membre salută planul UE privind nevoia de a revigora parteneriatul transatlantic pe cinci direcții de acțiune

NATO3 hours ago

Jens Stoltenberg l-a invitat pe Joe Biden la summitul NATO de la Bruxelles din 2021, unde va prezenta propunerile sale privind viitorul Alianței: A venit timpul să reînnoim Conceptul Strategic

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI3 hours ago

Eurodeputatul Vasile Blaga: Coeziunea europeană în privința achiziționării centralizate a vaccinurilor anti-COVID-19 ne arată avantajul apartenenței României la UE

NATO4 hours ago

Secretarul general al NATO: Trebuie să ne consolidăm prezența în regiunea Mării Negre, care este de importanță strategică pentru Alianță și pentru toți aliații

COMISIA EUROPEANA4 hours ago

Dezvoltarea spațiului Schengen trebuie realizată pe trei direcții de lucru, susține președinta Comisiei Europene

INTERNAȚIONAL5 hours ago

Bloomberg: SUA şi Taiwanul pregătesc o alternativă la proiectul de infrastructură chinez ”O centură, un drum”

COMISIA EUROPEANA5 hours ago

Raport: Emisiile de gaze cu efect de seră din UE au înregistrat în 2019 cel mai scăzut nivel din ultimii 30 de ani

ROMÂNIA2 days ago

Premierul Ludovic Orban: Finalizarea gazoductului BRUA, o investiţie extrem de importantă pentru România şi pentru Europa, permiţând diversificarea surselor de aprovizionare cu gaz natural ale UE

ROMÂNIA2 days ago

Faza I a gazoductului BRUA, finalizată. Președintele Klaus Iohannis: O etapă esențială a întăririi securității energetice atât a țării noastre, cât și a Uniunii Europene

ROMÂNIA4 days ago

Premierul Ludovic Orban: În următoarea perioadă, România va beneficia de finanțări extrem de importante de la nivel european

EVENIMENTE5 days ago

Coaliția “Votez pentru Sănătate” organizează dezbaterea “De ce avem nevoie de un parteneriat strategic pentru sănătate?” (LIVE, 26 noiembrie, ora 11:00)

Dacian Cioloș5 days ago

Dacian Cioloș: Europa este ținută ostatică de două țări, iar Bruxelles-ul trebuie să arate că știe să ia decizii ferme pentru a apăra libertatea și democrația

U.E.1 week ago

Președinția Germaniei la Consiliul UE patronează proiectul fotografic ”Faces of Europe”, un tablou despre toleranță și conviețuirea în pace

Marian-Jean Marinescu1 week ago

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu: Bugetul politicii de transport nu a fost mărit de Parlamentul European, ceea ce este în detrimentul țărilor din Est

ROMÂNIA1 week ago

Președintele Klaus Iohannis: Voi sprijini solicitările pentru fonduri europene pentru a începe reconstrucția Institutului Clinic Fundeni

Marian-Jean Marinescu1 week ago

Marian-Jean Marinescu: Parlamentul European cere o foaie de parcurs privind trecerea de la motoare cu combustie la cele bazate pe resurse nepoluante pentru a proteja producătorii și consumatorii

Gheorghe Falcă1 week ago

Eurodeputatul Gheorghe Falcă: Administrațiile locale trebuie să acorde prioritate studiilor pentru reabilitarea termică a clădirilor pentru a primi rapid finanțare europeană

Advertisement
Advertisement

Trending