Connect with us

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană adoptă noi norme ”pentru un sector bancar puternic”: Băncile din UE vor deveni mai reziliente la eventualele șocuri economice viitoare și vor contribui la redresarea Europei

Published

on

© European Commission/ Twitter

Comisia Europeană a adoptat miercuri o revizuire a normelor bancare ale UE (Regulamentul privind cerințele de capital și Directiva privind cerințele de capital).

 Prin aceste noi norme se va asigura faptul că băncile din UE vor deveni mai reziliente la eventualele șocuri economice viitoare și vor contribui în același timp la redresarea Europei în urma pandemiei de COVID-19 și la tranziția către neutralitatea climatică.

Potrivit unui comunicat al instituției europene, pachetul prezentat miercuri este ultima etapă a procesului de punere în aplicare a Acordului Basel III în UE.

”Europa are nevoie de un sector bancar puternic pentru a continua să acorde împrumuturi economiei pe măsură ce ne redresăm în urma pandemiei de COVID-19. Prin propunerile de astăzi, asigurăm punerea în aplicare a elementelor esențiale ale standardelor internaționale Basel III. Acest lucru este important pentru stabilitatea și reziliența băncilor noastre. Punem în aplicare acest acord ținând seama de particularitățile sectorului bancar din UE și evitând o creștere semnificativă a cerințelor de capital. Pachetul de astăzi va face băncile din UE mai puternice și va susține capacitatea acestora de a sprijini redresarea economică și tranziția verde și digitală”, a precizat Valdis Dombrovskis, vicepreședintele executiv pentru o economie în serviciul cetățenilor.

La rândul său, Mairead McGuinness, comisarul pentru servicii financiare, stabilitate financiară și uniunea piețelor de capital, a subliniat rolul esențial al băncilor în redresarea economică.

”Prin pachetul de astăzi ne asigurăm că sectorul bancar din UE este pregătit să facă față provocărilor viitorului și poate continua să fie o sursă fiabilă și sustenabilă de finanțare pentru economia UE. Prin integrarea evaluării riscurilor de mediu, sociale și de guvernanță, băncile vor fi mai bine pregătite și mai bine protejate în fața provocărilor viitoare, cum ar fi riscurile climatice”, a completat aceasta.

Acest acord a fost convenit de UE și de partenerii săi din G20 în cadrul Comitetului de la Basel pentru supraveghere bancară și urmărește să consolideze reziliența băncilor în fața unor posibile șocuri economice. Propunerile prezentate marchează ultima etapă a acestei reforme a normelor bancare.

Revizuirea constă în următoarele elemente legislative:

  • o propunere legislativă de modificare a Directivei privind cerințele de capital (Directiva 2013/36/UE);
  • o propunere legislativă de modificare a Regulamentului privind cerințele de capital (Regulamentul 2013/575/UE);
  • o propunere legislativă separată de modificare a Regulamentului privind cerințele de capital în domeniul rezoluției (așa-numita propunere daisy chain)

Pachetul cuprinde următoarele aspecte: 

  1. Punerea în aplicare a Acordului Basel III – consolidarea rezilienței la șocurile economice

Pachetul pune în aplicare cu fidelitate prevederile Acordului internațional Basel III, ținând cont totodată de particularitățile sectorului bancar din UE, de exemplu în ceea ce privește creditele ipotecare cu risc scăzut.

Mai precis, propunerea urmărește să garanteze faptul că „modelele interne” utilizate de bănci pentru calcularea cerințelor lor de capital nu subestimează riscurile, așadar că nivelul de capital deținut de acestea este suficient pentru acoperirea riscurilor respective. În acest fel se va facilita, de asemenea, compararea ratelor de capital bazate pe risc între bănci, restabilindu-se încrederea în aceste rate și soliditatea sectorului în ansamblul său.

Propunerea vizează consolidarea rezilienței, fără a conduce la creșteri semnificative ale cerințelor de capital. Ea limitează impactul global asupra cerințelor de capital la ceea ce este necesar, asigurând astfel menținerea competitivității sectorului bancar din UE. De asemenea, pachetul reduce și mai mult costurile de asigurare a conformității, în special pentru băncile mai mici, fără a relaxa standardele prudențiale.

  1. Durabilitatea – contribuția la tranziția verde

Consolidarea rezilienței sectorului bancar în fața riscurilor de mediu, sociale și de guvernanță este o componentă-cheie a Strategiei Comisiei privind finanțarea durabilă. Este esențial să se îmbunătățească modul în care băncile măsoară și gestionează aceste riscuri, precum și să se asigure faptul că piețele pot monitoriza activitatea băncilor. Reglementarea prudențială joacă un rol esențial în această privință.

Propunerea va impune băncilor obligația ca sistematic să identifice, să publice și să gestioneze riscurile de mediu, sociale și de guvernanță în contextul activității lor de gestionare a riscurilor. Este prevăzută inclusiv obligația ca atât autoritățile de supraveghere, cât și băncile să deruleze, la intervale regulate, simulări de criză în domeniul climatic. Autoritățile de supraveghere vor trebui să evalueze riscurile de mediu, sociale și de guvernanță în cadrul evaluărilor periodice pe care le realizează în scopul supravegherii. Toate băncile vor trebui, de asemenea, să publice informații privind expunerea lor la riscurile de mediu, sociale și de guvernanță. Pentru a se evita împovărarea băncilor mai mici cu sarcini administrative nejustificate, normele privind publicarea informațiilor vor fi proporționale.

Măsurile propuse nu numai că vor spori reziliența sectorului bancar, ci vor asigura și faptul că băncile țin seama de considerentele de durabilitate.

  1. O supraveghere mai strictă – asigurarea unei gestionări robuste a băncilor din UE și a unei protecții îmbunătățite a stabilității financiare

Pachetul pune la dispoziția autorităților de supraveghere instrumente mai robuste de supraveghere a băncilor din UE. Normele pe care le include sunt clare, solide, echilibrate și prevăd cerințe de competență profesională și probitate morală prin care autoritățile de supraveghere evaluează dacă personalul de conducere deține competențele și cunoștințele necesare pentru gestionarea unei bănci.

Mai mult, ca reacție la scandalul „WireCard”, autoritățile de supraveghere vor dispune acum de instrumente mai eficace pentru a supraveghea grupurile de tehnologie financiară, inclusiv filialele băncilor. Acest set îmbunătățit de instrumente va asigura gestionarea solidă și prudentă a băncilor din UE.

Revizuirea abordează, de asemenea – în mod proporțional – chestiunea stabilirii sucursalelor băncilor din țări terțe în UE. În prezent, aceste sucursale sunt în primul rând supuse legislației naționale, a căror armonizare la nivel european rămâne foarte limitată. Pachetul armonizează normele UE în acest domeniu, ceea ce le va permite autorităților de supraveghere să gestioneze mai bine riscurile legate de aceste entități, care și-au intensificat în mod semnificativ activitatea în UE în ultimii ani.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

COMISIA EUROPEANA

Modernizarea cooperării judiciare: Comisia Europeană pregătește terenul pentru sporirea digitalizării sistemelor de justiție din UE

Published

on

© European Union, 2021/ Source: EC - Audiovisual Service

Comisia Europeană a adoptat astăzi mai multe inițiative pentru digitalizarea sistemelor de justiție din UE, cu scopul de a le face mai accesibile și mai eficace. Obiectivul general al măsurilor este de a face din canalele de comunicare digitală canalul implicit în cauzele judiciare transfrontaliere, punând astfel în practică una dintre prioritățile stabilite în Comunicarea privind digitalizarea justiției, publicată anul trecut. 

În decembrie 2020, Comisia a adoptat o serie de inițiative de modernizare a sistemelor de justiție ale UE, propunând un set de măsuri în vederea continuării digitalizării, atât la nivel național, cât și la nivelul UE. Cei doi piloni principali ai respectivului pachet erau Comunicarea privind digitalizarea justiției în UE și Strategia privind formarea judiciară europeană. Prin aceste instrumente de justiție digitală se urmărea oferirea unui sprijin suplimentar statelor membre pentru ca sistemele lor naționale de justiție să progreseze către era digitală și îmbunătățirea cooperării judiciare transfrontaliere între autoritățile competente la nivelul UE. 

Inițiativele de astăzi reprezintă o urmare a comunicării de anul trecut. Măsurile vizează digitalizarea interacțiunilor dintre autoritățile din domeniul justiției, valorificând eficiența instrumentelor de comunicare moderne în situațiile în care procedurile civile și penale, acțiunile de combatere a terorismului și anchetele în general impun acest lucru.

Comisia a adoptat astăzi următoarele inițiative pentru digitalizarea sistemelor de justiție ale UE:

Digitalizarea cooperării judiciare transfrontaliere

Propunerile privind digitalizarea cooperării judiciare transfrontaliere în UE și a accesului la justiție în materie civilă, comercială și penală vor aborda două probleme principale: ineficiențele care afectează cooperarea judiciară transfrontalieră și obstacolele în calea accesului la justiție în cauzele civile, comerciale și penale transfrontaliere.

Regulamentul:

  • va permite părților să comunice pe cale electronică cu autoritățile competente sau să inițieze proceduri judiciare împotriva unei părți dintr-un alt stat membru;
  • va permite utilizarea videoconferințelor în cadrul audierilor în materie civilă, comercială și penală transfrontalieră, ceea ce va duce la accelerarea procedurilor și la reducerea deplasărilor;
  • va asigura posibilitatea transferului digital de cereri, documente și date între autoritățile naționale și instanțe.

Tranziția comunicațiilor – care încă și acum se realizează exclusiv pe suport de hârtie – către canalul electronic nu numai că ar avea un impact pozitiv asupra mediului, ci ar economisi și timp, precum și aproximativ 25 de milioane EUR pe an în întreaga UE, sub formă de costuri legate de expediere și de hârtie.

Schimbul digital de informații în cazurile de terorism

Vor exista două propuneri vizând combaterea eficace a terorismului și a altor forme grave de criminalitate transfrontalieră. În prezent, statele membre transmit Eurojust informații privind cazurile judiciare legate de terorism prin diverse canale, adesea nesecurizate, de exemplu prin e-mail sau CD-ROM. În plus, sistemul informatic al Eurojust este unul depășit, nefiind în măsură să realizeze în mod corespunzător verificări încrucișate ale informațiilor. Obiectivul inițiativei este modernizarea acestor practici.

Regulamentul:

  • va digitaliza comunicarea dintre Eurojust și autoritățile statelor membre și va asigura canale de comunicare securizată;
  • va permite Eurojust să identifice în mod eficace legăturile dintre cazurile de terorism transfrontaliere anterioare și cele în curs, precum și alte forme de infracțiuni transfrontaliere grave;
  • pe baza identificării unor astfel de legături, statele membre vor fi în măsură să își coordoneze măsurile de investigare și răspunsurile judiciare.

Dezvoltarea platformei de colaborare a echipelor comune de anchetă

Aceasta este o propunere de instituire a unei platforme de colaborare pentru echipele comune de anchetă (JIT). Aceste echipe sunt constituite pentru anchete penale specifice efectuate de două sau mai multe state. Echipele s-au dovedit a fi o reușită, însă în practică, ele se confruntă cu mai multe dificultăți tehnice. În prezent, schimburile sunt prea lente și greoaie. O platformă informatică dedicată ar permite JIT să facă schimb mai ușor de informații și de probe și să comunice în condiții mai sigure, astfel încât să își poată gestiona în comun operațiunile.

În perioada următoare, Parlamentul European și Consiliul de Miniștri al UE urmează să negocieze propunerile Comisiei.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană propune măsuri juridice temporare pentru a aborda criza migrației de la frontiera externă a UE cu Belarus

Published

on

© European Union, 2015

Comisia Europeană a prezentat miercuri un set de măsuri temporare de azil pentru a ajuta Letonia, Lituania și Polonia să abordeze situația de la frontiera externă a UE cu Belarus. Măsurile vor permite acestor state membre să instituie procese rapide și ordonate pentru a gestiona problema, cu respectarea deplină a drepturilor fundamentale și a obligațiilor internaționale, se arată în comunicatul oficial

Propunerea vine ca urmare a invitației Consiliului European adresată Comisiei de a propune orice modificări necesare ale cadrului juridic al UE și măsuri concrete susținute de un sprijin financiar adecvat pentru a asigura un răspuns imediat și adecvat, în conformitate cu legislația UE și cu obligațiile internaționale, inclusiv respectarea drepturilor fundamentale. Măsurile, care se bazează pe articolul 78 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene și vor intra în vigoare după adoptarea de către Consiliu. Măsurile vor rămâne în vigoare pentru o perioadă de 6 luni.

„În mod colectiv, UE a arătat clar că încercările de subminare a Uniunii noastre nu vor face decât să ne consolideze solidaritatea reciprocă. Astăzi dăm o manifestare vie acestei solidarități: sub forma unui set de măsuri temporare și excepționale care vor dota Letonia, Lituania și Polonia cu mijloacele necesare pentru a răspunde la aceste circumstanțe extraordinare într-un mod controlat și rapid”, a declarat vicepreședintele pentru promovarea stilului de viață european, Margaritis Schinas.

Măsurile incluse în această propunere au un caracter extraordinar și excepțional. Acestea se vor aplica pentru o perioadă de 6 luni, cu excepția cazului în care sunt prelungite sau abrogate, și se vor aplica resortisanților din afara UE care au intrat în mod ilegal în UE din Belarus și care se află în apropierea frontierei sau celor care se prezintă la punctele de trecere a frontierei. Principalele elemente ale propunerii sunt următoarele:

Procedura de gestionare a migrației de urgență și a azilului la frontierele externe:

  • Cele 3 state membre vor avea posibilitatea de a extinde perioada de înregistrare a cererilor de azil la 4 săptămâni, în loc de 3-10 zile, cât este în prezent. Statele membre pot, de asemenea, să aplice procedura de azil la frontieră pentru a procesa toate cererile de azil, inclusiv recursul, în termen de maximum 16 săptămâni – cu excepția cazului în care nu se poate oferi un sprijin adecvat pentru solicitanții cu probleme de sănătate deosebite. În acest sens, ar trebui să se acorde prioritate cererilor bine întemeiate și celor ale familiilor și copiilor.
  •  Statele membre pun accentul pe condițiile de primire pentru acoperirea nevoilor de bază, inclusiv un adăpost temporar adaptat la condițiile meteorologice sezoniere, hrană, apă, îmbrăcăminte, asistență medicală adecvată și asistență pentru persoanele vulnerabile, cu respectarea deplină a demnității umane. Este important ca statele membre să asigure o cooperare strânsă cu organizațiile partenere relevante pentru a sprijini persoanele aflate în această situație de urgență.
  • Procedura de returnare: Statele membre în cauză vor putea să aplice proceduri naționale simplificate și mai rapide, inclusiv pentru returnarea persoanelor ale căror cereri de protecție internațională au fost respinse în acest context.

Toate procedurile desfășurate în conformitate cu această propunere trebuie să respecte drepturile fundamentale și garanțiile specifice prevăzute de legislația UE. 

Sprijin practic și cooperare:

  • Sprijin din partea agențiilor UE: Agențiile UE sunt pregătite să ajute statele membre, la cerere. Biroul European de Sprijin pentru Azil (EASO) poate contribui la înregistrarea și procesarea cererilor, poate asigura depistarea persoanelor vulnerabile și poate sprijini gestionarea, conceperea și punerea în aplicare a unor măsuri de primire adecvate. Un sprijin suplimentar din partea Frontex este disponibil pentru activitățile de control la frontieră, inclusiv pentru operațiunile de verificare și returnare. Sprijinul Europol este, de asemenea, disponibil pentru furnizarea informațiilor în vederea combaterii contrabandei.
  • Continuarea cooperării: Comisia Europeană, statele membre și agențiile UE își vor continua cooperarea, inclusiv obligația statelor membre de a continua să raporteze date și statistici relevante prin intermediul Rețelei UE de pregătire în materie de migrație și de gestionare a crizelor.

Comisia va reevalua periodic situația și poate propune Consiliului să prelungească sau să abroge aceste măsuri provizorii.

Reamintim că mii de migranţi, majoritatea din Orientul Mijlociu, au fost blocaţi de zile întregi într-o pădure de la frontiera cu Polonia, pe o vreme tot mai rece, sperând să ajungă în Europa de Vest. Uniunea Europeană, prin vocea Înaltului Reprezentat al UE, Josep Borrell, a criticat situația actuală și a cerut Minskului să nu mai folosească ”oamenii pe post de arme”, iar Consiliul Uniunii Europene și-a modificat regimul de sancțiuni pentru a putea răspunde crizei de refugiați generată de regimul Belarus. 

În acest sens, Comisia Europeană a anunțat în urmă cu două săptămâni o finanțare umanitară de 700.000 de euro pentru a livra alimente, pături, truse de igienă și de prim ajutor migranților blocați la frontiera dintre Belarus și Polonia.

Mulţimi de migranţi s-au adunat şi la graniţele cu Lituania şi Letonia, în căutarea unei căi de intrare pe teritoriul Uniunii Europene. Acesta este motivul pentru care țările baltice au reacționat printr-o poziție comună, trăgând un semnal de alară cu privire la escaladarea deliberată a atacului hibrid al regimului de la Minsk, ce ar putea duce la ”provocări şi incidente serioase, care ar putea să se extindă şi în sfera militară.”

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

NextGenerationEU: Noi reguli pentru a asigura raportarea transparentă a reformelor și a investițiilor pentru redresare și cheltuieli sociale din PNRR-urile statelor membre

Published

on

© European Union, 2021/ Source: EC - Audiovisual Service

Comisia Europeană anunță, miercuri, 1 decembrie, intrarea în vigoare a noilor norme care vor asigura raportarea transparentă a reformelor și a investițiilor pentru redresare și cheltuieli sociale în cadrul Mecanismului de Redresare și Reziliență (MRR). Acestea definesc indicatori comuni pentru ca statele membre să raporteze cu privire la performanța globală a planurilor lor de redresare și de reziliență.

Un nou tablou de bord privind redresarea și reziliența va intra, de asemenea, în funcțiune înainte de sfârșitul anului, pentru a arăta în mod transparent progresele înregistrate în punerea în aplicare a planurilor naționale de redresare și reziliență.

Noile norme stabilesc, de asemenea, metodologia prin care Comisia Europeană va raporta cu privire la cheltuielile sociale ale statelor membre pentru reformele și investițiile incluse în planurile de redresare și de reziliență ale acestora.

Această raportare va include, în special, măsuri de politică legate de ocuparea forței de muncă și competențe, educație și îngrijire a copiilor, sănătate și îngrijire pe termen lung și politici sociale. Fiecare măsură socială care include un accent pe copii și tineri și/sau pe egalitatea de gen va fi, de asemenea, evidențiată în mod specific ca parte a tabloului de bord.

Noile orientări au fost redactate în strânsă consultare cu statele membre și cu Parlamentul European.

NextGenerationEU este un instrument temporar de redresare de peste 800 de miliarde EUR la prețurile actuale, menit să sprijine redresarea Europei în urma pandemiei de coronavirus și să contribuie la construirea unei Europe mai ecologice, mai digitale și mai rezistente.

Pentru a finanța NextGenerationEU, Comisia Europeană – în numele UE – va strânge de pe piețele de capital aproximativ 800 de miliarde EUR până la sfârșitul anului 2026. Acest lucru se va traduce prin volume de împrumuturi de aproximativ 150 de miliarde EUR în medie pe an.

Pentru a obține finanțarea necesară în cele mai bune condiții de piață posibile, Comisia a început să pună în aplicare o strategie de finanțare diversificată.

Această strategie se bazează pe o combinație de emisiuni pe termen lung și pe termen scurt prin intermediul unor formate sindicalizate și prin licitație, pentru a permite Comisiei să obțină fonduri în mod flexibil și în condițiile cele mai avantajoase în condițiile de piață existente.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
COMISIA EUROPEANA7 mins ago

Modernizarea cooperării judiciare: Comisia Europeană pregătește terenul pentru sporirea digitalizării sistemelor de justiție din UE

COMISIA EUROPEANA32 mins ago

Comisia Europeană propune măsuri juridice temporare pentru a aborda criza migrației de la frontiera externă a UE cu Belarus

COMISIA EUROPEANA38 mins ago

NextGenerationEU: Noi reguli pentru a asigura raportarea transparentă a reformelor și a investițiilor pentru redresare și cheltuieli sociale din PNRR-urile statelor membre

Dan Motreanu58 mins ago

Dan Motreanu: Țările UE vor trebui să distribuie minim 3% din plățile directe din PAC către tinerii agricultori. Reînnoirea generațiilor este extrem de importantă

NATO1 hour ago

Consilierii pentru securitate națională ai lui Klaus Iohannis și Joe Biden au convenit o “coordonare strânsă” între România și SUA privind securitatea la Marea Neagră

ROMÂNIA1 hour ago

Klaus Iohannis a decorat cadre medicale, profesori și reprezentați ai societății civile cu prilejul Zilei Naționale a României: O recunoaștere a meritelor oamenilor care aduc cinste țării noastre

COMISIA EUROPEANA2 hours ago

La doi ani de la instalarea Comisiei von der Leyen, UE lansează „Global Gateway”, noua strategie europeană în materie de conectivitate în valoare de 300 de miliarde de euro

Daniel Buda2 hours ago

Daniel Buda îi cere Ursulei von der Leyen să garanteze “respectarea valorilor creștine” după ce un document al Comisiei Europene sugera înlocuirea “Crăciunului” cu “sezonul sărbătorilor”

MAREA BRITANIE2 hours ago

Antibiotice Iași a câștigat licitația de 11 milioane de euro organizată de autoritățile din Regatul Unit pentru 5 medicamente antiinfecțioase injectabile: Și în România se poate face performanță

INTERNAȚIONAL3 hours ago

Șefa delegației UE la Geneva anunță decizia istorică a liderilor mondiali de a lansa procesul de negociere pentru un tratat internațional privind pandemiile

ROMÂNIA1 hour ago

Klaus Iohannis a decorat cadre medicale, profesori și reprezentați ai societății civile cu prilejul Zilei Naționale a României: O recunoaștere a meritelor oamenilor care aduc cinste țării noastre

MAREA BRITANIE6 hours ago

Ziua Națională a României. Ambasadorul Regatului Unit la București: Combaterea problemelor climatice va reprezenta un ”aspect important al cooperării” dintre țările noastre

POLITICĂ8 hours ago

Premierul Nicolae Ciucă, îndemn la unitate de Ziua Națională: Marea Unire rămâne cea mai frumoasă pagină din istoria României, o lecție despre coeziune care acum ne este necesară

COMISIA EUROPEANA2 days ago

Ursula von der Leyen salută decizia OMS de a începe negocierile pentru un tratat internațional privind pandemiile: Spiritul de acțiune colectivă, singurul răspuns pentru combaterea pandemiilor

U.E.2 days ago

Charles Michel, la sesiunea specială a Adunării Mondiale a Sănătății pentru un tratat internațional privind pandemiile: Sper că vom face istorie. Abordarea „O singură sănătate” este un „must-have”

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI2 days ago

Mircea Hava pune la dispoziția oricărei ”comunități care dorește să cunoască și să acceseze fondurile” UE experiența sa de peste 20 de ani ca primar: Banii europeni pot schimba, din temelii, un oraș

ROMÂNIA3 days ago

Varianta Omicron: România trimite un avion Tarom pentru a-și repatria cetățenii blocați în Africa de Sud și se oferă să ajute și alte state UE care nu au reușit acest lucru, în limita capacității aeronavei

ROMÂNIA3 days ago

Premierul Nicolae Ciucă, întâlnire cu ministrul Sănătății: România urmează recomandările ECDC și ale Comisiei Europene. Românii care vin din țări din sudul Africii vor fi carantinați timp de 14 zile

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI6 days ago

Eurodeputatul Victor Negrescu: Digitalizarea reprezintă soluția pentru a eficientiza statul. Trebuie să fructificăm oportunitățile financiare europene pentru investiții în acest domeniu

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI6 days ago

INTERVIU Eurodeputatul Victor Negrescu: Salariul minim european are menirea să crească standardele sociale în Europa, oferind oportunități egale pentru toți europenii care lucrează în orice stat membru

Team2Share

Trending