Connect with us

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană adoptă patru propuneri pentru a moderniza sistemul de transport al UE. România trebuie să termine până în 2040 linia ferată de mare viteză București-Budapesta

Published

on

© Calea Europeană - Zaim Diana

Pentru a sprijini tranziția către o mobilitate mai curată, mai ecologică și mai inteligentă, în conformitate cu obiectivele Pactului Verde European, Comisia Europeană a adoptat marți patru propuneri care vor moderniza sistemul de transport al UE, se arată în comunicatul oficial. 

Prin creșterea conectivității și transferarea mai multor pasageri și mărfuri pe calea ferată și pe căile navigabile interioare, prin sprijinirea lansării punctelor de încărcare, a infrastructurii alternative de alimentare cu combustibil și a noilor tehnologii digitale, prin acordarea unui accent mai puternic pe mobilitatea urbană durabilă, propunerile vor pune sectorul transporturilor pe calea reducerii emisiilor cu 90%.

„Astăzi propunem standarde mai înalte de-a lungul rețelei TEN-T, stimulând calea ferată de mare viteză și înglobând multimodalitatea și un nou coridor nord-sud în Europa de Est. Este propusă o extindere a rețelei feroviare de mare viteză între sud-estul și nordul Europei. Am adăugat o conexiune între Marea Egee, Marea Neagră și Marea Baltică sub forma unui nou coridor care, ca răspuns la nevoia evidentă de a interconecta regiunile noastre de frontieră estică și fluxurile de trafic. Prin Directiva noastră privind sistemele de transport inteligente, îmbrățișăm tehnologiile digitale și schimbul de date. Dorim să facem călătoriile în UE mai eficiente – și mai sigure – atât pentru șoferi, pasageri, cât și pentru companii. Orașele legate de infrastructura UE sunt puterile noastre economice, dar trebuie să fie și un sprijin pentru locuitori și navetiști. De aceea, recomandăm un cadru dedicat pentru mobilitatea urbană durabilă – pentru a ghida tranziția mai rapidă către o mobilitate urbană sigură, accesibilă, incluzivă, inteligentă și cu emisii zero”, a declarat  comisarul european pentru transporturi, Adina Vălean. 

„Tranziția ecologică și digitală a Europei va aduce schimbări majore în ceea ce privește modul în care ne deplasăm. Propunerile de astăzi pun mobilitatea europeană pe drumul cel bun pentru un viitor durabil: conexiuni feroviare europene mai rapide, sprijin pentru orașe în vederea creșterii și îmbunătățirii transportului public, cât și a infrastructurii pentru mersul pe jos și cu bicicleta”, a subliniat Frans Timmermans, vicepreședinte executiv al Comisiei Europene. 

O rețea trans-europeană de transport (TEN-T) inteligentă și durabilă

TEN-T este o rețea la nivelul UE de căi ferate, căi navigabile interioare, rute de transport maritim pe distanțe scurte și drumuri. Aceasta conectează 424 de orașe mari de porturi, aeroporturi și terminale feroviare. Când TEN-T va fi finalizată, va reduce timpul de călătorie între aceste orașe. De exemplu, pasagerii vor putea călători cu trenul între Copenhaga și Hamburg în 2,5 ore, în loc de 4,5 ore, cât este necesar în prezent.

Pentru a aborda verigile lipsă și a moderniza întreaga rețea, Comisia Europeană

  • Solicită ca liniile feroviare de pasageri majore TEN-T să permită trenurilor să circule cu 160 km/h sau mai repede până în 2040, creând astfel conexiuni feroviare competitive de mare viteză în întreaga Uniune. Canalele și râurile trebuie să asigure condiții bune de navigație, nestingherite de exemplu de nivelul apei, pentru un număr minim de zile pe an.
  • Solicită mai multe terminale de transbordare, o capacitate de manipulare îmbunătățită la terminalele de marfă, timpi de așteptare redusi la punctele de trecere a frontierei, trenuri mai lungi pentru a transfera mai multă marfă pe moduri de transport mai curate și opțiunea ca camioanele să fie transportate cu trenul în întreaga rețea. Pentru a se asigura că planificarea infrastructurii răspunde nevoilor operaționale reale, creează, de asemenea, nouă „coridoare europene de transport” care integrează calea ferată, rutieră și căi navigabile.
  • Introduce un nou termen intermediar de 2040 pentru a avansa finalizarea părților majore ale rețelei înainte de termenul limită din 2050, care se aplică rețelei mai extinse și cuprinzătoare. Așadar, noi conexiuni feroviare de mare viteză între Porto și Vigo și Budapesta și București – printre altele – trebuie finalizate până în 2040.
  • Solicită tuturor celor 424 de orașe mari de-a lungul rețelei TEN-T să elaboreze planuri de mobilitate urbană durabilă pentru a promova mobilitatea cu emisii zero și pentru a crește și îmbunătăți transportul public și infrastructura pentru mersul pe jos și cu bicicleta.
Creșterea traficului feroviar pe distanțe lungi și transfrontalier

„Transportul feroviar rămâne unul dintre cele mai sigure și mai curate moduri de transport și, prin urmare, se află în centrul politicii noastre de a face mobilitatea UE mai durabilă. Propunerea de astăzi TEN-T este însoțită de un plan de acțiune privind transportul feroviar pe distanțe lungi și transfrontaliere, care stabilește o foaie de parcurs cu acțiuni suplimentare pentru a ajuta UE să își atingă obiectivul de dublare a traficului feroviar de mare viteză până în 2030 și de triplare până în 2050”, informează comunicatul citat.

Deși numărul persoanelor care călătoresc cu trenul a crescut în ultimii ani, doar 7% din kilometrii feroviari parcurși între 2001 și 2018 au implicat călătorii transfrontaliere. Pentru a încuraja mai mulți oameni să ia în considerare trenul pentru călătorii în străinătate, Planul de acțiune stabilește acțiuni concrete pentru a elimina barierele din calea călătoriilor transfrontaliere și pe distanțe lungi și pentru a face călătoriile cu trenul mai atractive pentru pasageri. Acțiunile vizează:

  • o propunere legislativă multimodală în 2022 pentru a stimula biletele multimodale ușor de utilizat;
  • să permită pasagerilor să găsească cele mai bune bilete la cel mai atractiv preț și să sprijine mai bine pasagerii care se confruntă cu perturbări și angajamentul de a lua în calcul o scutire de TVA la nivelul UE pentru biletele de tren;
  • abrogarea normelor tehnice și operaționale naționale redundante;
  • un anunț de propuneri pentru 2022 privind orarele și gestionarea capacității, care va stimula serviciile feroviare transfrontaliere mai rapide și mai frecvente;
  • orientări pentru tarifarea accesului la calea ferată în 2023, care va facilita accesul operatorilor feroviari la infrastructură, crescând concurența și permițând prețuri mai atractive pentru bilete pentru pasageri.

Până în 2030, Comisia va sprijini lansarea a cel puțin 15 proiecte pilot transfrontaliere pentru a testa abordarea planului de acțiune, înainte de intrarea în vigoare a noilor cerințe TEN-T.

Servicii de transport inteligente pentru șoferi

Mobilitatea inteligentă face mobilitatea noastră mai durabilă. Prin urmare, Comisia propune actualizarea Directivei ITS din 2010, adaptându-se la apariția de noi opțiuni de mobilitate rutieră, aplicații de mobilitate și mobilitatea conectată și automată. Propunerea noastră va stimula implementarea mai rapidă a unor noi servicii inteligente, propunând ca anumite date cruciale privind drumurile, călătoriile și traficul să fie puse la dispoziție în format digital, cum ar fi limitele de viteză, planurile de circulație a traficului sau lucrările rutiere, de-a lungul rețelei TEN-T și, în cele din urmă, acoperirea întregii rețele de drumuri. De asemenea, se va asigura că serviciile esențiale legate de siguranță sunt puse la dispoziție șoferilor de-a lungul rețelei TEN-T.

Propunerea de marți  va actualiza directiva în conformitate cu noile priorități privind îmbunătățirea serviciilor multimodale și digitale.

Mobilitate urbană mai curată, mai ecologică, mai ușoară

Noul Cadru de Mobilitate Urbană va aduce beneficii utilizatorilor de transport și tuturor persoanelor din jurul lor. Orașele găzduiesc milioane de oameni. Propunerea de astăzi abordează unele dintre provocările de mobilitate care decurg din această activitate economică intensă – congestie a traficului, emisii, zgomot.

Cadrul de mobilitate urbană stabilește orientări europene cu privire la modul în care orașele pot reduce emisiile și îmbunătăți mobilitatea, inclusiv prin intermediul planurilor de mobilitate urbană durabilă.

Accentul principal va fi pe transportul public, mersul pe jos și cu bicicleta. De asemenea, propunerea acordă prioritate soluțiilor cu emisii zero pentru flotele urbane, inclusiv taxiuri și servicii de ride-hailing, cât și construirea și modernizarea nodurilor multimodale, precum și noi soluții și servicii digitale. Propunerea prezintă opțiunile de finanțare pentru autoritățile locale și regionale pentru a implementa aceste priorități.

În 2022, Comisia Europeană va propune statelor membre UE o recomandare pentru elaborarea de planuri naționale care să ajute orașele să își dezvolte planurile de mobilitate.

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană va oferi sprijin tehnic pentru a ajuta 9 state membre, inclusiv România, să primească și să sprijine persoanele care fug din calea războiul din Ucraina

Published

on

© European Union, 2022/ Source: EC - Audiovisual Service

Comisia Europeană a anunțat marți că va oferi expertiză tehnică pentru a ajuta nouă state membre, printre care și România, să primească și să sprijine persoanele care fug din calea războiul din Ucraina, informează comunicatul oficial

Statele membre care au depus o cerere de sprijin vor primi experitiza în lunile următoare. Este vorba despre Belgia, Cipru, Cehia, Franța, Grecia, Italia, Polonia, România și Slovacia.

„Invazia Rusiei în Ucraina a declanșat o criză umanitară fără precedent. Este de datoria noastră să îi ajutăm pe cei care fug din calea războiului și caută siguranță în UE. Acest lucru înseamnă să le oferim acces la locuințe, educație, asistență medicală și locuri de muncă. Prin intermediul Instrumentului de asistență tehnică, Comisia Europeană sprijină statele membre pentru ca acest lucru să se întâmple fără probleme și rapid”, a transmis comisarul european pentru coeziune și reforme, Elisa Ferreira.

Expertiza tehnică este furnizată în cadrul Instrumentului de sprijin tehnic (IST), gestionat de Comisia Europeană.

Acesta va ajuta statele membre în ceea ce privește absorbția fondurilor UE în scopul primirii și integrării, precum și în ceea ce privește punerea în aplicare a Directivei privind protecția temporară; facilitarea recunoașterii calificărilor și diplomelor refugiaților ucraineni pentru a facilita intrarea acestora pe piața muncii din UE; adaptarea programelor școlare la nevoile elevilor ucraineni; și îmbunătățirea coordonării interministeriale.

La 21 martie 2022, ca urmare a invaziei Rusiei în Ucraina, Comisia a lansat un apel special pentru a sprijini statele membre care primesc refugiați din Ucraina și pentru a renunța treptat la dependența lor de combustibilii fosili din Rusia. Cererile depuse de statele membre au fost evaluate și aprobate în prezent de Comisie.

În cadrul IST 2022, Comisia Europeană ajută deja Croația, Danemarca, Finlanda, Grecia, Italia, Olanda și Portugalia în cadrul unor proiecte emblematice de sprijin „Integrarea resortisanților țărilor terțe în statele membre ale UE”.

Aceste proiecte îmbunătățesc capacitatea administrațiilor naționale de a furniza servicii de integrare favorabile incluziunii, precum și de a contribui la păstrarea talentelor și de a facilita accesul resortisanților țărilor terțe la piața muncii.

Sprijinul acordat de IST completează activitatea agențiilor UE și, în special, a Agenției Europene pentru Azil, care este activă în Malta, Italia, Grecia, Spania, Cipru, România, Belgia, Letonia și Lituania și, în curând, în Cehia și Olanda.

În cadrul eforturilor UE de sprijinire a Ucrainei în urma invaziei Rusiei, ambasadorii la UE au aprobat în urmă cu o lună o propunere care le permite statelor membre să aibă acces imediat la o finanțare inițială mai importantă din partea REACT-EU (Asistența de redresare pentru coeziune și teritoriile Europei) și care facilitează acordarea de sprijin pentru a se răspunde nevoilor de bază ale refugiaților din Ucraina. 

În total, în acest an va fi plătită o sumă de 3,5 miliarde EUR ca prefinanțare inițială suplimentară din partea REACT-EU, unul dintre cele mai mari programe de redresare post-pandemie care urmărește să consolideze fondurile politicii de coeziune și Fondul de ajutor european destinat celor mai defavorizate persoane (FEAD).

Potrivit datelor la zi ale Agenției ONU pentru Refugiați, România a primit aproape 924.869 de refugiați din cele 6,2 milioane de cetățeni ucraineni care au fugit din calea războiului. Doar Polonia – 3,3 milioane de refugiați – a primit mai mulți ucraineni decât România.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Timiș și Cluj-Napoca, printre cele 63 de regiuni, șapte orașe și patru țări UE selectate de Comisia Europeană și CoR pentru o nouă acțiune-pilot privind parteneriatele pentru inovare regională

Published

on

© European Union, 2020/Source: EC - Audiovisual Service

Comisia Europeană a anunțat cele 63 de regiuni, șapte orașe și patru state membre selectate în cadrul proiectului-pilot pentru Parteneriate pentru inovare regională, inițiativă dezvoltată alături de Comitetul European al Regiunilor (CoR).

Potrivit unui comunicat al instituției, participanții la acțiunea-pilot sunt pregătiți să facă schimb de bune practici și să co-dezvolte și să testeze instrumente pentru a mobiliza mai multe surse de finanțare și politici și pentru a conecta programele regionale și naționale la inițiativele UE pentru transformările ecologice și digitale. Aceste parteneriate vor contribui la noua agendă de inovare pentru Europa, în care inovarea este motorul transformării durabile, conectând strategiile locale cu inițiativele de la nivelul UE.

Apelul a atras o largă reprezentare a ecosistemului de inovare al UE, de la state membre precum Slovacia, care participă la nivel național, la o mare varietate de regiuni ale UE, cum ar fi Andaluzia, Azore, Hauts-de-France, Ostrobothnia, Podkarpackie, Egeea de Nord, Emilia Romagna, dar și Județul Timiș. 

Apelul a declanșat, de asemenea, un proces de colaborare ascendentă și de creare de rețele, reunind deja mulți participanți în cadrul unor rețele multiregionale. Printre acestea se numără, de exemplu, regiunea Mării Baltice, facilitatea Bioregiuni și un consorțiu extins al Orașelor 4.0 (Leuven, Bologna Turku), care implică, de asemenea, Eindhoven (NL), Espoo (FI) și Cluj-Napoca (RO).

”Economii mai puternice, mai puțin poluante și societăți mai echitabile pot fi construite numai dacă inovarea se află în centrul agendei politice a UE. Avem nevoie de inovare în fiecare regiune și în fiecare țară, conectate între ele, dacă vrem să reușim tranziția ecologică și digitală. Aceste parteneriate ne permit să construim punți pentru a facilita sinergiile de investiții și soluțiile inovatoare. Aștept cu nerăbdare să văd ideile și abordările inovatoare pe care le vor contura împreună”, a transmis comisarul european pentru inovare, cercetare, cultură, educație și tineret, Mariya Gabriel.

”Cooperarea și inovarea sunt ingrediente esențiale pentru dezvoltarea durabilă și rezilientă a regiunilor UE. Toate teritoriile au un potențial de inovare care trebuie exploatat, așa că m-am bucurat să văd un interes atât de mare pentru acest apel. Aștept cu nerăbdare rezultatele pilotului, în speranța că acesta va contribui la reducerea decalajului persistent în materie de inovare între regiuni, care limitează performanța UE în ansamblu”, a subliniat, la rândul său, comisarul european coeziune și reforme, Elisa Ferreira.

”Prin încurajarea inovării, consolidăm reziliența locală și îmbunătățim capacitatea comunităților noastre locale de a face față situațiilor de urgență, de a proteja cetățenii și de a sprijini economiile locale. În acest context, ne bazăm pe comisarii Ferreira și Gabriel să colaboreze în cadrul parteneriatelor pentru inovare regională, ca instrument esențial pentru a coordona toate fondurile disponibile pentru a răspândi inovarea pe teren, concentrându-ne pe eficientizarea energetică și sustenabilitatea regiunilor, orașelor și satelor noastre”, a spus președintele CoR, Apostolos Tzitzikostas.

Participanții la proiectul-pilot vor explora noile parteneriate pentru inovare regională pe baza ”Manualului pentru parteneriate pentru inovare regională”, un prim document de orientare publicat astăzi de Centrul Comun de Cercetare. Acesta propune o gamă largă de instrumente și mecanisme de guvernanță pentru a îmbunătăți coordonarea politicilor de inovare regionale, naționale și ale UE în vederea implementării tranziției ecologice și digitale a Europei și pentru a aborda problema decalajului în materie de inovare în UE.  Un element central al abordării propuse este introducerea unor misiuni locale pentru a coordona acțiunile în cadrul unei logici direcționale coerente, permițând explorarea unor seturi de politici de mare anvergură pentru inovare la nivel de sistem.

În timpul acțiunii-pilot, participanții vor testa aceste instrumente de politică, creând în același timp orientări operaționale.

Manualul și acțiunea-pilot vor promova, de asemenea, bunele practici, vor facilita învățarea prin experimentare și vor sprijini administrațiile publice și ecosistemul mai larg. Acțiunea-pilot nu va avea niciun impact asupra procesului actual de programare a fondurilor 2021-2027.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

UE pregătește un plan care să permită plata gazului rusesc în ruble fără a încălca sancțiunile impuse Rusiei

Published

on

© European Union, 2012/ Source: EC - Audiovisual Service

Uniunea Europeană lucrează la un plan pentru a se conforma cererilor președintelui rus Vladimir Putin de a plăti gazul furnizat în ruble fără a încălca sancțiunile, au declarat surse pentru Bloomberg.

Sursele prezente la o reuniune a Comisiei Europene, care a avut loc vineri în spatele ușilor închise, au declarat că noile îndrumări ar permite importatorilor de gaz să deschidă un cont la Gazprombank, deținută de statul rus, și să plătească în euro sau dolari, care vor fi apoi convertiți în ruble de către bancă.

Potrivit Bloomberg, sursele au declarat că firmele ar trebui să facă „o declarație clară că își consideră obligațiile îndeplinite odată ce plătesc în euro sau dolari, în conformitate cu contractele existente”.

Putin face presiuni pentru ca țările „neprietenoase” să plătească pentru gaz în ruble pentru a menține puterea unei monede care este susținută de controale stricte ale capitalului și de rate ridicate ale dobânzii, amenințând să întrerupă o linie care furnizează 45% din importurile de gaz ale UE.

Comisia încearcă acum să găsească o modalitate de a satisface cererile lui Putin fără a încălca din punct de vedere tehnic sancțiunile, indicând că plata într-un cont Gazprombank în euro sau dolari ar fi legală.

Cumpărătorii sunt obligați să deschidă două conturi Gazprombank: unul în moneda națională și unul în valută. Plata în rubla națională ar încălca sancțiunile, deși sursele au declarat că nu este clar dacă orientările actualizate vor schimba acest lucru.

Anterior, sursele au declarat că 20 de companii înființaseră deja conturi Gazprombank pentru a satisface cerințele lui Putin. Președinta Comisiei Europene, Ursula Von Der Leyen, calificase cererile drept „șantaj” și „o încălcare clară a contractului”.

Una dintre surse a declarat pentru Bloomberg că Germania, Ungaria, Italia și Franța au fost în general în favoarea planului, în timp ce Polonia a susținut că acesta nu oferă claritate juridică, iar alte state membre au fost confuze din cauza lipsei de orientări specifice.

Majoritatea țărilor UE au termene de plată pentru importurile de gaze din Rusia pentru sfârșitul lunii, moment în care nerespectarea cerințelor lui Putin ar putea duce la închiderea robinetelor, așa cum a fost cazul Poloniei și Bulgariei în aprilie.

Continue Reading

Facebook

ROMÂNIA7 mins ago

Marcel Ciolacu, după adoptarea legii offshore: România a intrat în linie dreaptă pentru independență energetică

U.E.37 mins ago

Înainte de a se adresa Parlamentului European, Maia Sandu s-a întâlnit cu premierul Belgiei: R. Moldova are nevoie de sprijinul tuturor statelor UE pentru a avansa pe calea integrării europene

SUA53 mins ago

Departamentul de Stat al SUA înființează o unitate pentru cercetarea și documentarea ”atrocităților comise de Rusia în Ucraina”: Dovezile vor fi puse la dispoziția publicului larg pentru a contracara dezinformarea rusă

ENERGIE1 hour ago

Nicolae Ciucă anunță că legea offshore trece astăzi de Parlament: În luna iunie vom avea prima moleculă de gaz din Marea Neagră. În cinci ani vom deveni independenți energetic

CONSILIUL DE SECURITATE2 hours ago

Bogdan Aurescu, invitat de Antony Blinken la două evenimente ale CS ONU privind securitatea alimentară pe fondul războiului din Ucraina

ROMÂNIA2 hours ago

Ministrul de Interne, la Washington: România a fost, este şi va rămâne un partener ”de nădejde” al SUA. Relaţia bilaterală este ”foarte puternică și a evoluat foarte mult în ultimele decenii”

ENERGIE2 hours ago

Klaus Iohannis: Este încurajatoare creșterea economică a României din primul trimestru al anului, peste așteptări în raport cu prognozele

U.E.2 hours ago

Macron: Livrările de arme și echipamente umanitare din Franța către Ucraina vor crește în intensitate în zilele și săptămânile următoare

CONSILIUL UE3 hours ago

Josep Borrell pledează pentru creșterea investițiilor în domeniul apărării: A cheltui împreună este cel mai bun mod de a cheltui mai bine

INTERNAȚIONAL3 hours ago

Volodimir Zelenski anunță că a avut o discuție „lungă și semnificativă” cu Emmanuel Macron: Am pus problema alimentării cu combustibil a Ucrainei

NATO3 hours ago

Finlanda și Suedia au depus oficial cererile de aderare la NATO, o schimbare majoră a arhitecturii de securitate în Europa după invazia Rusiei în Ucraina

U.E.1 day ago

Viktor Orban, în debutul celui de-al cincilea mandat de premier: Deceniul care vine va fi unul al pericolelor, insecurității și războiului

ROMÂNIA2 days ago

Premierul Nicolae Ciucă a prezidat reuniunea Comitetului de monitorizare a PNRR: Timpul și ritmul în care acționăm sunt decisive pentru ca reformele și investițiile să se concretizeze cât mai repede

NATO3 days ago

Stoltenberg: Vom căuta modalități de a oferi garanții de securitate Finlandei și Suediei pe parcursul procesului de aderare la NATO

NATO3 days ago

Stoltenberg: Am discutat cu ministrul de externe turc și mă aștept să dăm curs rapid cererii de aderare a Finlandei și Suediei. Intenția Turciei nu este de a bloca aderarea la NATO

INTERNAȚIONAL3 days ago

Mai mult ajutor militar din partea SUA este în drum spre Ucraina, a anunțat șeful diplomației ucrainene după întâlnirea cu Antony Blinken

NATO3 days ago

Secretarul general adjunct al NATO: Finlanda și Suedia sunt cei mai apropiați parteneri ai NATO. Vom găsi condițiile pentru un consens dacă decid să solicite aderarea

CONSILIUL EUROPEAN5 days ago

De la Hiroshima, primul oraș din istorie bombardat nuclear, șeful Consiliului European denunță “referirile rușinoase ale Rusiei la utilizarea armelor nucleare”

ROMÂNIA6 days ago

Klaus Iohannis: Inflația și prețurile la energie au o singură cauză, războiul lui Putin împotriva Ucrainei. Vinovat este Putin

MAREA BRITANIE1 week ago

Într-un moment de cotitură pentru monarhia britanică, prințul Charles a deschis o nouă sesiune a Parlamentului britanic în locul reginei Elisabeta a II-a

Team2Share

Trending