Connect with us

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană alocă României și altor șase țări aproximativ 690 de milioane de euro pentru a continua dezvoltarea rezervelor strategice pentru urgențe chimice, biologice și radiologice

Published

on

© European Union, 2021/ Source: EC - Audiovisual Service

Comisia Europeană a decis miercuri să aloce aproximativ 690 de milioane de euro Cehiei, Finlandei, Franței, Lituaniei, Poloniei, Portugaliei și României pentru a continua dezvoltarea rezervelor strategice rescEU de produse medicale și chimice, biologice, radiologice și nucleare (CBRN).

Potrivit unui comunicat al instituției, rezervele fac parte din stocurile medicale rescEU din cadrul mecanismului de protecție civilă al UE, finanțate de Autoritatea pentru pregătirea și intervenția în situații de urgență în domeniul sănătății (HERA). Cu această nouă finanțare, numărul țărilor care găzduiesc rescEU ajunge la 16, cu 21 de rezerve medicale sau CBRN, distribuite strategic în întreaga UE.

”Rezerva strategică de astăzi, finanțată și constituită prin intermediul Autorității pentru pregătirea și răspunsul în situații de urgență în domeniul sănătății, va consolida capacitatea UE de a reacționa rapid în cazul unor potențiale amenințări transfrontaliere grave la adresa sănătății. Trebuie să fim pregătiți pentru amenințările majore de mâine, iar prin acțiunea de astăzi suntem cu un pas mai puternici. Aceasta este o piesă esențială din puzzle-ul pregătirii pentru o Uniune Europeană a Sănătății puternică”, Stella Kyriakides, comisarul pentru sănătate și siguranță alimentară.

Aceste stocuri cuprind contramăsuri care prezintă un risc semnificativ de diminuare rapidă sau de creștere a cererii în timpul scenariilor de criză, inclusiv:

  • produse terapeutice, cum ar fi medicamente pentru terapie intensivă, antibiotice, vaccinuri, antidoturi.
  • dispozitive medicale, echipamente de protecție personală și articole pentru a răspunde la evenimente chimice, biologice, radiologice și nucleare.

Aceste subvenții acordate statelor membre au ca scop îmbunătățirea considerabilă a calității și volumului stocurilor pentru diferite situații de criză și abordarea sustenabilității pe termen lung a stocurilor.

Noua finanțare se bazează pe rezervele existente deja înființate în Croația, Franța, Polonia și Finlanda.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

COMISIA EUROPEANA

Proceduri de infringement: CE îndeamnă România să transpună corect Directivele UE privind energia din surse regenerabile, plasticul de unică folosință și efectuarea la timp a plăților în tranzacțiile comerciale

Published

on

© Comisia Europeană în România/ Facebook

Comisia Europeană a decis miercuri să trimită avize motivate suplimentare către România, Belgia, Estonia și Letonia pentru că nu au transpus integral normele UE privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile, prevăzute în Directiva (UE) 2018/2001, informează comunicatul oficial.

Directiva menționată oferă cadrul juridic pentru dezvoltarea energiei din surse regenerabile în sectorul energiei electrice, al încălzirii și răcirii și al transporturilor din UE. Acesta stabilește un obiectiv obligatoriu la nivelul UE pentru 2030 pentru energia din surse regenerabile și include norme specifice pentru garanțiile de origine (GO).

Garanțiile de origine sunt certificate electronice pentru informarea consumatorilor finali cu privire la ponderea energiei din surse regenerabile în mixul energetic al unui furnizor.

Directiva include, de asemenea, criterii de durabilitate și de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră pentru biocombustibili, biolichide și combustibili din biomasă, precum și norme privind verificarea conformității combustibililor respectivi cu aceste criterii. Aceasta facilitează, de asemenea, participarea cetățenilor la tranziția energetică, permițând autoconsumul și crearea de comunități de energie din surse regenerabile. 

Termenul pentru transpunerea directivei în legislația națională a fost 30 iunie 2021. În iulie 2021, Comisia a trimis scrisori de punere în întârziere acestor patru state membre pentru transpunerea incompletă a directivei. Ulterior, Comisia a transmis avize motivate din cauza faptului că acestea tot nu au transpus directiva. D

upă examinarea răspunsurilor și a măsurilor notificate ulterior, Comisia a decis să emită avize motivate suplimentare adresate Belgiei, Estoniei, Letoniei și României din cauza transpunerii incomplete. Cele patru state membre au din acest moment la dispoziție două luni pentru a răspunde și pentru a lua măsurile necesare. În caz contrar, Comisia poate decide să sesizeze Curtea de Justiție a Uniunii Europene cu privire la aceste cazuri. 

Tot astăzi Comisia Europeană a decis să inițieze o procedură de constatare a neîndeplinirii obligațiilor prin trimiterea unei scrisori de punere în întârziere României pentru transpunerea incorectă a Directivei privind materialele plastice de unică folosință

 Directiva este un element esențial al Strategiei privind materialele plastice și al Planului de acțiune privind economia circulară. Implementarea integrală a practicilor sustenabile consacrate în directivă este esențială pentru a proteja în mod eficace sănătatea umană și mediile naturale și pentru a asigura o tranziție reușită către o economie circulară mai sustenabilă. 

România nu a transpus în mod corect și complet mai multe dispoziții ale Directivei privind materialele plastice de unică folosință în legislația națională, ceea ce poate duce la o aplicare incompletă a directivei în practică. De exemplu, legislația română extinde derogările de la interdicția de a introduce pe piață produse din plastic de unică folosință.

Acest lucru se referă, de exemplu, la agitatoarele pentru băuturi și la bețele din plastic de unică folosință utilizate în scopuri medicale. În plus, legislația română nu impune producătorilor să acopere toate costurile în conformitate cu dispozițiile privind răspunderea extinsă a producătorilor prevăzute de directivă.

În final, legislația națională nu conține dispoziții care să încurajeze utilizarea unor alternative sustenabile la materialele plastice de unică folosință pentru produsele alimentare.

În consecință, Comisia trimite o scrisoare de punere în întârziere României, care din acest moment are la dispoziție două luni pentru a răspunde și a remedia deficiențele identificate de Comisie. Dacă nu primește un răspuns satisfăcător, Comisia poate decide să emită un aviz motivat.

De asemenea, Comisia Europeană a mai emis un aviz motivat adresat României pentru aplicarea incorectă a normelor prevăzute în Directiva privind întârzierea în efectuarea plăților.

Întârzierile în efectuarea plăților au un impact negativ asupra întreprinderilor, îndeosebi a IMM-urilor, reducând lichiditățile, împiedicând creșterea și slăbind reziliența.

În temeiul Directivei privind întârzierea în efectuarea plăților, autoritățile publice sunt obligate să își plătească furnizorii la timp, oferind un exemplu pozitiv în combaterea practicilor de plată deficitare din sectorul privat.

Potrivit Comisiei, organismul public de asigurări de sănătate din România întârzie în mod semnificativ plățile către farmaciile independente din România pentru medicamentele furnizate pacienților în cadrul sistemului național de asigurări de sănătate.

Întârzierile în efectuarea plăților de către autoritățile române afectează întregul lanț de aprovizionare și riscă să determine falimentul farmaciilor din România. În consecință, Comisia a decis să emită un aviz motivat adresat României, care din acest moment are la dispoziție două luni pentru a răspunde și a lua măsurile necesare. În caz contrar, Comisia poate decide să sesizeze Curtea de Justiție a Uniunii Europene cu privire la acest caz.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană a adoptat programul de lucru pentru 2025, care subliniază ambiția sa de a stimula competitivitatea, de a spori securitatea și de a consolida reziliența economică în UE

Published

on

© European Union 2024 - Source: EC

Comisia Europeană a adoptat programul de lucru pentru 2025, care subliniază ambiția sa de a stimula competitivitatea, de a spori securitatea și de a consolida reziliența economică în UE. Acest program se bazează pe angajamentele prevăzute în orientările politice și în scrisorile de misiune trimise de președinta Ursula von der Leyen.

Programul de lucru se axează pe inițiativele emblematice pe care Comisia urmează să le adopte în primul an al mandatului său pentru a oferi soluții la problemele care contează cel mai mult pentru cetățenii europeni. Acesta reflectă nevoia de a crea mai multe oportunități și nevoia de inovare și de creștere economică pentru cetățenii și întreprinderile noastre, promovând, în cele din urmă, o UE mai sigură și mai prosperă. Noile inițiative sunt prezentate într-o anexă specifică, alături de evaluările și verificările adecvării anunțate astăzi.

Programul de lucru este însoțit de o comunicare privind punerea în aplicare și simplificarea. Acesta stabilește modul în care Comisia intenționează, în următorii cinci ani, să faciliteze punerea în practică a normelor UE, să reducă sarcinile administrative și să simplifice normele UE. Programul conține obiective și instrumente menite să contribuie la reducerea sarcinii de reglementare, să stimuleze competitivitatea și reziliența și să aducă îmbunătățiri rapide și semnificative pentru cetățeni și întreprinderi.

O agendă strategică de punere în aplicare și de simplificare

Programul de lucru pentru 2025 se axează în mare măsură pe simplificare. Acesta include o primă serie de pachete de măsuri omnibus și propuneri menite să îmbunătățească și să accelereze funcționarea politicilor și a legislației UE pentru a consolida competitivitatea UE.

Primul pachet omnibus va prezenta o simplificare cuprinzătoare care va viza în special domenii precum raportarea privind finanțarea durabilă, obligația de diligență a întreprinderilor în materie de durabilitate și taxonomia. Alte inițiative, cum ar fi actul legislativ privind accelerarea decarbonizării industriale, vor simplifica cerințele de acordare a autorizațiilor, de autorizare și de raportare. O nouă definiție a întreprinderilor mici cu capitalizare medie va reduce sarcina de reglementare, astfel încât IMM-urile să se confrunte cu mai puține obstacole atunci când se dezvoltă.

Măsurile de simplificare privind politica agricolă comună și alte domenii de politică care îi afectează pe agricultori vor aborda în continuare sursele de complexitate și de sarcină administrativă excesivă pentru administrațiile naționale și agricultori. Vor fi analizate noi propuneri de simplificare, inclusiv un posibil pachet de măsuri omnibus în domeniul apărării, care să contribuie la atingerea obiectivelor de investiții care vor fi stabilite în Cartea albă și pentru a favoriza dezvoltarea întreprinderilor inovatoare.

Progrese comune: principalele rezultate ale programului de lucru al Comisiei pentru 2025

  • Prosperitatea și competitivitatea sustenabile: noua Busolă pentru competitivitate va orienta eforturile de creștere durabilă, strategia UE privind întreprinderile nou-înființate și cele aflate în faza de extindere, oferindu-le antreprenorilor mijloacele necesare pentru un acces mai bun la capital. În centrul planului de colaborare pentru decarbonizare și competitivitate se află Pactul pentru o industrie curată, care va deschide calea către îndeplinirea unui obiectiv propus de reducere cu 90 % a emisiilor până în 2040.
  • Apărare și securitate: în contextul tensiunilor din peisajul geopolitic, UE își intensifică eforturile de protejare a securității și de garantare a păcii, prezentând planuri privind construcția unui viitor solid pentru apărarea europeană. Investind colectiv și strategic în cooperarea NATO, UE urmărește să își consolideze industria de apărare și să își reducă dependențele. Strategia privind o Uniune a pregătirii pentru situații de criză va îmbunătăți anticiparea crizelor și reziliența, consolidată prin inițiative precum Strategia UE de constituire de stocuri și Actul legislativ privind medicamentele critice pentru a asigura resursele-cheie.
  • Sprijinirea cetățenilor, consolidarea societăților noastre și a modelului nostru social: pentru a consolida modelul social unic și extrem de valoros al Europei și pentru a consolida echitatea socială, Comisia va fi vârful de lance al eforturilor de modernizare a politicilor sociale prin intermediul noului Plan de acțiune privind Pilonul european al drepturilor sociale. În vederea adaptării la transformările tehnologice, demografice și sectoriale, Comisia va prezenta Uniunea competențelor pentru a se asigura că toți lucrătorii au educația și formarea de care au nevoie.
  • Menținerea calității vieții noastre: Comisia va prezenta o viziune pentru agricultură și alimentație pentru a asigura un cadru stabil pentru agricultori și va prezenta o foaie de parcurs pentru principalele propuneri. Pactul privind oceanele va crea un cadru unificat pentru politicile privind oceanele, cu scopul de a menține sănătatea oceanelor și de a stimula economia albastră a UE. În plus, Strategia europeană pentru reziliența în domeniul apei va adopta o abordare de la sursă la mare pentru a gestiona în mod eficace resursele de apă, abordând impactul schimbărilor climatice, cum ar fi inundațiile și seceta. Un pachet de măsuri de simplificare a politicii agricole comune va aborda sursele de complexitate și sarcina administrativă pentru agricultori și pentru administrațiile naționale.
  • Protejarea democrației și apărarea valorilor: inițiative precum scutul pentru democrație vor permite combaterea amenințărilor precum intensificarea extremismului și a dezinformării. Comisia intenționează, de asemenea, să consolideze strategiile de combatere a discriminării pe criterii de gen, handicap, orientare sexuală sau rasă, inclusiv o strategie reînnoită privind egalitatea pentru persoanele LGBTIQ și o nouă strategie de combatere a rasismului.
  • Europa în lume: punerea în valoare a forței și a parteneriatelor noastre: deși eforturile în favoarea libertății Ucrainei rămân o prioritate, UE se angajează să asigure o pace justă, cuprinzătoare și durabilă, întemeiată pe soluția bazată pe coexistența a două state în Orientul Mijlociu. Pactul mediteraneean și Strategia pentru Marea Neagră vor viza în special cooperarea regională, investițiile economice și securitatea, iar o nouă agendă strategică UE-India va oferi o abordare cuprinzătoare pentru identificarea domeniilor de interes strategic comun.
  • Atingerea obiectivelor împreună și pregătirea Uniunii noastre pentru viitor: Comisia intenționează să prezinte un nou cadru financiar multianual axat pe simplificarea accesului la finanțarea UE și pe sporirea impactului financiar pentru a sprijini finanțarea națională, privată și instituțională. În plus, accentul pus pe revizuirea politicilor înainte de extindere va evalua în continuare consecințele și impactul extinderii asupra tuturor politicilor UE, garantând că politicile noastre pot funcționa în mod eficace într-o Uniune lărgită.

În fiecare an, Comisia adoptă un program de lucru care prezintă lista acțiunilor pe care le va întreprinde în următorul an. Întrucât noul colegiu și-a început activitatea la 1 decembrie 2024, programul de lucru al Comisiei pentru primul an al noului mandat a fost adoptat la 11 februarie 2025.

Programul de lucru informează publicul și colegiuitorii cu privire la angajamentele politice ale Comisiei de a prezenta noi inițiative, inclusiv propuneri de simplificare, de a retrage propuneri deja înaintate colegiuitorilor și de a revizui legislația existentă a UE. Programul de lucru este rezultatul cooperării strânse cu Parlamentul European, cu statele membre și cu organele consultative ale UE.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Negociatorul-șef al Parlamentului European pentru viitorul CFM, Siegfried Mureșan: „Am început procedura prin care vom aduce viitoarele fonduri europene în România”

Published

on

© European Union 2024 - Source : EP

Eurodeputatul Siegfried Mureșan, în calitate de negociator-șef al Parlamentului European, propune ca viitorul buget al UE să fie unul mai simplu, mai flexibil și mai transparent. Acesta susține reducerea birocrației în utilizarea fondurilor europene și creșterea flexibilității în gestionarea situațiilor neprevăzute, precum catastrofele naturale sau războiul declanșat de Rusia în Ucraina.

„Comunicarea Comisiei Europene de astăzi este o primă etapă informală din procedura de adoptare a viitorului buget multianual pe 7 ani al Uniunii Europene. Din acest buget vor fi alocate viitoarele fonduri europene pentru România. Voi apăra politicile tradiționale ale Uniunii Europene, precum agricultura și coeziunea, fiindcă de acolo vin cele mai multe dintre fondurile nerambursabile pe care le primește țara noastră”, a declarat deputatul european, într-un comunicat, remis CaleaEuropeană.ro.

De asemenea, Siegfried Mureșan a precizat că este esențială finanțarea adecvată a noilor priorități europene: competitivitatea, care contribuie la crearea de locuri de muncă, și apărarea, în contextul amenințărilor externe în creștere.

„În procesul de adoptare și implementare a viitorului buget multianual, vreau să oferim un rol central autorităților locale și regionale fiindcă ele știu cel mai bine care sunt nevoile comunităților pe care le conduc. Nu în ultimul rând, vrem o aplicare fermă a mecanismului de condiționare a fondurilor europene de respectarea statului de drept. Cine vrea fonduri europene trebuie să respecte valorile europene și statul de drept”, a adăugat acesta. 

Eurodeputatul a precizat că, după comunicarea de astăzi a Comisiei, următorul pas este să ajungă la un acord cu ceilalți colegi europarlamentari pe raportul său privind prioritățile bugetare ale Parlamentului. Odată adoptat raportul, aceste priorități vor fi incluse în propunerea oficială de buget pe care Comisia Europeană o va prezenta în luna iulie.

„Pornind de la propunerea Comisiei Europene, noi, Parlamentul European, suntem pregătiți să începem negocierile cu Consiliul Uniunii Europene pentru a ajunge la un acord pe un buget puternic, adaptat noilor priorități ale Uniunii Europene și care să intre în vigoare la timp”, a concluzionat europarlamentarul.

Astăzi, Comisia Europeană a publicat o Comunicare privind „Drumul către următorul Cadru Financiar Multianual”.  Aceasta prezintă principalele provocări politice și bugetare care vor sta la baza elaborării următorului cadru financiar multianual (CFM). Aceasta pregătește terenul pentru reflecții privind modul de adaptare a bugetului pe termen lung al UE la nevoile și prioritățile în continuă evoluție.

Un buget european în centrul priorităților UE

Bugetul european susține cetățenii, fermierii, cercetătorii, afaceri și regiuni din întreaga Europă și dincolo de aceasta. S-a dovedit a fi esențial pentru îmbunătățirea vieților europenilor. Împreună cu NextGenerationEU, a ajutat la depășirea unei pandemii și a unei crize energetice, salvând milioane de locuri de muncă în timpul lockdown-urilor și investind în viitorul curat și digital. Bugetul UE a oferit, de asemenea, un sprijin fără precedent Ucrainei și securității Europei, în fața războiului de agresiune al Rusiei.

Potrivit comunicatului oficial, următorul buget pe termen lung, care va începe în 2028, trebuie să rezolve o problemă complexă: așteptările ca UE să acționeze cresc constant. Pentru ca bugetul european să fie potrivit pentru ambițiile UE, să asigure rambursarea împrumuturilor pentru NextGenerationEU și, în același timp, să ofere contribuții financiare naționale stabile din partea statelor membre, trebuie să se introducă noi resurse proprii.

„Status quo-ul nu este o opțiune. Trebuie făcute alegeri. UE trebuie să maximizeze impactul fiecărui euro cheltuit, concentrându-se pe prioritățile și obiectivele UE acolo unde acțiunea UE este cea mai necesară. Noile provocări și așteptări legate de acțiunea UE necesită reconsiderarea modului în care funcționează bugetul UE pentru a-l adapta la viitor. Obiectivul unei Europe libere, democratice, puternice, sigure, prospere și competitive necesită un buget al UE reformat și consolidat – mai simplu, mai flexibil, mai bine direcționat și mai eficient”, subliniază Comisia Europeană. 

Noua abordare pentru un buget modern al UE ar trebui să includă un plan pentru fiecare țară, cu reforme și investiții cheie, concepute și implementate în parteneriat cu autoritățile naționale, regionale și locale. Un Fond European pentru Competitivitate ar trebui să stabilească o capacitate de investiție pentru a sprijini sectoarele strategice și tehnologiile critice. De asemenea, finanțarea acțiunii externe revizuite ar trebui să fie mai eficientă, mai bine direcționată și aliniată la interesele strategice, contribuind la o nouă politică externă. Bugetul ar trebui să includă și măsuri suplimentare pentru protejarea statului de drept. Mai mult, bugetul UE ar trebui să poată conta pe venituri modernizate pentru a asigura o finanțare suficientă și durabilă pentru prioritățile noastre comune.

Continue Reading

Facebook

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions

INCAS - Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Aerospațială „Elie Carafoli”

Advertisement
U.E.23 minutes ago

Informații ”otrăvite pe calea undelor radio”. UE demontează dezinformarea Rusiei: Posturile pro-Kremlin transformă acțiunile legitime ale țărilor membre în presupuse agresiuni occidentale

ROMÂNIA30 minutes ago

Direcția Generală Anticorupție, prezentă la Viena la reuniunea Comitetului Director al GlobE. Reprezentanți din 15 state au stabilit direcțiile pentru 2025

ENERGIE52 minutes ago

Ministrul Cseke Attila: Prin lansarea Programului ”Eficiență energetică și energie regenerabilă” sprijinim protejarea mediului

ROMÂNIA1 hour ago

Premierul Marcel Ciolacu amenință cu demiteri în rândul miniștrilor care nu pot ține ritmul cu reformele din PNRR

SUA1 hour ago

SUA: Trump semnează un ordin executiv pentru o politică externă „unitară”, cu accent pe prioritizarea agendei „America First”

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI2 hours ago

Eurodeputatul Dan Motreanu solicită Comisiei Europene să sprijine politic și financiar regiunile din statele UE aflate în proximitatea războiului din Ucraina

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI2 hours ago

Eurodeputatul Virgil Popescu pledează pentru o piață unică a energiei pentru o Europă competitivă: Este vital să creștem producția de energie la nivelul UE

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI2 hours ago

Vicepreședintele PE, Victor Negrescu: România trebuie să fie parte activă în construirea unei Europe mai competitive. Trebuie să ne asigurăm că nicio țară nu rămâne în urmă

SUA2 hours ago

Hegseth: Discuțiile dintre Trump și Putin privind începerea negocierilor pentru încheierea războiului din Ucraina, nu au fost „cu siguranță o trădare” a Kievului

INTERNAȚIONAL2 hours ago

UE și Canada, o ”poveste despre investiții și schimburi comerciale avantajoase”. Costa, von der Leyen și Trudeau au discutat despre tarifele preconizate de SUA

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI2 hours ago

Eurodeputatul Virgil Popescu pledează pentru o piață unică a energiei pentru o Europă competitivă: Este vital să creștem producția de energie la nivelul UE

POLITICĂ1 day ago

Klaus Iohannis și-a încheiat mandatul de președinte: “Să aveți grijă de România. Dumnezeu să binecuvânteze România”

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI2 days ago

Înainte de împlinirea a 48 de ani de la cutremurul din 1977, Gabriela Firea solicită fonduri europene suplimentare și prevenție reală pentru a proteja românii de consecințele unui viitor cutremur major

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI7 days ago

Vicepreședintele PE, Victor Negrescu, pledează pentru ”dialog și soluții pragmatice” care să contribuie la reconstruirea colaborării între UE și Regatul Unit: Putem asigura un viitor comun mai bun

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI1 week ago

Eurodeputatul Virgil Popescu subliniază importanța de a finaliza interconectarea rețelelor de energie electrică pentru o consolidare uniformă a competitivității în UE

POLITICĂ2 weeks ago

Candidatura lui Crin Antonescu la alegerile prezidențiale, validată de PSD: Avem nevoie să ne apărăm și să ne respectăm condiția de țară a UE, a NATO, a parteneriatului strategic cu Statele Unite

ROMÂNIA2 weeks ago

Guvernul a adoptat Bugetul pentru 2025. Ministrul Tánczos Barna: Prin acest buget, punem bazele unei noi viziuni prin care rezolvăm probleme structurale și consolidăm creșterea economică cu ajutorul fondurilor UE

ROMÂNIA2 weeks ago

Premierul Belgiei, discurs la Universitatea Harvard din SUA: Rusia a intervenit în alegerile din România, denunțăm asta!

U.E.2 weeks ago

Giganții europeni mută în cursa tehnologică globală: Vodafone a efectuat primul apel video în spațiu din lume dintr-o zonă fără acoperire, folosind un smartphone și sateliți comerciali

COMISIA EUROPEANA2 weeks ago

“Este timpul să repornim motorul inovării din Europa”: Comisia von der Leyen a lansat Busola competitivității, axată pe inovare, decarbonizare, securitate, simplificare, piața unică, finanțare și competențe

Trending