Preşedintele american Joe Biden şi omologul său francez Emmanuel Macron au avut vineri o convorbire telefonică în care ‘au discutat cu privire la eforturile necesare pentru a întări Europa apărării, asigurând în acelaşi timp o complementaritate cu NATO”, a informat Casa Albă într-un comunicat în care administrația de la Washington a confirmat și vizita vicepreşedintei Kamala Harris la Paris în perioada 11-12 noiembrie pentru discuții cu Emmanuel Macron “despre importanţa relaţiei transatlantice pentru pace şi securitate în lume”.

Convorbirea dintre cei doi lideri urmează discuției pe care au avut-o luna trecută și culminată cu un comunicat comun care a aplanat diferendele cauzate de criza submarinelor australiene. De asemenea, ei au pregătit terenul pentru o întâlnire bilaterală, la Roma, în perioada 30-31 octombrie, când ambii președinți vor participa la summitul G20. Conversația telefonică a fost anunțată anterior de președintele francez, care a specificat că își scurtează conferința de presă de la finalul Consiliului European de la Bruxelles pentru a participa la o discuție cu omologul american.

“Cei doi lideri au trecut în revistă eforturile depuse în prezent de echipele lor pentru a sprijini stabilitatea și securitatea în Sahel și pentru a consolida cooperarea în Indo-Pacific“, arată Casa Albă. SUA și Franța au dezamorsat criza submarinelor pe 22 septembrie, când Joe Biden și Emmanuel Macron au decis să lanseze un proces de consultări, iar SUA au reafirmat că “angajamentul Franţei şi al Uniunii Europene în regiunea indo-pacifică are o importanţă strategică”. 

Statele Unite, Australia şi Marea Britanie au anunţat pe 15 septembrie un parteneriat strategic pentru a contracara China, AUKUS, incluzând furnizarea de submarine nucleare americane către Canberra. Astfel, Australia a decis să anuleze contractul de achiziţionare a unor submarine franceze cu propulsie convenţională în favoarea navelor americane cu propulsie nucleară, fapt ce a stârnit indignare și furie la Paris. În 2016, Franţa a semnat un contract în valoare de 56 miliarde de euro pentru a furniza Australiei 12 submarine cu propulsie clasică, considerat frecvent “contractul secolului” din cauza valorii şi importanţei sale strategice. Reacția furioasă a Franței pentru această “lovitură în spate” a culminat cu rechemarea la Paris a ambasadorilor săi de la Washington și Canberra și anularea unei reuniuni a miniștrilor apărării francez și britanic, prevăzută a avea loc la Londra. Această dispută a fost stinsă și prin vizita recentă la Washington a șefului diplomației UE, Josep Borrell, care a decis împreună cu omologul american, Antony Blinken, au decis să lanseze dialoguri strategice UE-SUA privind securitatea și apărarea și regiunea Indo-Pacifică.

În convorbirea telefonică de vineri, Biden și Macron “au discutat cu privire la eforturile necesare pentru a întări Europa apărării, asigurând în acelaşi timp o complementaritate cu NATO”, după ce în comunicatul precedent, SUA au recunoscut “importanța unei apărări europene complementare cu NATO”.

Această discuție a fost precedată de o întâlnire, la Bruxelles, în marja reuniunii miniștrilor apărării din NATO, între secretarul american al apărării, Lloyd Austin, și ministrul francez al armelor, Florence Parly, după cum a informat Pentagonul.

La NATO, Parly şi-a îndemnat omologii din Alianța Nord-Atlantică să nu se teamă de planurile Uniunii Europene în sfera apărării, afirmând că Statele Unite ale Americii vor beneficia de pe urma lor şi că orice capacităţi militare europene vor întări Alianţa. Semnalul demnitarului de la Paris a venit după ce presa germană a relatat că Germania și alte patru state UE vor lansa o iniţiativă vizând crearea unei forţe de reacţie rapidă a Uniunii Europene ce preconizează extinderea actualelor grupuri de luptă în forţe capabile de reacţie rapidă la crize.

Solicitat să comenteze acest aspect, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a spus că nu a văzut această propunere, însă a amintit că Alianța “a triplat dimensiunea Forței de reacție a NATO, peste 40.000 de soldați” și a subliniat că atâta timp cât mai multe capacități sunt disponibile și pentru misiunile și operațiunile NATO, atunci “este un lucru pe care îl salutăm”.

La summitul UE-SUA din luna iunie, liderii celor doi aliați strategici și-au asumat angajamentul de a demara negocierile pentru încheierea unui acord între Statele Unite și Agenția Europeană de Apărare pentru ca SUA să se alăture proiectelor de apărare ale Uniunii Europene.

2022 a fost decretat de liderii instituțiilor UE drept anul apărării europene. În spiritul acestei tematici, președinția franceză a Consiliului UE va găzdui un summit european consacrat apărării, unde liderii vor adopta Busola strategică a UE, care va contribui la consolidarea unei culturi europene comune în materie de securitate și apărare și la definirea obiectivelor corecte și a scopurilor concrete pentru politicile UE. Ea va aborda patru domenii diferite, interconectate: – misiuni de gestionare a crizelor; reziliență; instrumente și capabilități; cooperarea cu partenerii.

Din această perspectivă, ea se aseamănă cu documentul programatic al NATO – Conceptul Strategic – care statuează trei piloni: apărare colectivă, gestionarea crizelor și securitate prin cooperare. De altfel, adoptarea Busolei strategice a UE va fi urmată de adoptarea următorului Concept Strategic al NATO, la summitul de la Madrid din 29-30 iunie 2022. În egală măsură, Uniunea Europeană și NATO au demarat lucrările pentru adoptarea unei noi declarații comune de cooperare după cele convenite la Varșovia, în 2016, și la Bruxelles, în 2018.

Președintele francez Emmanuel Macron a ales un mod inedit prin care să-și ia rămas bun de la Angela Merkel, aflată la ultimul summit european înainte de a preda ștafeta cancelariei federale unei noi coaliții rezultate din alegerile legislative de luna trecută.

Șeful statului francez, care a colaborat îndeaproape cu cancelarul german în ultimii patru ani asemenea predecesorilor săi, a publicat pe Twitter o fotografie simbol care, în viziunea sa, este o mărturie a angajamentului lui Merkel. Imaginea îi surprinde pe Macron și pe Merkel discutând la summitul maraton din iulie 2020, când liderii statelor membre au adoptat un plan de redresare fără precedent în istoria Uniunii Europene.

“Mulțumesc, dragă Angela, pentru că lupți pentru Europa noastră. Un singur tweet nu este suficient pentru a rezuma șaisprezece ani de angajament, așa că vreau să menționez o dată care va mărturisi pentru totdeauna angajamentul și determinarea ta: 21 iulie 2020, data adoptării planului european de redresare“, a scris Macron, pe Twitter.

Merci, chère Angela, pour les combats menés pour notre Europe. Un tweet ne suffit pas à résumer seize années d’engagement, alors je veux citer une date qui témoignera à jamais de ton engagement et de ta détermination : le 21 juillet 2020, l’adoption du plan de relance européen. pic.twitter.com/ZK2FuE57fo

— Emmanuel Macron (@EmmanuelMacron) October 22, 2021

Angela Merkel, Emmanuel Macron și ceilalți șefi de stat sau de guvern din Uniunea Europeană au ajuns pe 21 iulie 2020 la un acord fără precedent într-un context extraordinar. După tratative maraton la primul summit “în persoană” după izbucnirea pandemiei, cei 27 de lideri europeni au aprobat pachetul uriaș de relansare economică a Uniunii Europene în urma crizei provocate de coronavirus, un plan de 1.824 de miliarde de euro compus dintr-un fond de redresare de 750 de miliarde de euro (Next Generation EU) și un Cadru Financiar Multianual 2021-2027 (CFM) de 1.074 de miliarde de euro. De asemenea, liderii europeni au depășit dificultățile și în ce privește condiționalitățile, iar acordarea fondurilor europene va fi supusă în premieră criteriului respectării statului de drept, în timp ce acordarea granturilor din cadrul NGEU va fi evaluată din perspectiva obiectivelor cuprinse în recomandările specifice de țară. Acordul între șefii de stat sau de guvern a fost obținut la ora 6:30, în data de 21 iulie 2020, după patru zile și patru nopți de negocieri, transformând acest summit într-unul dintre cele mai lungi din istoria Uniunii Europene.

Planul de redresare de 750 de miliarde de euro – compus din 390 de miliarde de euro sub formă de granturi și 360 de miliarde de euro sub formă de împrumuturi – propus inițial pe 27 mai 2020 de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, sub forma unui plan de 500 de miliarde de euro granturi și 250 de miliarde de împrumuturi a fost opera cancelarului german Angela Merkel și a președintelui francez Emmanuel Macron. La 19 mai 2020, Macron și Merkel au propus un plan de relansare europeană de 500 de miliarde de euro, fiind pentru prima dată în istorie când Franța și Germania au convenit asupra necesității unei datorii comune a UE. Acest plan avea să fie punctul de plecare pentru acordul istoric din 21 iulie 2020, summit care a debutat pe 17 iulie, ziua de naștere a Angelei Merkel și care a reprezentat prima reuniune în persoană a liderilor UE de la debutul pandemiei și primul Consiliu European din timpul președinției germane a Consiliului UE.

Omagiul adus de Macron este și un tribut pentru un parteneriat politic care a mai înscris cel puțin două momente în cronica de istorie a relației franco-germane.

Mai întâi, la 18 noiembrie 2018, comemorarea a 100 de ani de la încheierea Primului Război Mondial a debutat la Paris cu omagii simbolice puternice oferite de președintele Franței, Emmanuel Macron, și cancelarul Germaniei, Angela Merkel.

Macron și Merkel au dezvelit o placă comemorativă cu un mesaj de pace la Memorialul de la Compiegne, în La Rethondes, unde în urmă cu 100 de ani a fost semnat armistiţiul ce a pus capăt Primului Război Mondial, lăsând în urma lor o imagine demnă pentru o cronică ilustrată a omenirii.”De centenarul armistiţiului din 11 noiembrie 1918, Emmanuel Macron, preşedintele Republicii Franceze, şi Angela Merkel, cancelarul Republicii Federale Germane, au reafirmat valoarea reconcilierii franco-germane în serviciul Europei şi păcii”, este mesajul inscripţionat pe această placă comemorativă.

La 22 ianuarie 2019, în primele zile ale președinției României la Consiliul UE, Angela Merkel și Emmanuel Macron semnau, la Aachen, în prezența președinților Consiliului European, Comisiei Europene și președintelui României, un nou tratat de cooperare franco-german, document continuator al Tratatului de la Elysee din 22 ianuarie 1963 care a consfințit reconcilierea postbelică franco-germană.

Prin acest tratat din 2019, Merkel și Macron făgăduiau să construiască o Europă unită, democratică și suverană.

De-a lungul celor aproape 16 ani la putere, Angela Merkel a colaborat cu patru președinți francezi: Jacques Chirac, Nicolas Sarkozy, Francois Hollande și Emmanuel Macron.

Consiliul European de toamnă de la Bruxelles, o reuniune altfel ordinară și prevăzută în calendarul politic instituțional, a fost scena unui moment demn de a fi înscris în cronica istoriei integrării europene. Liderii statelor membre au organizat o ceremonie de adio pentru cancelarul german Angela Merkel, aflată la cel de-al 107-lea și (probabil) ultimul său Consiliu European înainte de a se retrage de la conducerea celei mai mari puteri europene, după 16 ani, și de a se îndrepta către panteonul integrării europene. Mai mult, în cadrul ceremoniei de adio organizate de liderii europeni, care a cuprins o fotografie de familie, un cadou simbolic și aplauze la scenă deschisă, omologii săi europeni i-au rezervat cancelarului german o surpriză aparte: un mesaj video din partea unuia dintre cei mai apropiați parteneri internaționali ai Angelei Merkel, fostul președinte american Barack Obama.

De asemenea, într-un discurs de omagiere, Charles Michel – care prezidează summiturile UE – a descris-o pe Merkel ca fiind “un monument” și a spus că fără ea reuniunile “vor fi ca Roma fără Vatican sau Parisul fără Turnul Eiffel”.

Citiți și Angela Merkel, elogiată la cel de-al 107-lea și (probabil) ultimul său Consiliu European dintr-un total de 214. Veteranul lider al UE se îndreaptă către panteonul integrării europene

Supranumită “cancelarul etern” al Germaniei și “doamna de fier” a Europei, Angela Merkel a intrat în cel de-al 16-lea an de când este în fruntea guvernului federal de la Berlin, ea devenind la 22 noiembrie 2005 cel mai tânăr cancelar german și prima femeie în această poziție. În peste un deceniu și jumătate de la preluarea puterii, călcând pe urmele mentorului său Helmut Kohl, Merkel a ajuns cel mai proeminent om politic din Europa și de multe ori a fost privită drept lider al lumii libere. Mai mult, în funcție de durata negocierilor post-electorale pentru constituirea unui nou guvern federal, Merkel are șansa de a-l detrona pe Kohl din poziția neoficială de cel mai longeviv cancelar postbelic al Germaniei.

Despărțirea Angelei Merkel de marea scenă politică europeană și internațională a început în luna iunie, ea participând pentru ultima dată la summit-urile G7 și NATO, structuri și organizații unde, de asemenea, a căpătat o poziție longevivă. De asemenea, pe 30-31 octombrie ar urma să participe la ultimul său summit G20.

Totodată, în ultimele luni mai mulți lideri occidentali au găzduit vizite ale longevivului lideri transatlantic. Pe 15 iulie, la Casa Albă, președintele SUA Joe Biden a elogiat “natura istorică” a mandatelor Angelei Merkel: “Ai fost un apărător de neclintit al Europei unite și al alianței transatlantice. Îmi va fi dor să te văd la summiturile noastre”. Cel mai recent, ea a fost laureată cu Premiul “Carol al V-lea” de regele Spaniei pentru că reprezintă “spiritul celei mai bune Europe unite”.

Statele Uniunii Europene trebuie să aprofundeze discuţiile despre direcţia în care trebuie să se îndrepte UE şi să rezolve prin dialog dispute cum este cea din prezent cu Polonia privind statul de drept, a apreciat vineri cancelarul german Angela Merkel la finalul summitului european, probabil ultima sa participare la un Consiliu European, după 107 astfel de apariții dintr-un total de 214 reuniuni.

”Acesta a fost probabil ultimul meu Consiliu European. Pentru mine a fost mereu o plăcere”, a mai spus Angela Merkel în declaraţiile date după summit, consemnează agenţiile Reuters, EFE şi AFP. ”Dar părăsesc acum această Uniune Europeană din poziţia de cancelar într-o situaţie care mă îngrijorează”, a mărturisit ea, menţionând, pe lângă statul de drept, probleme precum migraţia sau presiunea economică.

Kanzlerin #Merkel bei ihrem wahrscheinlich letzten Europäischen Rat in Brüssel zu den gegenwärtigen und zukünftigen Herausforderungen für die Europäische Union. #EUCO pic.twitter.com/oC6nhkcY1r

— Steffen Seibert (@RegSprecher) October 22, 2021

”Există chestiunea independenţei justiţiei, dar şi ce rezultă … în ce direcţie se îndreaptă Uniunea Europeană, ce trebuie să fie o competenţă europeană şi ce trebuie abordat de statele naţionale”, a spus Merkel în faţa presei la Bruxelles, potrivit Agerpres.

”Dacă priviţi istoria Poloniei, este foarte de înţeles că problema definirii identităţii lor naţionale joacă un mare rol”, a atras ea atenţia.

”Suntem o societate liberă şi fiecare îşi poate arăta opinia critică. Din punctul meu de vedere, am încercat să rezolv problemele, iar dacă alţii văd acest lucru diferit, evident că va trebui să trăiască cu el”, a reacţionat Angela Merkel după ce un ziarist i-a cerut să le dea un răspuns celor care o acuză că în cei 16 ani cât a fost cancelar german s-au putut ridica la putere în state ale UE lideri eurosceptici precum Viktor Orban în Ungaria sau Mateusz Morawiecki în Polonia.

Dar Merkel a asigurat că în discuţia pe acest subiect avută de liderii europeni la summit a existat o ”amplă sintonie” că modul corect de a o rezolva este ”respectându-ne unii pe ceilalţi”.

”Trebuie să ieşim din această spirală a confruntării”, a conchis la acest capitol cancelarul german care-şi încheie ultimul mandat.

Consiliul European de toamnă de la Bruxelles, o reuniune altfel ordinară și prevăzută în calendarul politic instituțional, a fost scena unui moment demn de a fi înscris în cronica istoriei integrării europene. Liderii statelor membre au organizat o ceremonie de adio pentru cancelarul german Angela Merkel, aflată la cel de-al 107-lea și (probabil) ultimul său Consiliu European înainte de a se retrage de la conducerea celei mai mari puteri europene, după 16 ani, și de a se îndrepta către panteonul integrării europene. Mai mult, în cadrul ceremoniei de adio organizate de liderii europeni, care a cuprins o fotografie de familie, un cadou simbolic și aplauze la scenă deschisă, omologii săi europeni i-au rezervat cancelarului german o surpriză aparte: un mesaj video din partea unuia dintre cei mai apropiați parteneri internaționali ai Angelei Merkel, fostul președinte american Barack Obama.

De asemenea, într-un discurs de omagiere, Charles Michel – care prezidează summiturile UE – a descris-o pe Merkel ca fiind “un monument” și a spus că fără ea reuniunile “vor fi ca Roma fără Vatican sau Parisul fără Turnul Eiffel”.

Citiți și Angela Merkel, elogiată la cel de-al 107-lea și (probabil) ultimul său Consiliu European dintr-un total de 214. Veteranul lider al UE se îndreaptă către panteonul integrării europene

Supranumită “cancelarul etern” al Germaniei și “doamna de fier” a Europei, Angela Merkel a intrat în cel de-al 16-lea an de când este în fruntea guvernului federal de la Berlin, ea devenind la 22 noiembrie 2005 cel mai tânăr cancelar german și prima femeie în această poziție. În peste un deceniu și jumătate de la preluarea puterii, călcând pe urmele mentorului său Helmut Kohl, Merkel a ajuns cel mai proeminent om politic din Europa și de multe ori a fost privită drept lider al lumii libere. Mai mult, în funcție de durata negocierilor post-electorale pentru constituirea unui nou guvern federal, Merkel are șansa de a-l detrona pe Kohl din poziția neoficială de cel mai longeviv cancelar postbelic al Germaniei.

Despărțirea Angelei Merkel de marea scenă politică europeană și internațională a început în luna iunie, ea participând pentru ultima dată la summit-urile G7 și NATO, structuri și organizații unde, de asemenea, a căpătat o poziție longevivă. De asemenea, pe 30-31 octombrie ar urma să participe la ultimul său summit G20.

Totodată, în ultimele luni mai mulți lideri occidentali au găzduit vizite ale longevivului lideri transatlantic. Pe 15 iulie, la Casa Albă, președintele SUA Joe Biden a elogiat “natura istorică” a mandatelor Angelei Merkel: “Ai fost un apărător de neclintit al Europei unite și al alianței transatlantice. Îmi va fi dor să te văd la summiturile noastre”. Cel mai recent, ea a fost laureată cu Premiul “Carol al V-lea” de regele Spaniei pentru că reprezintă “spiritul celei mai bune Europe unite”.

De-a lungul celor aproape 16 ani la putere, Angela Merkel a colaborat cu patru președinți americani (George W. Bush, Barack Obama, Donald Trump și Joe Biden), patru președinți francezi (Jacques Chirac, Nicolas Sarkozy, Francois Hollande și Emmanuel Macron), cinci prim-miniștrii britanici (Tony Blair, Gordon Brown, David Cameron, Theresa May și Boris Johnson) și alți zeci de lideri europeni, transatlantici și internaționali.