Connect with us

JUSTIȚIE

Comisia Europeană anunță un nou control MCV în România. Ministrul Tudorel Toader: Suntem pregătiţi, am făcut un raport de progres

Published

on

Comisia Europeană derulează un nou control în cadrul Mecanismului de Cooperare şi de Verificare (MCV) ce va avea loc în România, ce va avea loc în perioada 25-27 iunie. Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a declarat că discuţiile cu reprezentanţii delegaţiei încep luni şi că este pregătit un raport cu progresele pe care le-a înregistrat ţara noastră.

Foto: gov.ro

„Avem 12 recomandări, fiecare recomandare are câteva obiective şi dânşii vin ca să (…) prezentăm stadiul de realizare a fiecăreia din cele 12 recomandări. Suntem pregătiţi, am făcut un raport de progres, un raport intermediar, astăzi încep discuţiile şi vor continua zilele următoare”, a spus Toader, luni, la sediul ministerului, potrivit Agerpres.

El a precizat că nu vrea să anticipeze rezultatul convorbirilor şi va prezenta concluziile la final. „Când s-a început cu acest mecanism, erau trei recomandări. Guvernele anterioare atât de bine le-au îndeplinit, încât din trei au mai rămas 12. Eu spun că bună parte dintre ele sunt îndeplinite, dar ne vom întâlni şi le vom prezenta la finalul întrevederilor, ca să nu anticipez”, a arătat Toader.

Citiți și: Prima misiune de evaluare MCV din 2018. Oficialii au discutat despre stadiul celor 12 recomandări pentru România

Cele 12 recomandări din cadrul MCV au în vedere:

Recomandarea 1: Punerea în practică a unui sistem robust și independent de numire a procurorilor de rang înalt, pe baza unor criterii clare și transparente, cu sprijinul Comisiei de la Veneția.

Recomandarea 2: Asigurarea faptului că în Codul de conduită pentru parlamentari, care este în curs de elaborare în Parlament, sunt incluse prevederi clare cu privire la respectul reciproc între instituții și se precizează clar că parlamentarii și procesul parlamentar trebuie să respecte independența sistemului judiciar. Un cod de conduită similar ar putea fi adoptat pentru miniștri.

Recomandarea 3: Faza actuală a reformei Codului penal și a Codului de procedură penală ale României ar trebui încheiată, iar Parlamentul ar trebui să își pună în practică planurile de adoptare a modificărilor prezentate de Guvern în 2016, după consultarea cu autoritățile judiciare. Ministrul justiției, Consiliul Superior al Magistraturii și Înalta Curte de Casație și Justiție ar trebui să finalizeze un plan de acțiune pentru a asigura că noul termen pentru punerea în aplicare a prevederilor restante ale Codului de Procedură Civilă poate fi respectat.

Recomandarea 4: În vederea îmbunătățirii în continuare a transparenței și a predictibilității procesului legislativ, precum și pentru a consolida garanțiile interne în materie de ireversibilitate, Guvernul și Parlamentul ar trebui să asigure transparența totală și să țină seama în mod corespunzător de consultările cu autoritățile relevante și cu părțile interesate în cadrul procesului decizional și în activitatea legislativă legate de Codul penal și de Codul de procedură penală, de legile anticorupție, de legile în materie de integritate (incompatibilități, conflicte de interese, avere ilicită), de legile justiției (referitoare la organizarea sistemului justiției), precum și de Codul civil și Codul de procedură civilă, inspirându-se din transparența procesului decizional pusă în practică de Guvern în 2016.

Recomandarea 5: Guvernul ar trebui să pună în practică un plan de acțiune corespunzător pentru a remedia chestiunea executării hotărârilor judecătorești și a aplicării de către administrația publică a jurisprudenței generate de instanțele judecătorești, inclusiv un mecanism care să furnizeze statistici fiabile care să permită monitorizarea pe viitor. Ar trebui, totodată, elaborat un sistem de monitorizare internă care să implice Consiliul Superior al Magistraturii și Curtea de Conturi pentru a se asigura punerea corectă în aplicare a planului de acțiune.

Recomandarea 6: Conducerea strategică a sistemului judiciar, respectiv ministrul justiției, Consiliul Superior al Magistraturii, Înalta Curte de Justiție și Casație și procurorul-general, ar trebui să asigure punerea în aplicare a planului de acțiune astfel cum a fost adoptat și să pună în practică o raportare publică periodică cu privire la punerea în aplicare a acestuia, inclusiv soluții la problemele reprezentate de numărul redus de grefieri, volumul de muncă excesiv și întârzierile în redactarea motivărilor hotărârilor.

Recomandarea 7: Noul Consiliu Superior al Magistraturii ar trebui să elaboreze un program colectiv pentru mandatul său, care să includă măsuri de promovare a transparenței și a responsabilizării. Acest program ar trebui să includă o strategie orientată către exterior, cu reuniuni deschise periodice cu adunările judecătorilor și procurorilor la toate nivelurile, precum și cu societatea civilă și cu organizațiile profesionale, și să organizeze discutarea rapoartelor anuale în cadrul adunărilor generale ale instanțelor și ale parchetelor.

Recomandarea 8: Asigurarea intrării în funcțiune a sistemului PREVENT. Agenția Națională de Integritate și Agenția Națională pentru Achiziții Publice ar trebui să introducă practica de a întocmi rapoarte cu privire la verificările ex ante pe care le efectuează în cazul procedurilor de achiziții publice și rapoarte cu privire la acțiunile pe care le întreprind în urma acestor verificări, inclusiv în cazul verificărilor ex post, precum și rapoarte cu privire la cazurile de conflict de interese descoperite, și să organizeze dezbateri publice la care să răspundă Guvernul, autoritățile locale, sistemul judiciar și societatea civilă.

Recomandarea 9: Parlamentul ar trebui să dea dovadă de transparență în procesul său decizional cu privire la acțiunile întreprinse în urma hotărârilor definitive și irevocabile având ca obiect incompatibilități, conflicte de interese și averi ilicite pronunțate împotriva membrilor săi.

Recomandarea 10: Adoptarea unor criterii obiective pentru luarea și motivarea deciziilor de ridicare a imunității parlamentarilor pentru a se asigura faptul că imunitatea nu este folosită pentru a se evita cercetarea și urmărirea penală a infracțiunilor de corupție. De asemenea, Guvernul ar putea avea în vedere modificarea legii pentru a limita imunitatea miniștrilor la perioada mandatului. Aceste măsuri ar putea fi luate cu ajutorul Comisiei de la Veneția și al GRECO. Parlamentul ar trebui să instituie un sistem de raportare periodică referitoare la deciziile adoptate de camerele sale cu privire la solicitările de ridicare a imunității și ar putea organiza o dezbatere publică astfel încât Consiliul Superior al Magistraturii și societatea civilă să poată reacționa.

Recomandarea 11: Continuarea punerii în aplicare a Strategiei naționale anticorupție, cu respectarea termenelor stabilite de Guvern în august 2016. Ministrul justiției ar trebui să instituie un sistem de raportare cu privire la punerea în aplicare a Strategiei naționale anticorupție (inclusiv cu privire la statisticile referitoare la incidentele de integritate din administrația publică, detalii privind procedurile disciplinare și sancțiunile și informații referitoare la măsurile structurale aplicate în domeniile vulnerabile).

Recomandarea 12: Asigurarea faptului că Agenția Națională de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate este operațională pe deplin și efectiv, astfel încât să poată publica primul raport anual cu informații statistice fiabile privind confiscarea de bunuri provenite din săvârșirea de infracțiuni. Agenția ar trebui să instituie un sistem de raportare periodică cu privire la dezvoltarea capacității sale administrative, la rezultatele obținute în confiscarea și la gestionarea bunurilor provenite din săvârșirea de infracțiuni.

 

 

.

JUSTIȚIE

Kelemen Hunor și David Muniz au discutat despre desființarea Secției Speciale: SUA subliniază importanța aprofundării reformelor statului de drept pentru a atrage investitori străini

Published

on

© Kelemen Hunor/ Facebook

Vicepremierul Kelemen Hunor a avut, miercuri, o întâlnire cu însărcinatul cu afaceri al Ambasadei SUA la București, David Muniz, unul dintre subiectele discutate fiind desființarea Secției Speciale.

“Secția Specială de Investigații în Justiție (SIIJ) a fost, printre altele, subiectul dialogului pe care l-am avut cu domnul David Muniz, Însărcinatul cu Afaceri al Ambasadei SUA la Bucureşti. Am subliniat în cadrul ședinței, că toți membrii coaliției sunt de acord cu desființarea Secției Speciale, singura întrebare este unde să fie transferate competențele acestui departament special. Poziția UDMR este foarte clară: competențele SIIJ ar trebui transferate Parchetului General. Acesta ar fi o modalitate corectă, și asemenea, ar fi extrem de importantă pentru cetățeni, deoarece numai astfel se poate garanta că judecătorul și procurorul rămân independenți în proceduri și în decizie”, a precizat Kelemen Hunor într-o postare pe pagina sa de Facebook.

Liderul UDMR a mai menționat că a fost abordată și problema traficului de persoane, care afectează România.

“Pentru eradicarea fenomenului este necesară o cooperare mai strânsă între instituțiile statului, mai multe state europene, biserică, și organizații nonguvernamentale”, a conchis vicepremierul.

Într-o postare separată, Ambasada Statelor Unite la București a informat că însărcinatul cu afaceri David Muniz a discutat cu Kelemen Hunor despre reforma justiției și despre traficul de persoane.

David Muniz a subliniat importanța aprofundării reformelor statului de drept și a justiției pentru a atrage investitori străini.

Coaliția de guvernare este într-un blocaj pe subiectul desființării SIIJ, pentru că UDMR se opune ca dosarele aflate la Secția Specială să ajungă la DNA.

La începutul lunii, Însărcinatul cu Afaceri al ambasadei SUA a mai discutat problema desființării SIIJ și cu ministrul Justiției. , Stelian Ion.

David Muniz a declarat că, în România, corupția a devenit o amenințare la adresa securității naționale acesta fiind și motivul pentru care SIIJ trebuie desființat.

Continue Reading

JUSTIȚIE

Comisia de la Veneția recomandă desființarea Secției de Investigare a Infracțiunilor din Justiție: Salutăm intenția autorităților române de a reforma sistemul judiciar

Published

on

© European Commission/ Twitter

Trimiterea în judecată a magistraţilor numai cu avizul CSM introduce un nou tip de inviolabilitate pentru judecători şi procurori, arată Comisia de la Veneţia, într-un aviz cu privire la desfiinţarea Secţiei Speciale, Comisia referindu-se la amendamentele pe care Camera Deputaţilor le-a introdus în proiectul de desfiinţare a SIIJ.

Într-un aviz adoptat în cadrul sesiunii plenare din 2-3 iulie, Comisia de la Veneția emite mai multe recomandări către autoritățile române cu privire la proiectul de lege privind desființarea Secției de Investigare a Infracțiunilor din Justiție (SIIJ), informează organismul într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Avizul a fost solicitat de ministrul justiției din România și vizează atât proiectul de lege adoptat de guvern, cât și versiunea modificată adoptată de Camera Deputaților, pe care Senatul o examinează în prezent.

“Comisia de la Veneția salută intenția autorităților române de a reforma sistemul judiciar, care include un pas esențial în ceea ce privește desființarea SIIJ, și le încurajează să continue reforma mai amplă a sistemului judiciar. Deși Comisia de la Veneția a criticat înființarea SIIJ în două avize adoptate în 2018 și 2019, avizul emis astăzi subliniază faptul că, după trei ani de desfășurare a cauzelor, desființarea acestuia nu trebuie luată cu ușurință”, arată sursa citată.

Prin urmare, Comisia de la Veneția face următoarele recomandări specifice:

– Articolul 4 din amendamentele Camerei Deputaților ar trebui eliminat, deoarece introduce un nou tip de inviolabilitate pentru judecători și procurori în cadrul unui domeniu extrem de sensibil – urmărirea penală – care depășește cu mult imunitatea funcțională.

– Articolul 6 din amendamentele Camerei Deputaților nu ar trebui să fie menținut. Acest articol prevede o nouă competență a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), acordând secției relevante a CSM competența exclusivă de a decide cu privire la acțiunile în materie penală împotriva judecătorilor și procurorilor. Comisia de la Veneția consideră că procedurile penale care nu intră în sfera de competență a imunității funcționale nu ar trebui să fie de competența CSM și ar trebui să fie aduse direct în fața instanțelor de judecată fără examinarea prealabilă a CSM.

– Plângerile, care adesea sunt plângeri penale, depuse de persoane private împotriva judecătorilor și procurorilor ar trebui să fie tratate de către serviciul de procuratură obișnuit și ar trebui considerate ca fiind o chestiune urgentă care necesită o reformă.

Pe 29 martie, ministrul Justiţiei, Stelian Ion, a anunţat că va solicita Comisiei de la Veneţia un aviz în legătură cu proiectul de lege privind desfiinţarea Secţiei de investigare a infracţiunilor din justiţie, informează Adevărul.

În luna martie, Camera Deputaţilor a adoptat un proiect de lege privind desfiinţarea Secţiei de investigare a infracţiunilor din Justiţie (SIIJ) cu mai multe amendamente, printre care şi unul al deputatului minorităţilor naţionale Ionel Stancu, susţinut şi de UDMR, care prevede că magistraţii pot fi trimişi în judecată doar cu încuviinţarea CSM.  

Ministrul justiţiei a precizat că a sesizat Comisia de la Veneţia, în special din cauza amendamentului introdus în Camera Deputaţilor la proiectul de lege privind desfiinţarea Secţiei Speciale.

Compromisul din Coaliţie a prevăzut ca magistraţii să nu poată fi trimişi în judecată dacă nu există avizul obligatoriu al CSM.

Stelian Ion a criticat acest amendament, chiar dacă a recunoscut că a trebuit să accepte compromisul, în caz contrar Secţia Specială nu putea să fie desfiinţată.

Continue Reading

JUSTIȚIE

Consiliul Europei recomandă României să ia în considerare adoptarea unor măsuri legislative pentru ca sarcina probei să revină autorilor infracțiunilor de spălare de bani și finanțare a terorismului

Published

on

© Council of Europe/ Facebook

Comitetul Convenției Consiliului Europei privind combaterea spălării banilor și a finanțării terorismului a solicitat miercuri statelor sale părți, inclusiv României, să aplice în mod eficient inversarea sarcinii probei pentru a permite confiscările în cazul infracțiunilor grave.

Într-un raport publicat miercuri, Conferința părților la Convenția Consiliului Europei privind spălarea, descoperirea, sechestrarea și confiscarea produselor infracțiunii și finanțarea terorismului evaluează măsura în care 34 de state părți dispun de măsuri legislative sau de altă natură pentru inversarea sarcinii probei, o posibilitate prevăzută la articolul 3 alineatul (4) din tratat.

Prin inversarea sarcinii probei se urmărește sporirea eficienței confiscărilor, solicitând autorului infracțiunii să demonstreze originea anumitor venituri sau a altor bunuri susceptibile de confiscare.

Raportul conține mai multe recomandări generale adresate statelor părți cu privire la punerea în aplicare a acestui articol din tratat, precum și recomandări specifice fiecărei țări.

Până în prezent, șaisprezece țări s-au angajat să aplice art. 3 (4): Albania, Armenia, Belgia, Bosnia și Herțegovina, Bosnia și Herțegovina, Croația, Cipru, Danemarca, Franța, Ungaria, Letonia, Malta, Muntenegru, Țările de Jos, Macedonia de Nord, Portugalia și Serbia. Cu toate acestea, modul în care aceste țări pun în aplicare dispozițiile sale diferă semnificativ. Majoritatea o aplică prin confiscarea extinsă în cadrul procedurilor penale, ceea ce permite confiscarea bunurilor care depășesc veniturile directe ale unei infracțiuni concrete pentru care inculpatul este urmărit penal.

Opt țări au făcut o declarație de a nu aplica – integral sau parțial – art. 3 alineatul (4) și nu îl pun în practică: Azerbaidjan, Bulgaria, Grecia, Republica Moldova, România, Slovacia, Suedia și Turcia. Alte șapte țări au făcut astfel de declarații, dar au în vigoare măsuri de inversare a sarcinii probei prin intermediul legislației sau prin jurisprudența instanțelor lor: Georgia, Germania, Germania, Italia, Polonia, Rusia, Slovenia și Ucraina.

În ceea ce privește România, raportul consemnează că țara noastră nu dispune de măsuri legislative sau de altă natură pentru a demonstra originea presupuselor venituri de către infractor, ceea ce corespunde declarației făcute la depunerea instrumentelor de ratificare cu privire la articolul 3 alineatul (4), iar sarcina probei pentru toate faptele revine procurorului.

“România ar trebui să ia în considerare ridicarea declarației făcute în temeiul art. 3 alin. 53 IV. În consecință, autoritățile sunt invitate să ia în considerare adoptarea unor măsuri legislative care să permită inversarea sarcinii probei”, se arată în concluziile-recomandări privind România.

Convenția Consiliului Europei privind spălarea, descoperirea, sechestrarea și confiscarea produselor infracțiunii și finanțarea terorismului (Convenția de la Varșovia), deschisă spre semnare în 2005, este primul tratat internațional care acoperă atât prevenirea, cât și controlul spălării banilor și al finanțării terorismului.

Este singurul tratat internațional care conferă autorităților naționale competența de a opri tranzacțiile suspecte în cel mai timpuriu stadiu pentru a împiedica circulația acestora în sistemul financiar.

Conferința părților monitorizează respectarea convenției de către statele părți.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Dan Motreanu11 hours ago

Ziua mondială a alimentației. Dan Motreanu, vicepreședintele Comisiei pentru siguranță alimentară din PE: FAO cheamă toate guvernele să adopte politici noi care să încurajeze producția durabilă de alimente

POLITICĂ12 hours ago

Președintele PMP: Agențiile Standard & Poor’s și Moody’s nu laudă Guvernul, iar ratingul stabil nu se datorează unor politici deștepte

U.E.13 hours ago

Armin Laschet își asumă ”responsabilitatea” pentru ”rezultatul amar” obținut de conservatori în alegerile federale: Trebuie să ne pregătim să intrăm în opoziție

ROMÂNIA15 hours ago

Standard & Poor’s şi Moody’s au reconfirmat ratingul de țară al României, cu perspectivă stabilă. Florin Cîțu: Atestă că în ”România merită să investești”

Corina Crețu17 hours ago

Eurodeputatul Corina Crețu face apel la ”o guvernare coerentă, îndreptată către cetățean”: ”România pierde zilnic 20 de milioane de euro, bani europeni”

SUA17 hours ago

UE dorește să întoarcă pagina în criza submarinelor. Josep Borrell: Nu o să fim masochişti. Să depăşim problemele şi să privim spre viitor

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI18 hours ago

Eurodeputatul Mircea Hava: Europa are nevoie, mai mult ca niciodată, să se poată baza pe propria industria farmaceutică

U.E.18 hours ago

Angela Merkel consideră că UE trebuie să-și rezolve problemele cu Polonia și Ungaria prin discuții, nu la tribunal: Trebuie să încercăm întotdeauna să găsim un compromis

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI19 hours ago

Eurodeputatul Vlad Nistor a discutat cu ambasadorul Tunisiei în România despre ”situația politică extrem de complicată de la Tunis”: Prelungirea acesteia va avea ”efecte nefaste asupra relației” cu UE

Eugen Tomac19 hours ago

Eugen Tomac lansează un concurs pentru tinerii din România și Republica Moldova, invitându-i să își exprime viziunea privind viitorul Europei

ROMÂNIA15 hours ago

Standard & Poor’s şi Moody’s au reconfirmat ratingul de țară al României, cu perspectivă stabilă. Florin Cîțu: Atestă că în ”România merită să investești”

ROMÂNIA2 days ago

Viitorul Spital Regional Brașov va avea 31 secții, 26 de săli de operație, 972 paturi și va fi inaugurat în 2028, arată concluziile studiului BERD

ROMÂNIA2 days ago

Octavian Oprea anunță că ADR lucrează la Sistemul național de interoperabilitate: Instituțiile publice nu vor mai solicita cetățeanului o informație pe care o altă instituție o deține

ROMÂNIA2 days ago

Florinel Chiș, director executiv ARMO: Cifra de afaceri din comerțul electronic din România se va situa în jurul a 6,9 mld. de euro în 2021

BANCA EUROPEANĂ DE INVESTIȚII2 days ago

Guvernul a aprobat memorandumul privind contractarea unui împrumut de 300 de milioane de euro de la BEI pentru construirea Spitalului Regional Cluj

Cristian Bușoi3 days ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei ITRE din PE, solicită Comisiei Europene ca statele UE să poată folosi pentru plafonarea și subvenționarea prețurilor la energie fondurile neutilizate din exercițiul 2014-2020

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI3 days ago

Comisarul european pentru energie, interpelat de Marian-Jean Marinescu în Comisia ITRE din PE: Care va fi necesarul de energie în 2030 dacă prevederile pachetului ”Fit for 55%” rămân neschimbate

ROMÂNIA3 days ago

Asociația Română a Magazinelor Online organizează vineri a doua ediție a Zilei Naționale a Comerțului Electronic (LIVE, 15 octombrie, ora 10:15)

Dragoș Pîslaru4 days ago

Dragoș Pîslaru: Tinerii și copiii pot beneficia de investiții pentru viitorul lor în valoare de 40 miliarde de euro prin intermediul celor 25 de PNRR-uri

Dragoș Pîslaru4 days ago

Dragoș Pîslaru, apel către Autoritatea Europeană a Muncii: Muncitorii nu trebuie să mai fie supuși practicilor de sclavie modernă!

Team2Share

Trending