Connect with us

JUSTIȚIE

Comisia Europeană anunță un nou control MCV în România. Ministrul Tudorel Toader: Suntem pregătiţi, am făcut un raport de progres

Published

on

Comisia Europeană derulează un nou control în cadrul Mecanismului de Cooperare şi de Verificare (MCV) ce va avea loc în România, ce va avea loc în perioada 25-27 iunie. Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a declarat că discuţiile cu reprezentanţii delegaţiei încep luni şi că este pregătit un raport cu progresele pe care le-a înregistrat ţara noastră.

Foto: gov.ro

„Avem 12 recomandări, fiecare recomandare are câteva obiective şi dânşii vin ca să (…) prezentăm stadiul de realizare a fiecăreia din cele 12 recomandări. Suntem pregătiţi, am făcut un raport de progres, un raport intermediar, astăzi încep discuţiile şi vor continua zilele următoare”, a spus Toader, luni, la sediul ministerului, potrivit Agerpres.

El a precizat că nu vrea să anticipeze rezultatul convorbirilor şi va prezenta concluziile la final. „Când s-a început cu acest mecanism, erau trei recomandări. Guvernele anterioare atât de bine le-au îndeplinit, încât din trei au mai rămas 12. Eu spun că bună parte dintre ele sunt îndeplinite, dar ne vom întâlni şi le vom prezenta la finalul întrevederilor, ca să nu anticipez”, a arătat Toader.

Citiți și: Prima misiune de evaluare MCV din 2018. Oficialii au discutat despre stadiul celor 12 recomandări pentru România

Cele 12 recomandări din cadrul MCV au în vedere:

Recomandarea 1: Punerea în practică a unui sistem robust și independent de numire a procurorilor de rang înalt, pe baza unor criterii clare și transparente, cu sprijinul Comisiei de la Veneția.

Recomandarea 2: Asigurarea faptului că în Codul de conduită pentru parlamentari, care este în curs de elaborare în Parlament, sunt incluse prevederi clare cu privire la respectul reciproc între instituții și se precizează clar că parlamentarii și procesul parlamentar trebuie să respecte independența sistemului judiciar. Un cod de conduită similar ar putea fi adoptat pentru miniștri.

Recomandarea 3: Faza actuală a reformei Codului penal și a Codului de procedură penală ale României ar trebui încheiată, iar Parlamentul ar trebui să își pună în practică planurile de adoptare a modificărilor prezentate de Guvern în 2016, după consultarea cu autoritățile judiciare. Ministrul justiției, Consiliul Superior al Magistraturii și Înalta Curte de Casație și Justiție ar trebui să finalizeze un plan de acțiune pentru a asigura că noul termen pentru punerea în aplicare a prevederilor restante ale Codului de Procedură Civilă poate fi respectat.

Recomandarea 4: În vederea îmbunătățirii în continuare a transparenței și a predictibilității procesului legislativ, precum și pentru a consolida garanțiile interne în materie de ireversibilitate, Guvernul și Parlamentul ar trebui să asigure transparența totală și să țină seama în mod corespunzător de consultările cu autoritățile relevante și cu părțile interesate în cadrul procesului decizional și în activitatea legislativă legate de Codul penal și de Codul de procedură penală, de legile anticorupție, de legile în materie de integritate (incompatibilități, conflicte de interese, avere ilicită), de legile justiției (referitoare la organizarea sistemului justiției), precum și de Codul civil și Codul de procedură civilă, inspirându-se din transparența procesului decizional pusă în practică de Guvern în 2016.

Recomandarea 5: Guvernul ar trebui să pună în practică un plan de acțiune corespunzător pentru a remedia chestiunea executării hotărârilor judecătorești și a aplicării de către administrația publică a jurisprudenței generate de instanțele judecătorești, inclusiv un mecanism care să furnizeze statistici fiabile care să permită monitorizarea pe viitor. Ar trebui, totodată, elaborat un sistem de monitorizare internă care să implice Consiliul Superior al Magistraturii și Curtea de Conturi pentru a se asigura punerea corectă în aplicare a planului de acțiune.

Recomandarea 6: Conducerea strategică a sistemului judiciar, respectiv ministrul justiției, Consiliul Superior al Magistraturii, Înalta Curte de Justiție și Casație și procurorul-general, ar trebui să asigure punerea în aplicare a planului de acțiune astfel cum a fost adoptat și să pună în practică o raportare publică periodică cu privire la punerea în aplicare a acestuia, inclusiv soluții la problemele reprezentate de numărul redus de grefieri, volumul de muncă excesiv și întârzierile în redactarea motivărilor hotărârilor.

Recomandarea 7: Noul Consiliu Superior al Magistraturii ar trebui să elaboreze un program colectiv pentru mandatul său, care să includă măsuri de promovare a transparenței și a responsabilizării. Acest program ar trebui să includă o strategie orientată către exterior, cu reuniuni deschise periodice cu adunările judecătorilor și procurorilor la toate nivelurile, precum și cu societatea civilă și cu organizațiile profesionale, și să organizeze discutarea rapoartelor anuale în cadrul adunărilor generale ale instanțelor și ale parchetelor.

Recomandarea 8: Asigurarea intrării în funcțiune a sistemului PREVENT. Agenția Națională de Integritate și Agenția Națională pentru Achiziții Publice ar trebui să introducă practica de a întocmi rapoarte cu privire la verificările ex ante pe care le efectuează în cazul procedurilor de achiziții publice și rapoarte cu privire la acțiunile pe care le întreprind în urma acestor verificări, inclusiv în cazul verificărilor ex post, precum și rapoarte cu privire la cazurile de conflict de interese descoperite, și să organizeze dezbateri publice la care să răspundă Guvernul, autoritățile locale, sistemul judiciar și societatea civilă.

Recomandarea 9: Parlamentul ar trebui să dea dovadă de transparență în procesul său decizional cu privire la acțiunile întreprinse în urma hotărârilor definitive și irevocabile având ca obiect incompatibilități, conflicte de interese și averi ilicite pronunțate împotriva membrilor săi.

Recomandarea 10: Adoptarea unor criterii obiective pentru luarea și motivarea deciziilor de ridicare a imunității parlamentarilor pentru a se asigura faptul că imunitatea nu este folosită pentru a se evita cercetarea și urmărirea penală a infracțiunilor de corupție. De asemenea, Guvernul ar putea avea în vedere modificarea legii pentru a limita imunitatea miniștrilor la perioada mandatului. Aceste măsuri ar putea fi luate cu ajutorul Comisiei de la Veneția și al GRECO. Parlamentul ar trebui să instituie un sistem de raportare periodică referitoare la deciziile adoptate de camerele sale cu privire la solicitările de ridicare a imunității și ar putea organiza o dezbatere publică astfel încât Consiliul Superior al Magistraturii și societatea civilă să poată reacționa.

Recomandarea 11: Continuarea punerii în aplicare a Strategiei naționale anticorupție, cu respectarea termenelor stabilite de Guvern în august 2016. Ministrul justiției ar trebui să instituie un sistem de raportare cu privire la punerea în aplicare a Strategiei naționale anticorupție (inclusiv cu privire la statisticile referitoare la incidentele de integritate din administrația publică, detalii privind procedurile disciplinare și sancțiunile și informații referitoare la măsurile structurale aplicate în domeniile vulnerabile).

Recomandarea 12: Asigurarea faptului că Agenția Națională de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate este operațională pe deplin și efectiv, astfel încât să poată publica primul raport anual cu informații statistice fiabile privind confiscarea de bunuri provenite din săvârșirea de infracțiuni. Agenția ar trebui să instituie un sistem de raportare periodică cu privire la dezvoltarea capacității sale administrative, la rezultatele obținute în confiscarea și la gestionarea bunurilor provenite din săvârșirea de infracțiuni.

 

 

.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

JUSTIȚIE

FOTO Primul referendum convocat de un președinte al României după un deceniu. Klaus Iohannis a luat ”act de preocuparea intensă și constantă a societății românești față de necesitatea combaterii fenomenului corupției”

Published

on

©️ Administrația Prezidențială

Președintele Klaus Iohannis a luat ”act de preocuparea intensă și constantă a societății românești față de necesitatea combaterii fenomenului corupției”, anunță Administrația Prezidențială, în textul decretului semnat de șeful statului joi prin care a decis organizarea referendumului național pentru justiție la data de 26 mai, în aceeași zi cu alegerile europarlamentare.

Referendumul, primul convocat de un președinte după cel din 2009 privind reducerea numărului de parlamentari la 300 de membri și optarea pentru un Parlament unicameral, are loc în condițiile în care șeful statului a solicitat Guvernului și majorității politice să nu mai legifereze netransparent și în favoarea unei amnistii și grațieri a faptelor de corupție.

”Luând act de preocuparea intensă și constantă a societății românești față de necesitatea combaterii fenomenului corupției şi a consecințelor acestuia, a asigurării integrității în exercitarea funcțiilor și demnităților publice, precum și de nevoia unui cadru legislativ coerent și stabil”, este prima motivație care reiese din decretul semnat de Klaus Iohannis.

Decretul are trei articole, precizându-se că ”poporul român este chemat să își exprime voința cu privire la următoarele probleme de interes național: 1. interzicerea amnistiei și grațierii pentru infracțiuni de corupție; 2. interzicerea adoptării de către Guvern a ordonanțelor de urgență în domeniul infracțiunilor, pedepselor și al organizării judiciare corelată cu dreptul altor autorități constituționale de a sesiza direct Curtea Constituțională cu privire la ordonanțe”.

De altfel, tema amnistiei și grațierii a fost un subiect central al campaniei electorale din 2014 și al dezbaterii dintre actualul președinte, Klaus Iohannis, și contracandidatul său de atunci, fostul premier Victor Ponta.

Referendumul din 26 mai presupune chemarea cetățenilor români la vot pentru a opta cu ”Da” sau ”Nu” la cele două întrebări care se vor regăsi pe buletinul de vot:


1. „Sunteți de acord cu interzicerea amnistiei și grațierii pentru infracțiuni de corupție?”

2. „Sunteți de acord cu interzicerea adoptării de către Guvern a ordonanțelor de urgență în domeniul infracțiunilor, pedepselor și al organizării judiciare și cu extinderea dreptului de a ataca ordonanțele direct la Curtea Constituțională?”


Continue Reading

JUSTIȚIE

Președintele Klaus Iohannis a semnat decretul de organizare a referendumului. Care sunt întrebările prin care românii sunt chemați la vot pentru interzicerea amnistiei și grațierii în fapte de corupție

Published

on

©️ Administrația Prezidențială

Preşedintele Klaus Iohannis a semnat, joi, decretul privind organizarea referendumului, a anunţat purtătorul de cuvânt al şefului statului, Mădălina Dobrovolschi, într-o declarație de presă în care a detaliat și cele două întrebări la care cetățenii români sunt chemați să voteze cu ”Da” sau ”Nu”, referendumul urmând să aibă loc la 26 mai, în aceeași zi cu alegerile pentru Parlamentul European.

Cele două întrebări sunt:

1 – Sunteți de acord cu interzicerea amnistiei și grațierii pentru infracțiuni de corupție?

2 – Sunteți de acord cu interzicerea adoptării de către Guvern a ordonanțelor de urgență în domeniul infacțiunilor, pedepselor și organizării judiciare și cuextinderea dreptului de a ataca ordonanțele de urgență la CCR?”

Declarația integrală a purtătorului de cuvânt:

„Bine ați venit la această declarație de presă!

Președintele României, domnul Klaus Iohannis, a semnat astăzi decretul pentru organizarea unui referendum național.

«Luând act de preocuparea intensă și constantă a societății românești față de necesitatea combaterii fenomenului corupției, a asigurării integrității în exercitarea funcțiilor și demnităților publice, precum și de nevoia unui cadru legislativ coerent și stabil,

Având în vedere Hotărârea Parlamentului României nr. 8/2019 privind solicitarea Președintelui României referitoare la organizarea unui referendum național consultativ cu privire la probleme de interes național,

În temeiul prevederilor art. 2, art. 90 și art. 100 alin. (1) din Constituție, precum și ale art. 2 alin. (1) lit. c), art. 11, art. 12 alin. (2) și art. 15 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 3/2000 privind organizarea și desfășurarea referendumului, cu modificările și completările ulterioare,

Președintele României decretează:

Art. 1. – Poporul român este chemat să își exprime voința cu privire la următoarele probleme de interes național:

1. interzicerea amnistiei și grațierii pentru infracțiuni de corupție;

2. interzicerea adoptării de către Guvern a ordonanțelor de urgență în domeniul infracțiunilor, pedepselor și al organizării judiciare corelată cu dreptul altor autorități constituționale de a sesiza direct Curtea Constituțională cu privire la ordonanțe.

Art. 2. – Pentru realizarea celor prevăzute la art. 1, cetățenii sunt chemați să se pronunțe prin DA sau NU cu privire la următoarele întrebări:

1. „Sunteți de acord cu interzicerea amnistiei și grațierii pentru infracțiuni de corupție?”

2. „Sunteți de acord cu interzicerea adoptării de către Guvern a ordonanțelor de urgență în domeniul infracțiunilor, pedepselor și al organizării judiciare și cu extinderea dreptului de a ataca ordonanțele direct la Curtea Constituțională?”

Art. 3. – Data referendumului este 26 mai 2019, în ziua desfășurării alegerilor pentru Parlamentul European.»

Președintele României, domnul Klaus Iohannis, va transmite un mesaj public cu privire la referendum astăzi, la ora 19:00.

Vă mulțumesc foarte mult, o zi bună!”

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană reacționează la modificarea Codurilor penale: ”Dacă nu se dă curs îngrijorărilor noastre, va trebui să acţionăm rapid şi să folosim mijloacele avute la dispoziţie”

Published

on

©️ Calea Europeană

Comisia Europeană a anunţat miercuri seară că va analiza cu atenţie proiectele de modificare a Codului penal şi a Codului de procedură penală, adoptate de Camera Deputaţilor, şi a reafirmat că România trebuie să reia urgent procesul de reformă.

Avem cunoştinţă despre votul asupra Codurilor penale revizuite care a avut loc astăzi în parlamentul român. Vom studia cu atenţie măsurile adoptate, înainte de a decide paşii următori. Înţelegem că ele încă nu sunt promulgate sau intrate în vigoare. Doresc să vă reamintesc că această Comisie a fost foarte clară în privinţa poziţiei sale asupra situaţiei statului de drept în România. România trebuie să reia urgent procesul de reformă. Dacă nu se dă curs îngrijorărilor noastre, Comisia va trebui să acţioneze rapid şi să folosească mijloacele avute la dispoziţia sa”, a declarat pentru Agerpres un purtător de cuvânt al Comisiei Europene.

Camera Deputaţilor a adoptat miercuri proiectele de modificare a Codului penal şi a Codului de procedură penală. PNL şi USR au anunţat că o să le atace din nou la Curtea Constituţională. Reprezentanții majorității parlamentare au susținut că modificările sunt în concordanță cu deciziile CCR.

Votul dat în Camera Deputaților a avut loc în aceeași în care o delegație a Comisiei de la Veneția s-a aflat la București pentru întâlniri cu președintele Klaus Iohannis și cu ministrul Justiției. În context, președintele Klaus Iohannis și-a exprimat nemulțumirea față de adoptarea modificărilor la Codurile Penale și a criticat Parlamentul pentru rediscutarea acestor proiecte legislative de o manieră ”foarte rapidă, superficială și netransparentă”

Amintim că la începutul lunii aprilie Comisia Europeană a discutat situația statului de drept din România și a cerut Guvernului României să se abține de la orice modificare care riscă să afecteze sistemul judiciar.

Continue Reading
Advertisement

Facebook

Advertisement

Trending