Connect with us

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană apreciază că sunt necesare bilanțuri aprofundate pentru 17 țări, printre care și România, în vederea detectării riscurilor privind potențiale dezechilibre macroeconomice

Published

on

© Calea Europeană / Zaim Diana

Comisia Europeană a lansat marți ciclul de coordonare a politicilor economice din cadrul semestrului european 2023.

Potrivit unui comunicat al instituției, pachetul se bazează pe previziunile economice din toamna anului 2022, care au arătat că, după un prim semestru puternic, economia UE a intrat într-o fază mult mai dificilă.

Deși măsurile de politică rapide și bine coordonate din timpul pandemiei de COVID-19 dau roade, consecințele invadării Ucrainei de către Rusia constituie provocări multiple și complexe pentru UE.

Prețurile record la energie, ratele ridicate ale inflației, deficitele de aprovizionare, creșterea nivelului datoriei și creșterea costurilor îndatorării afectează activitatea întreprinderilor și erodează puterea de cumpărare a gospodăriilor.

Aceste provocări necesită acțiuni coordonate pentru a asigura o aprovizionare cu energie adecvată și la prețuri accesibile, pentru a menține stabilitatea economică și financiară și pentru a proteja gospodăriile și întreprinderile vulnerabile, menținând în același timp sustenabilitatea finanțelor publice.

În același timp, sunt necesare acțiuni rapide pentru a stimula creșterea potențială și crearea de locuri de muncă de calitate și pentru a realiza tranziția verde și tranziția digitală.

Coordonarea politicilor economice prin intermediul semestrului european va ajuta statele membre să atingă aceste obiective prin stabilirea de priorități și prin furnizarea de orientări clare și bine coordonate în materie de politici pentru anul următor.

Analiza anuală privind creșterea durabilă

Analiza privind creșterea durabilă din acest an prezintă o agendă ambițioasă în vederea consolidării în continuare a răspunsurilor coordonate în materie de politici ale UE, cu scopul atenuării impactului negativ al șocurilor din domeniul energiei pe termen scurt. În același timp, este esențial să se continue sporirea rezilienței sociale și economice și să se promoveze creșterea durabilă și favorabilă incluziunii pe termen mediu, menținând, în același timp, flexibilitatea pentru a face față unor noi provocări. Această abordare este conformă cu obiectivele de dezvoltare durabilă ale ONU, care fac parte integrantă din semestrul european.

Cele patru priorități ale semestrului european rămân: promovarea durabilității mediului, a productivității, a echității și a stabilității macroeconomice, în vederea promovării sustenabilității competitive.

Mecanismul de redresare și reziliență, care dispune de un buget de 723,8 miliarde EUR sub formă de granturi și împrumuturi, continuă să ofere un flux constant de investiții în întreprinderile, infrastructura și competențele europene și sprijină o agendă ambițioasă de reforme până în 2026. Până în prezent, Comisia a aprobat 26 de planuri naționale de redresare și reziliență, toate fiind aprobate de Consiliu. Până în prezent, plățile efectuate în cadrul mecanismului se ridică la peste 135 de miliarde EUR.

REPowerEU, planul UE de a elimina rapid dependența UE de combustibilii fosili din Rusia, va mobiliza resurse suplimentare pentru a spori reziliența sistemelor energetice ale UE și pentru a preveni sărăcia energetică prin investiții și reforme specifice.

Avize privind proiectele de planuri bugetare ale statelor membre din zona euro

Comisia a evaluat coerența proiectelor de planuri bugetare pentru 2023 cu recomandările Consiliului din iulie 2022. Acestea țin cont de continuarea aplicării în 2023 a clauzei derogatorii generale din Pactul de stabilitate și de creștere.

În conformitate cu recomandările bugetare pentru 2023, statele membre cu datorii mici și medii ar trebui să se asigure că creșterea cheltuielilor primare curente finanțate la nivel național este în concordanță cu o orientare politică globală neutră. Statelor membre cu datorii mari li s-a recomandat să asigure o politică bugetară prudentă, în special prin limitarea creșterii cheltuielilor primare curente finanțate la nivel național la un nivel inferior nivelului creșterii potențiale a producției pe termen mediu.

Comisia invită Belgia, Portugalia, Austria, Lituania, Germania, Estonia, Luxemburg, Țările de Jos, Slovenia și Slovacia să ia măsurile necesare în cadrul procesului bugetar național pentru a se asigura că bugetele lor pe 2023 sunt pe deplin conforme cu recomandările Consiliului.

Având în vedere că Croația va adera la zona euro la 1 ianuarie 2023, Comisia salută decizia acestui stat de a prezenta pentru prima dată un proiect de plan bugetar.

Recomandarea privind zona euro

Recomandarea respectivă adresează îndrumări personalizate statelor membre din zona euro pentru perioada 2023-2024 cu privire la aspectele care afectează funcționarea zonei euro în ansamblu.

Statele membre din zona euro ar trebui:

  • să continue să coordoneze politicile bugetare pentru a sprijini revenirea rapidă a inflației la obiectivul pe termen mediu al Băncii Centrale Europene de 2 %;
  • să susțină un nivel ridicat de investiții publice pentru a promova reziliența socială și economică și pentru a sprijini tranziția verde și tranziția digitală;
  • să se asigure că sprijinul acordat gospodăriilor și întreprinderilor care se confruntă cu dificultăți financiare din cauza crizei energetice este eficient din punctul de vedere al costurilor, temporar și orientat către cele vulnerabile, în special către IMM-uri. În acest sens, recomandarea sugerează instituirea unui sistem de stabilire a prețurilor la energie pe două niveluri, care să asigure stimulente pentru economiile de energie, înlocuind măsurile legate de preț care au o bază largă. În cadrul acestui sistem, consumatorii vulnerabili ar putea beneficia de prețuri reglementate.
  • să promoveze evoluții salariale care să protejeze puterea de cumpărare a persoanelor cu venituri salariale, limitând în același timp efectele secundare asupra inflației. Să dezvolte și să adapteze sistemul de sprijin social în funcție de necesități.
  • să îmbunătățească în continuare politicile active din domeniul pieței forței de muncă și să abordeze deficitul de competențe.
  • să asigure implicarea efectivă a partenerilor sociali în procesul de elaborare a politicilor și să consolideze dialogul social.
  • să îmbunătățească în continuare mediul de afaceri și să mențină stabilitatea macrofinanciară.

Raportul privind mecanismul de alertă

Raportul privind mecanismul de alertă este un exercițiu de examinare în vederea detectării riscurilor privind potențiale dezechilibre macroeconomice. Raportul identifică statele membre pentru care sunt necesare bilanțuri aprofundate pentru a evalua dacă acestea sunt afectate de dezechilibre care necesită măsuri de politică.

Raportul privind mecanismul de alertă din acest an concluzionează că sunt justificate bilanțuri aprofundate pentru 17 state membre: Cipru, Franța, Germania, Grecia, Italia, Țările de Jos, Portugalia, România, Spania și Suedia (care au făcut obiectul unui bilanț aprofundat în ciclul anual anterior de supraveghere în cadrul procedurii privind dezechilibrele macroeconomice), precum și Cehia, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Luxemburg și Slovacia (care nu au făcut obiectul unui bilanț aprofundat în 2021/2022).

”În România, preocupările legate de sustenabilitatea externă și de deficitul guvernamental continuă să crească. Deficitul de cont curent s-a adâncit în 2021 și este în desfășurare o nouă creștere. Deficitul public s-a îmbunătățit și se preconizează că va continua să se reducă, dar rămâne ridicat. Se anticipează că vor crește costurile unitare nominale ale forței de muncă, în contextul unei inflații ridicate, al penuriei de forță de muncă și al unor creșteri puternice ale salariilor nominale, ceea ce generează unele preocupări legate de competitivitate. În cadrul precedentei proceduri privind dezechilibrul macroeconomic, Comisia a efectuat o analiză aprofundată și a concluzionat că România se confruntă cu dezechilibre macroeconomice. În acest an, Comisia consideră oportună examinarea persistenței dezechilibrelor sau a diminuării acestora în cadrul unei analize aprofundate”, este specificat în raport.

Propunerea de Raport comun privind ocuparea forței de muncă

Propunerea de Raport comun privind ocuparea forței de muncă confirmă faptul că piața forței de muncă din UE s-a redresat pe deplin în urma pandemiei de COVID-19, demonstrând o performanță puternică și depășind nivelurile de ocupare a forței de muncă anterioare pandemiei începând cu al treilea trimestru al anului 2021. În pofida unei creșteri puternice, tinerii, femeile și grupurile vulnerabile, cum ar fi persoanele cu handicap sau care provin dintr-un context de migrație, au nevoie de sprijin suplimentar pentru a intra pe piața muncii. Trebuie consolidate politicile menite să ajute lucrătorii să dobândească competențe cerute pe piață pentru a atenua riscurile de deficit ridicat de forță de muncă și de competențe și pentru a sprijini tranzițiile de la un loc de muncă la altul pe piețele forței de muncă aflate în schimbare, în special în contextul tranziției verzi și al celei digitale. Promovarea tranzițiilor echitabile pe piața forței de muncă este importantă pentru atingerea obiectivelor principale ale UE pentru 2030 privind ocuparea forței de muncă și competențele, care sunt integrate în Raportul comun privind ocuparea forței de muncă.

Creșterile prețurilor începând din 2021, accelerate de războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, au exercitat presiuni atât asupra economiei UE, cât și asupra gospodăriilor. Creșterea PIB-ului real a încetinit în primăvara anului 2022, iar venitul gospodăriilor în termeni reali a scăzut pentru prima dată de la pandemia de COVID-19. În acest context, negocierile colective și salariile minime echitabile și adecvate sunt instrumente puternice de menținere a puterii de cumpărare a salariilor, promovând în același timp ocuparea forței de muncă. În plus, ar trebui luate măsuri pentru a îmbunătăți acoperirea și gradul de adecvare al protecției venitului minim. Acest lucru va contribui, de asemenea, la obiectivele principale ale UE pentru 2030 privind ocuparea forței de muncă și reducerea sărăciei.

Rapoarte privind supravegherea ulterioară aplicării programului

Supravegherea ulterioară aplicării programului evaluează capacitatea de rambursare a statelor membre care au beneficiat de programe de asistență financiară. Rapoartele privind supravegherea ulterioară aplicării programului pentru Irlanda, Grecia, Spania, Cipru și Portugalia concluzionează că toate cele cinci state membre își păstrează capacitatea de a-și rambursa datoria.

Raportul de astăzi privind supravegherea ulterioară aplicării programului pentru Grecia este primul raport elaborat pentru această țară, după încheierea cadrului de supraveghere mai strictă în august 2022. Raportul constată că Grecia a întreprins acțiunile necesare pentru a-și îndeplini angajamentele, în pofida circumstanțelor dificile cauzate de războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei. Prezentul raport ar putea fi utilizat de Eurogrup drept bază pentru a decide cu privire la activarea unei tranșe finale de măsuri referitoare la datorie condiționate de politici, convenite în iunie 2018.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

COMISIA EUROPEANA

Aer curat: Comisia Europeană solicită României și altor 13 țări membre UE să reducă emisiile generate de mai mulți poluanți atmosferici

Published

on

© Reprezentanța Comisiei Europene în România/ Facebook

Comisia Europeană solicită României și altor 13 țări membre să-și respecte angajamentele de reducere a emisiilor pentru mai mulți poluanți atmosferici, conform prevederilor Directivei 2016/2284 privind reducerea emisiilor naționale de anumiți poluanți atmosferici (”plafoanele naționale de emisie” sau ”Directiva NEC”).

Conform unui comunicat al instituției, directiva NEC stabilește angajamente naționale de reducere a emisiilor pentru mai mulți poluanți care trebuie atinse de fiecare stat membru în fiecare an între 2020 și 2029, precum și reduceri mai ambițioase începând cu 2030.

Statele membre trebuie să stabilească programe naționale de control al poluării atmosferice (PNCP) pentru a arăta cum vor fi îndeplinite aceste angajamente de reducere.

Pactul Verde European, prin intermediul căruia Uniunea Europeană urmărește să devină neutră din punct de vedere climatic, pune accentul pe reducerea poluării atmosferice, care se numără printre principalii factori care afectează negativ sănătatea umană.

 Comisia a analizat inventarele naționale de emisii ale mai multor poluanți prezentate de statele membre în 2022 (reflectând emisiile din 2020).

Cele 14 state membre menționate mai sus nu și-au respectat angajamentele pentru unul sau mai mulți poluanți vizați de Directiva NEC. În plus, întrucât măsurile prevăzute în PNAIC ale majorității acestor state membre nu au asigurat atingerea angajamentului de reducere a emisiilor pentru unul sau mai mulți poluanți, aceste măsuri nu sunt suficiente pentru a limita emisiile anuale de origine umană, astfel cum prevede directiva.

Amoniacul (provenit din sectorul agricol) este poluantul pentru care majoritatea acestor state membre nu își respectă obligațiile.

Prin urmare, Comisia trimite scrisori de punere în întârziere acestor 14 state membre, care au acum la dispoziție două luni pentru a răspunde și a remedia deficiențele semnalate de Comisie.

În absența unui răspuns satisfăcător, Comisia poate decide să emită un aviz motivat.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Ursula von der Leyen dă asigurări că va face tot ce îi stă în putință pentru a eradica antisemitismul și orice formă de discriminare în UE: Antisemitismul a condus la Holocaust, dar nu s-a încheiat odată cu Holocaustul

Published

on

© European Union 2022 - Source : EC

Antisemitismul a condus la Holocaust, dar nu s-a încheiat odată cu Holocaustul, ci este din nou în creștere în Europa, a atras atenția președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în mesajul său publicat în preambului Zilei Internaționale de Comemorare a Victimelor Holocaustului care marchează anul acesta 78 de ani de la eliberarea lagărului de concentrare nazist Auschwitz-Birkenau.

Ea a amintit că anul 2023 ”va fi marcat de onorarea rezistenței și a revoltei evreilor din Europa ocupată de naziști”.

”Vom marca împlinirea a 80 de ani de la revolte majore, cum ar fi revolta din ghetoul Varșoviei de la 19 aprilie 1943, care a devenit un simbol al rezistenței evreiești și al brutalității regimului nazist. Vom comemora în același timp și alte acțiuni de rezistență; de exemplu, în Belgia, în aceeași zi, trei membri ai rezistenței – Robert Maistriau, Youra Livchitz și Jean Franklemon – au sabotat un tren care ducea la Auschwitz evrei condamnați la moarte. Mai mulți oameni au putut apoi să fugă din tren și 120 au supraviețuit. S-au organizat și alte revolte despre care s-a vorbit mai puțin, cum ar fi cele din lagărele de concentrare și exterminare de la Treblinka și Sobibor sau din ghetoul de la Białystok. Pentru că evreii nu au fost victime pasive, ci au organizat rezistența împotriva naziștilor”, a subliniar Ursula von der Leyen.

Ea a punctat că aceste evenimente arată încă o dată ”forța, curajul și hotărârea acestor luptători și partizani evrei, care, slab înarmați, au reușit să învingă prin revolte cu sorți mici de izbândă și fiind pândiți de o moarte aproape sigură. Au luptat în numele justiției; au avut determinarea să riposteze”.

Citându-l pe Elie Wiesel, supraviețuitor de la Auschwitz și laureat al Premiului Nobel, Ursula von der Leyen a ținut să sublinieze că ”Europa poate prospera doar atunci când și comunitățile sale evreiești prosperă”.

Citiți și:
Roberta Metsola evidențiază responsabilitatea generației actuale de a menține vie memoria victimelor Holocaustului: Ura încă găsește multe voci care o disculpă. Nu putem permite nimănui să găsească alinare în ignoranță

”După cum a declarat Elie Wiesel, supraviețuitor de la Auschwitz: <<Întrebarea nu este de ce nu au luptat toți evreii, ci de ce au luptat atât de mulți dintre ei. Torturați, bătuți, înfometați, unde au găsit puterea – spirituală și fizică – de a rezista?>> Nu putem rămâne tăcuți atunci când are loc o nedreptate, când sunt comise masacre. Trebuie să denunțăm antisemitismul, atitudinile antirome și toate formele de ură și discriminare – pe motive de origine rasială sau etnică, religie sau convingeri, gen, orientare sexuală, vârstă sau handicap. Antisemitismul a condus la Holocaust, dar nu s-a încheiat odată cu Holocaustul. Antisemitismul este din nou în creștere în Europa. La fel este și negarea, denaturarea, banalizarea Holocaustului, care alimentează antisemitismul și distorsionează memoria colectivă și coeziunea Europei”, a mai spus oficialul european.

Președinta Comisiei Europene a dat asigurări că ”vom face tot ceea ce ne stă în putință să eradicăm antisemitismul și orice formă de discriminare în Uniunea Europeană, pentru a crea o societate europeană deschisă, favorabilă incluziunii și bazată pe egalitate” în numele ”celor cele șase milioane de femei, bărbați și copii evrei, precum și toate celelalte victime, printre care sute de mii de romi, uciși în timpul Holocaustului”.

Comisia a prezentat, la 5 octombrie 2021, prima strategie privind combaterea antisemitismului și susținerea vieții evreiești, pentru a sprijini țările UE și societatea civilă în lupta lor împotriva antisemitismului. Comemorarea victimelor Holocaustului este un pilon esențial al eforturilor pentru a ne asigura că nu ne vom uita niciodată istoria.

Anul acesta, ca parte a eforturilor sale de a marca Ziua Internațională de Comemorare a Victimelor Holocaustului, Comisia Europeană a organizat, la 23 ianuarie, conferința de comemorare a Holocaustului „Remembering the Past. Shaping the Future” („Să ne reamintim trecutul, să ne clădim viitorul”), în parteneriat cu președinția suedeză a Consiliului, cu președinția suedeză a Alianței Internaționale pentru Comemorarea Holocaustului (IHRA) și cu organizațiile-umbrelă evreiești cu sediul la Bruxelles.

Pentru a sensibiliza opinia publică și a combate denaturarea Holocaustului, Comisia a lansat și continuă să desfășoare campania mondială #ProtectTheFacts împreună cu Alianța Internațională pentru Comemorarea Holocaustului (IHRA), UNESCO și Organizația Națiunilor Unite.

În 2005, Rezoluția privind comemorarea Holocaustului (60/7) a Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite a desemnat data de 27 ianuarie ca zi internațională de comemorare a victimelor Holocaustului. La 27 ianuarie 1945, forțele aliate au eliberat lagărul de concentrare și de exterminare Auschwitz-Birkenau.

Rezoluția îndeamnă toți membrii Organizației Națiunilor Unite să onoreze memoria victimelor Holocaustului și să încurajeze dezvoltarea de programe educaționale privind istoria Holocaustului, pentru a preveni viitoare acte de genocid. În rezoluție se solicită conservarea activă a siturilor Holocaustului care au servit drept lagăre de exterminare, lagăre de concentrare, lagăre de muncă forțată și închisori naziste.

În ianuarie 2022, ONU a adoptat o nouă rezoluție, prin care condamnă negarea și denaturarea Holocaustului. Această rezoluție îndeamnă membrii ONU și societățile care gestionează platforme de comunicare socială să ia măsuri active de combatere a antisemitismului și a negării sau denaturării Holocaustului.

Comisia Europeană și statele membre ale UE s-au angajat să combată atitudinile antirome ca parte a Cadrului strategic al UE privind romii și a Recomandării Consiliului privind romii. La 9 ianuarie 2023, a fost adoptat primul raport de evaluare a cadrelor strategice naționale pentru romi ale statelor membre.

În cadrul programului „Cetățeni, egalitate, drepturi și valori” (CEDV), Comisia Europeană va furniza în 2023 peste 10 milioane EUR din fonduri UE pentru a sprijini proiecte consacrate memoriei istorice europene. Se va acorda o prioritate deosebită proiectelor care vizează consolidarea comemorării Holocaustului și a educației și cercetării în domeniu sau combaterea negării și denaturării Holocaustului. 

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Conținutul online cu caracter terorist: Comisia Europeană deschide o procedură de infringement României și altor 21 de state UE pentru neîndeplinirea unor obligații

Published

on

© European Union, 2021/ Source: EC - Audiovisual Service

Comisia Europeană a decis joi să trimită scrisori de punere în întârziere unui număr de 22 de state membre, între care și România, pentru neîndeplinirea anumitor obligații prevăzute în Regulamentul privind diseminarea conținutului online cu caracter terorist, cum ar fi: obligația de a desemna autoritatea sau autoritățile însărcinate să emită ordine de eliminare a conținutului și de a notifica Comisiei aceste autorități; obligația de a numi un punct de contact public și de a stabili norme și măsuri privind sancțiunile aplicabile în caz de neîndeplinire a obligațiilor legale, informează un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Cele 22 de state membre vizate de această procedură de infringement din partea executivului european de la Bruxelles sunt Belgia, Bulgaria, Cehia, Danemarca, Estonia, Irlanda, Grecia, Spania, Italia, Cipru, Letonia, Lituania, Luxemburg, Malta, Țările de Jos, Austria, Polonia, Portugalia, România, Slovenia, Finlanda și Suedia

Faptul că în continuare pe site-urile web există conținut cu caracter terorist reprezintă un risc grav pentru cetățeni și pentru societate în ansamblul său. Teroriștii utilizează în mod abuziv internetul pentru a-și difuza mesajele menite să intimideze, să radicalizeze, să recruteze și să faciliteze săvârșirea de atacuri teroriste. Recentele atacuri teroriste comise pe teritoriul UE, cum ar fi cel foarte recent de la Bratislava din 12 octombrie 2022, ne reamintesc fără echivoc rolul pe care conținutul online cu caracter terorist îl joacă în planificarea și desfășurarea unor astfel de atacuri. Pentru a combate această amenințare, Comisia Europeană a prezentat o serie de măsuri și inițiative voluntare și legislative menite să contribuie la atenuarea amenințării teroriste.

Combaterea diseminării conținutului online cu caracter terorist

Regulamentul privind conținutul online cu caracter terorist oferă un cadru juridic care garantează faptul că furnizorii de servicii de găzduire, care pun conținutul utilizatorilor la dispoziția publicului, combat utilizarea abuzivă a serviciilor lor pentru diseminarea de conținut online cu caracter terorist. Regulamentul privind conținutul online cu caracter terorist se aplică de la 7 iunie 2022. Furnizorii de servicii de găzduire sunt obligați să elimine conținutul cu caracter terorist în termen de o oră de la primirea unui ordin de eliminare din partea autorității unui stat membru și să ia măsuri atunci când platformele lor sunt expuse la conținut cu caracter terorist.

Regulamentul privind conținutul online cu caracter terorist se aplică tuturor furnizorilor de servicii de găzduire care își oferă serviciile pe teritoriul UE, inclusiv furnizorilor de platforme de comunicare socială, de servicii de partajare de materiale video, de imagini și de materiale audio. Regulamentul prevede obligația ca furnizorii care sunt expuși la conținut cu caracter terorist să adopte măsuri specifice, prevede sancțiuni pentru încălcări și include garanții solide pentru protejarea drepturilor fundamentale, în special a libertății de exprimare și de informare. Regulamentul conține, de asemenea, cerințe clare privind acordarea de compensații utilizatorilor, precum și privind întocmirea unor rapoarte anuale de transparență de către furnizorii de servicii de găzduire și de către autoritățile naționale competente.

Potrivit Regulamentului privind conținutul online cu caracter terorist, statele membre trebuie să desemneze o autoritate responsabilă, care să aibă atribuții și resurse adecvate, inclusiv un punct de contact. Statele membre trebuie să se asigure că se aplică sancțiuni atunci când furnizorii de servicii de găzduire nu își respectă obligațiile care le revin în temeiul Regulamentului privind conținutul online cu caracter terorist; valoarea sancțiunilor financiare poate ajunge până la 4 % din cifra de afaceri globală a furnizorului de servicii de găzduire. Statele membre trebuie să comunice Comisiei măsurile pe care le-au adoptat pentru a-și îndeplini aceste obligații de a desemna autoritățile responsabile și de a adopta norme în materie de sancțiuni. În absența unui cadru solid de punere în aplicare, obiectivul Regulamentului privind conținutul online cu caracter terorist ar fi compromis. Scopul deciziei adoptate astăzi este de a asigura faptul că statele membre în cauză își adaptează normele naționale cât mai curând posibil la legislația UE.

Statele membre vizate au acum la dispoziție două luni pentru a răspunde și pentru a remedia deficiențele semnalate de Comisie. În absența unui răspuns satisfăcător, Comisia poate decide să emită un aviz motivat.

Context

În 2015, Comisia a lansat Forumul UE pentru internet pentru a consolida cooperarea voluntară dintre statele membre și platformele de internet. Forumul permite, pe de o parte, schimbul de opinii cu privire la tendințele și evoluția utilizării internetului de către teroriști, iar, pe de altă parte, combaterea abuzului sexual online asupra copiilor.

Angajamentul de a combate terorismul, împreună cu criminalitatea organizată și criminalitatea informatică, a fost confirmat în Strategia UE privind o uniune a securității pentru perioada 2020-2025. Agenda privind combaterea terorismului, prezentată în decembrie 2020, a pus, la rândul său, accentul pe prevenirea radicalizării online și offline, inclusiv prin prezentarea unei propuneri de regulament privind conținutul online cu caracter terorist. Acest lucru a dus la adoptarea Regulamentului privind conținutul online cu caracter terorist de către legiuitorul UE la 29 aprilie 2021.

Pentru a detecta, a investiga și a combate conținutul cu caracter terorist pe internet, inclusiv pe platformele de comunicare socială, Unitatea UE de semnalare a conținutului online (EU IRU) dezvoltă o platformă a UE privind conținutul ilegal online (PERCI), un sistem unic care conectează toate statele membre cu scopul de a facilita introducerea de semnalări și emiterea de ordine de eliminare a conținutului. Toate statele membre au convenit să utilizeze acest sistem pentru a facilita punerea în aplicare a Regulamentului privind conținutul online cu caracter terorist. PERCI va permite coordonarea și schimbul de informații în timp real, 24 de ore din 24, 7 zile din 7, și va facilita transmiterea de rapoarte de transparență cu privire la activitățile care intră în domeniul de aplicare al Regulamentului privind conținutul online cu caracter terorist.

Continue Reading

Facebook

NATO10 hours ago

Nicolae Ciucă îl felicită pe Petr Pavel: Convingerile sale pro-europene sunt argumente solide pentru întărirea relațiilor România – Cehia

ROMÂNIA10 hours ago

Klaus Iohannis îl felicită pe Petr Pavel, președintele ales al Cehiei: Aștept cu nerăbdare să ne coordonăm în cadrul UE și NATO

U.E.14 hours ago

Ursula von der Leyen reiterează sprijinul pentru Ucraina, fără niciun fel de ”dacă” sau ”dar”: Luptă pentru respectarea dreptului internaţional şi pentru principiile democraţiei

U.E.15 hours ago

Ministrul italian al Apărării pledează pentru continuarea sprijinului pentru Ucraina: Dacă tancurile ruseşti ar ajunge la Kiev, ar începe al ”Treilea Război Mondial”

U.E.15 hours ago

Generalul în retragere Petr Pavel, fost șef al Comitetului Militar NATO, a fost ales președinte al Cehiei, învingându-l pe fostul premier Andrej Babis

Eugen Tomac17 hours ago

România în Schengen: Eurodeputatul Eugen Tomac cere Guvernului să sesizeze Curtea de Justiție a UE pentru ”nelegalitatea dreptului de veto exprimat de Austria și Țările de Jos”

U.E.17 hours ago

Emmanuel Macron afirmă că va continua ”să discute cu Rusia”, în pofida criticilor, dar lansează un apel la adresa Chinei de a se pronunța împotriva ”războiului imperialist” din Ucraina

INTERNAȚIONAL19 hours ago

Ucraina are nevoie de o finanțare suplimentară de 17 miliarde de dolari pentru a repara infrastructura energetică avariată de atacurile rusești, anunță premierul Denys Shmyhal

NATO20 hours ago

Ungaria se alătură Cehiei și Poloniei în misiunile de protejare a spațiului aerian al Slovaciei

CONSILIUL UE21 hours ago

Consiliul JAI: Cătălin Predoiu a atras atenția că UE ”se confruntă cu o realitate criminologică generată de traficul de persoane şi de criminalitatea organizată”: Trebuie să oprim circuitul ororilor

NATO20 hours ago

Ungaria se alătură Cehiei și Poloniei în misiunile de protejare a spațiului aerian al Slovaciei

U.E.1 day ago

Ministrul de externe al Olandei: România a parcurs un drum extraordinar. Am spus că vom sprijini aderarea României la Schengen și ne menținem angajamentul luat

ROMÂNIA2 days ago

Premierul Nicolae Ciucă a discutat cu miniștrii de externe ai Franței și Olandei despre aderarea României la Schengen și sprijinirea R. Moldova

NATO2 days ago

Grupul de luptă NATO de la Cincu: Miniștrii de externe ai României, Olandei și Franței reafirmă solidaritatea și unitatea aliată pentru apărarea flancului estic

NATO3 days ago

Vizită istorică la NATO: Președintele Israelului s-a adresat în premieră aliaților reuniți în Consiliul Nord-Atlantic

ROMÂNIA3 days ago

Premierul Nicolae Ciucă: PIB-ul României a crescut cu 49 de miliarde de euro în 2022. Pentru acest an prognoza este una favorabilă, cu o creștere de 2,8%

PARLAMENTUL EUROPEAN3 days ago

Din Parlamentul European, președintele Israelului a îndemnat la comemorarea „alianței sacre făurite în paralel cu Holocaustul” pentru cinstirea supraviețuitorilor și combaterea antisemitismului

PARLAMENTUL EUROPEAN3 days ago

Roberta Metsola evidențiază responsabilitatea generației actuale de a menține vie memoria victimelor Holocaustului: Ura încă găsește multe voci care o disculpă. Nu putem permite nimănui să găsească alinare în ignoranță

INTERNAȚIONAL4 days ago

SUA aprobă trimiterea a 31 de tancuri Abrams în Ucraina. NATO afirmă că “împreună, tancurile americane, britanice și germane” pot face diferența în lupta împotriva Rusiei

NATO5 days ago

Secretarul general al NATO are încredere că decizia trimiterii de tancuri de luptă în Ucraina va veni în curând: Este un moment crucial al războiului

Team2Share

Trending