Connect with us

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană aprobă PNRR-ul de 3,5 mld. de euro al Austriei. O prefinanțare de 450 milioane de euro pentru redresare este așteptată în iulie

Published

on

© European Union, 2021/ Source: EC - Audiovisual Service

Comisia Europeană a adoptat astăzi o evaluare pozitivă a planului de redresare și de reziliență (PNRR) al Austriei. Acesta este un pas important în vederea plății de către UE a unor subvenții în valoare de 3,5 miliarde EUR în cadrul Mecanismului de Redresare și de Reziliență (MRR), informează un comunicat. Această finanțare va sprijini punerea în aplicare a măsurilor cruciale de investiții și de reformă prezentate în planul de redresare și de reziliență al Austriei. De asemenea, va ajuta Austria la depășirea efectelor pandemiei COVID-19.

Astăzi, Comisia Europeană a decis să dea undă verde planului de redresare și reziliență al Austriei. Austria este deja un precursor în ceea ce privește tranziția ecologică. Punând un accent deosebit pe investițiile și reformele care sprijină în continuare obiectivele noastre climatice, Austria transmite un mesaj clar. Am aprobat planul vostru, deoarece suntem pe deplin de acord că sunt necesare acțiuni îndrăznețe pentru a realiza tranziția ecologică”, a declarat președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

 

Ursula von der Leyen își continuă luni, 21 iunie, turneul prin capitalele Uniunii Europene în vederea sprijinirii planurilor naționale de redresare și reziliență, după ce săptămâna trecută a vizitat Portugalia, Spania, Grecia, Danemarca și Luxemburg. Astfel, șefa Comisiei Europene s-a întâlnit la Viena cu cancelarul austriac Sebastian Kurz, pentru a discuta în detaliu planul național de redresare și reziliență al Austriei.

Planul austriac face parte dintr-un răspuns coordonat fără precedent al UE la criza COVID-19, pentru a aborda provocările europene comune prin adoptarea tranziției ecologice și digitale, pentru a consolida rezistența economică și socială și coeziunea pieței unice.

Comisia a evaluat planul Austriei pe baza criteriilor stabilite în Regulamentul privind MRR. Analiza Comisiei a avut în vedere, în special, dacă investițiile și reformele prevăzute în planul Austriei sprijină tranziția ecologică și digitală, contribuie la abordarea eficientă a provocărilor identificate în cadrul semestrului european și consolidează potențialul de creștere, crearea de locuri de muncă și reziliența economică și socială.

Citiți și 

Comisia Europeană a dat undă verde PNRR-ului Portugaliei de 16,6 miliarde de euro. Începând de luna viitoare, Lisabona ar putea demara investițiile și reformele cu prefinanțarea de 2,2 miliarde de euro

Comisia Europeană a aprobat PNRR-ul Spaniei în valoare de 69,5 mld. de euro. Statul UE cu cea mai grav afectată economie în urma COVID va primi 9 mld. de euro prefinanțare pentru redresare

Comisia Europeană promite sprijin Greciei „la fiecare pas” după aprobarea PNRR-ului de 30,5 mld. de euro. O prefinanțare de 4 mld. de euro pentru redresare este așteptată în iulie

Comisia Europeană dă undă verde PNRR-ului de 1,5 mld. de euro al Danemarcei. Liderul tranziției digitale și ecologice va primi 200 milioane de euro prefinanțare pentru redresare

Comisia Europeană a aprobat PNRR-ul de 93 milioane de euro al Luxemburgului. Marele Ducat va primi 12 milioane de euro prefinanțare pentru redresare

MRR – care se află în centrul NextGenerationEU – va oferi până la 672,5 miliarde EUR (în prețuri curente) pentru a sprijini investițiile și reformele în întreaga UE. În cadrul acestui Mecanism, planurile naționale trebuie să repartizeze cel puțin 37% din cheltuieli pe proiecte care sunt în conformitate cu obiectivul UE pentru 2050 de reducere netă la zero a emisiilor de gaze cu efect de seră, respectiv 20% pe digitalizare.

Asigurarea tranziției ecologice și digitale a Austriei

În evaluarea Comisiei se constată că planul Austriei alocă 59% din suma totală prevăzută în plan pentru măsuri care sprijină obiectivele climatice. Aceasta include reforme ale sistemului fiscal austriac care vizează reducerea emisiilor de CO2 prin stimulente pentru tehnologiile ecologice, cote de impozitare preferențiale pentru produsele cu emisii reduse sau zero și stabilirea prețului emisiilor de CO2. Aceste măsuri sunt însoțite de scutiri fiscale specifice pentru companiile și gospodăriile aflate în dificultate. Alte măsuri investesc în eficiența energetică, în sursele regenerabile, în decarbonizarea industriei, în biodiversitate și în economia circulară. Aceste investiții sunt însoțite de reforme conexe, inclusiv revizuirea cadrului de sprijin pentru sursele regenerabile de energie și eliminarea treptată a sistemelor de încălzire cu petrol.

În urma evaluării de către Comisie a planului Austriei, se constată că acesta alocă 53% din resursele totale pentru măsuri care sprijină tranziția digitală. Aceasta include investiții considerabile în conectivitate, cu un accent deosebit pe implementarea pe scară largă a rețelelor cu capacitate Gigabit și pe stabilirea de noi conexiuni Gigabit simetrice în zonele insuficient deservite, dezavantajate și rurale. Planul include, de asemenea, investiții semnificative în digitalizarea educației, a guvernării electronice și a IMM-urilor.

Consiliul va avea acum la dispoziție, de regulă, patru săptămâni pentru a adopta propunerea Comisiei. Aprobarea planului de către Consiliu ar permite plata a 450 de milioane EUR către Austria sub formă de prefinanțare. Aceasta reprezintă 13% din suma totală alocată Austriei.

Comisia va autoriza plățile ulterioare pe baza îndeplinirii satisfăcătoare a etapelor și obiectivelor prevăzute în decizia de punere în aplicare a Consiliului, reflectând progresele înregistrate în implementarea investițiilor și a reformelor.

Potrivit Comisiei, în toate țările, președintele von der Leyen va vizita proiecte care vor fi finanțate prin intermediul Mecanismului de Redresare și Reziliență, axate în principal pe cercetare și pe tranziția ecologică și digitală.

În ceea ce privește România, PNRR ar putea fi aprobat de Comisia Europeană în luna septembrie, în urma unei etape de clarificăridupă ce Executivul european a aprobat solicitarea țării noastre de a prelungi perioada de evaluare.

Documentul transmis la 31 mai și publicat la 2 iunie cuprinde proiecte în valoare de 29,2 miliarde de euro, din banii alocaţi urmând a fi finanţate cu sume mari trei sectoare importante: Transporturi – 6,7 miliarde de euro, Educaţia – 3,6 miliarde de euro şi Sănătatea – 2,4 miliarde de euro.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană oferă acces deschis la soluțiile sale de software în beneficiul întreprinderilor, al inovatorilor și al domeniilor de interes public

Published

on

© European Union, 2021/ Source: EC - Audiovisual Service

Comisia Europeană a adoptat miercuri, 7 decembrie, noi norme privind software-ul cu sursă deschisă, care vor permite ca soluțiile sale software să fie accesibile publicului ori de câte ori acestea prezintă potențiale avantaje pentru cetățeni, întreprinderi sau alte servicii publice, informează un comunicat

Studiul recent al Comisiei privind impactul software-ului și hardware-ului cu sursă deschisă asupra independenței tehnologice, competitivității și inovării în economia UE a arătat că investițiile în surse deschise permit obținerea, în medie, a unui randament de patru ori mai mare. Serviciile Comisiei vor putea publica mult mai rapid și cu mai puține formalități codul sursă al software-ului pe care îl dețin.

Comisarul pentru buget și administrație, Johannes Hahn, a făcut următoarea declarație: 

„Sursa deschisă oferă avantaje importante într-un domeniu în care UE poate avea un rol de lider. Noile norme vor spori transparența și vor ajuta Comisia, precum și cetățenii, întreprinderile și serviciile publice din întreaga Europă, să beneficieze de dezvoltarea de software cu sursă deschisă. Punerea în comun a eforturilor de îmbunătățire a unui software și crearea în comun a unor noi caracteristici reduc costurile pentru societate deoarece astfel beneficiem, de asemenea, de îmbunătățirile aduse de alți dezvoltatori. În plus, acest lucru poate îmbunătăți securitatea, întrucât specialiștii externi și independenți verifică dacă software-ul prezintă erori și deficiențe de securitate.”

Mariya Gabriel, comisarul pentru inovare, cercetare, cultură, educație și tineret, a declarat:

Comisia își propune să fie un exemplu în tranziția digitală a Europei. Prin noile norme, Comisia va oferi o valoare adăugată semnificativă întreprinderilor, întreprinderilor nou-înființate, inovatorilor, cetățenilor și administrațiilor publice, prin punerea la dispoziție a sursei deschise a soluțiilor sale software. Această decizie va stimula inovarea ca urmare a accesului la codul sursă al Comisiei, pus la dispoziția publicului larg.”

Un exemplu de beneficii ale difuzării de software cu sursă deschisă este semnătura electronică, un set de standarde, instrumente și servicii gratuite care ajută administrațiile publice și întreprinderile să accelereze crearea și verificarea semnăturilor electronice care sunt valabile din punct de vedere juridic în toate statele membre ale UE.

Un al doilea exemplu este LEOS (Legislation Editing Open Software), software-ul utilizat în cadrul Comisiei pentru redactarea textelor juridice. Scris inițial pentru Comisie, LEOS este în prezent în curs de dezvoltare în strânsă colaborare cu Germania, Spania și Grecia.

Toate software-urile cu sursă deschisă ale Comisiei disponibile într-un singur loc

Comisia va pune la dispoziție soluțiile sale software ca software cu sursă deschisă, acestea fiind disponibile într-un singur registru pentru a facilita accesul și reutilizarea. Înainte de a fi lansat, fiecare software va fi verificat pentru a se evita riscurile legate de securitate sau de confidențialitate, aspectele legate de protecția datelor sau încălcarea drepturilor de proprietate intelectuală ale terților.

Prin această decizie vor fi facilitate și îmbunătățite numeroase acțiuni:

  • Difuzarea de software în baza unei licențe de sursă deschisă nu va mai necesita o decizie a Comisiei.
  • În situațiile în care este posibil, serviciile Comisiei vor revizui treptat toate software-urile dezvoltate înainte de adoptarea acestor noi norme și le vor identifica pe cele care au potențialul de a aduce o valoare adăugată în afara Comisiei.
  • În prezent, Comisia permite dezvoltatorilor săi de software să contribuie la proiectele cu sursă deschisă prin îmbunătățiri pe care le-au dezvoltat în cadrul activității lor.

Comisia a pus deja la dispoziție sute de proiecte de software cu sursă deschisă, inclusiv software dezvoltat pentru Mecanismul pentru interconectarea EuropeiEurostat, Programul Europa Interoperabilă (Programul privind soluțiile de interoperabilitate pentru administrațiile publice europene, întreprinderi și cetățeni, denumit anterior Programul ISA²), precum și pentru Centrul comun de cercetare.

Strategia digitală europeană urmărește ca transformarea digitală să funcționeze pentru cetățeni și întreprinderi, contribuind, în același timp, la atingerea obiectivului UE de a crea o Europă neutră din punct de vedere climatic până în 2050. Președinta Ursula von der Leyen a făcut din digitalizarea Comisiei o prioritate, pentru a contribui la stimularea tranziției digitale și pentru a se asigura că, prin puterea exemplului, Comisia va deveni un lider în domeniu.

Aceste norme urmează Strategiei Comisiei pentru 2020-2023 privind software-ul cu sursă deschisă care a prezentat, în cadrul temei „Gândiți deschis”, o abordare prin care se dorește încurajarea și mobilizarea puterii transformatoare, inovatoare și de colaborare a surselor deschise, precum și principiile și practicile de dezvoltare ale acesteia. Strategia contribuie la obiectivele Strategiei digitale globale a Comisiei și ale Programului Europa digitală.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană propune un cod de cooperare polițienească pentru a consolida colaborarea între autoritățile de aplicare a legii din statele membre

Published

on

© European Union, 2020/ Source: EC - Audiovisual Service

Comisia Europeană propune un cod al UE de cooperare polițienească pentru a consolida cooperarea între autoritățile de aplicare a legii din statele membre și pentru a le oferi polițiștilor din UE instrumente mai moderne de schimb de informații.

Necesitatea acestuia apare în contextul în care mulți infractori operează transfrontalier, prin urmare polițiștii din UE trebuie să poată colabora rapid și eficient.

Potrivit unui comunicat al Comisiei Europene, codul de cooperare polițienească – care include o recomandare privind cooperarea polițienească operativă și noi norme privind schimbul de informații – va contribui la îmbunătățirea operațiunilor transfrontaliere, va oferi canale și calendare clare pentru schimbul de informații și va conferi un rol mai important agenției Europol.

În plus, normele revizuite privind schimbul automatizat de anumite categorii de date vor contribui la stabilirea într-un mod mult mai eficace a unor legături între infracțiuni în cadrul investigațiilor din întreaga UE.

Acest lucru va contribui la eliminarea lacunelor existente în materie de informații, va intensifica acțiunile de prevenire, depistare și investigare a infracțiunilor în UE și va promova securitatea tuturor cetățenilor europeni.

Tot astăzi, Comisia Europeană prezintă un raport cu privire la progresele înregistrate în cadrul Strategiei UE privind o uniune a sănătății.

”Infractorii nu ar trebui să poată scăpa de poliție deplasându-se pur și simplu într-un alt stat membru. Astăzi propunem norme care să îi ajute pe polițiștii din întreaga UE să colaboreze pentru a-i prinde pe infractori. Prin canalele clare de care va dispune pentru a face schimb de informații, poliția va putea identifica rapid suspecții și colecta informațiile de care are nevoie pentru derularea anchetelor”, a transmis Margaritis Schina, vicepreședintele pentru promovarea modului nostru de viață european.

La rândul său, comisarul pentru afaceri interne, Ylva Johansson, a dat asigurări că ”propunerile Propunerile noastre de astăzi vor rezolva probleme transfrontaliere foarte practice cu care se confruntă zilnic polițiștii din Europa. De exemplu, problema normelor care se aplică în cazul în care poliția trebuie să treacă o frontieră internă pentru a continua să urmărească un infractor. În prezent, poliția se confruntă cu norme naționale diferite și complexe, însă, prin propunerile prezentate astăzi, va putea acționa într-un cadru european clar. Poliția va dispune, de asemenea, de instrumente mai bune pentru a face schimb de informațiile necesare pentru investigații, astfel încât cetățenii să fie protejați de o criminalitate din ce în ce mai sofisticată”, a completat aceasta.

Printre măsurile propuse se numără:

  • O recomandare privind cooperarea polițienească operativă, care instituie standarde comune pentru cooperarea dintre polițiștii care participă la patrule comune și care își desfășoară activitatea pe teritoriul unui alt stat membru. Se prevede o listă comună a infracțiunilor pentru care se pot derula urmăriri transfrontaliere și se creează instrumente de mesagerie securizate pentru ca polițiștii să comunice cu colegii lor atunci când desfășoară operațiuni în alte țări ale UE. Operațiunile polițienești și anchetele penale rămân în responsabilitatea statelor membre, aceste standarde comune facilitând doar activitatea polițiștilor în alte țări ale UE. Recomandarea va promova, de asemenea, o cultură comună la nivelul UE a activităților polițienești prin formare comună, inclusiv cursuri de limbi străine sau programe de schimb.
  • Noi reguli privind schimbul de informații între autoritățile de aplicare a legii din statele membre: polițiștii dintr-un stat membru ar trebui să poată avea un acces echivalent la informațiile aflate la dispoziția colegilor lor din alt stat membru, în aceleași condiții. Statele membre ar trebui să instituie un punct unic de contact, operațional 24/7, dotat cu personal adecvat și acționând ca un „ghișeu unic” pentru schimbul de informații cu alte țări ale UE. Informațiile solicitate ar trebui să fie puse la dispoziție în termen de 8 ore (pentru cazurile urgente), cu un termen maxim de 7 zile. Aplicația de rețea pentru schimbul securizat de informații (SIENA), gestionată de Europol, ar trebui să devină canalul de comunicare implicit.
  • Norme revizuite privind schimbul automatizat de date pentru cooperarea polițienească în cadrul mecanismului Prüm, pentru a îmbunătăți, a facilita și a accelera schimbul de date și a contribui la identificarea infractorilor. De exemplu, adăugarea de imagini faciale ale suspecților și ale infractorilor condamnați și de caziere judiciare la schimbul automat de date și introducerea unui router central la care să se poată conecta bazele de date naționale, înlocuindu-se astfel multitudinea de conexiuni dintre bazele de date naționale. Europol va fi în măsură, de asemenea, să sprijine statele membre într-un mod mai eficient, verificând datele provenind din țări terțe din bazele de date ale statelor membre, ceea ce va permite identificarea infractorilor cunoscuți de țările din afara UE.

În prezent, Parlamentul European și Consiliul trebuie să examineze și să adopte propunerile de directivă privind schimbul de informații și de regulament privind schimbul automatizat de date. Propunerea de recomandare a Consiliului privind cooperarea polițienească operativă este pe masa Consiliului pentru a fi discutată și adoptată, după consultarea Parlamentului European. Recomandarea ar urma să servească ulterior drept bază pentru ca toate statele membre să își actualizeze acordurile naționale sau bilaterale existente.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană propune un nou instrument pentru a contracara utilizarea măsurilor economice coercitive de către țările terțe

Published

on

© Ursula von der Leyen - Twitter

Comisia Europeană a propus miercuri un nou instrument pentru a contracara utilizarea măsurilor economice coercitive de către țările terțe, instrumentul juridic reprezentând un răspuns la faptul că, în ultimii ani, UE și statele sale membre au devenit ținta unor presiuni economice deliberate, informează comunicatul oficial. 

Instrumentul juridic îi va permite Uniunii Europene să se apere mai bine pe scena mondială. Scopul este de a descuraja țările terțe să restricționeze sau să amenințe să restricționeze comerțul sau investițiile pentru a determina o schimbare a politicii UE în domenii precum schimbările climatice, fiscalitatea sau siguranța alimentară.

Instrumentul anti-coerciții este conceput să detensioneze relațiile economice și să determine stoparea unor măsuri coercitive specifice prin intermediul dialogului, ca prim pas. Orice contramăsuri luate de UE ar fi aplicate numai în ultimă instanță, atunci când nu există nicio altă modalitate de a contracara intimidarea prin măsuri economice, care poate lua multe forme.

Acestea variază de la instrumente explicite de coerciție și de apărare comercială îndreptate împotriva UE utilizate de unele țări, la controale selective la frontieră sau controale în sfera siguranței alimentare vizând produsele dintr-o anumită țară a UE, până la boicotarea unor produse cu o anumită origine. Scopul contramăsurilor este de a menține dreptul legitim al UE și al statelor membre de a face alegeri și de a lua decizii în materie de politici în mod suveran, precum și de a preveni interferențele grave în suveranitatea Uniunii sau a statelor sale membre.

 „Într-o perioadă de tensiuni geopolitice tot mai accentuate, comerțul este din ce în ce mai mult utilizat ca armă, iar UE și statele sale membre devin ținte ale intimidării economice. Avem nevoie de instrumente adecvate pentru a răspunde în mod corespunzător. Prin această propunere, transmitem mesajul clar că UE își va apăra cu fermitate interesele. Principalul obiectiv al instrumentului anti-coerciții este de a acționa ca un factor de descurajare. Dar de acum dispunem de mai multe instrumente atunci când suntem nevoiți să acționăm. Acest instrument ne va permite să răspundem provocărilor geopolitice din următoarele decenii, menținând Europa puternică și flexibilă”, a transmis Valdis Dombrovskis, vicepreședinte executiv și comisar pentru comerț. 

Cu acest nou instrument, Uniunea Europeană va fi în măsură să răspundă măsurilor economice coercitive într-un mod structurat și uniform. Un cadru legislativ dedicat asigură previzibilitate și transparență; el evidențiază aderarea UE la o abordare bazată pe norme, inclusiv la nivel internațional.

Mai mult, UE va colabora direct cu o țară în cauză pentru a pune capăt intimidării economice. Dacă intimidarea economică nu se oprește imediat, noul instrument va permite Uniunii să reacționeze rapid și eficient, oferind un răspuns personalizat și proporțional pentru fiecare situație, de la impunerea de tarife și restricționarea importurilor din țara în cauză, la restricții vizând serviciile sau investițiile sau la măsuri de limitare a accesului la piața internă a UE.


Propunerea Comisiei vine în urma solicitărilor inițiate de Parlamentul European și de mai multe state membre. Ea a fost făcută cunoscută într-o Declarație comună a Comisiei, a Consiliului și a Parlamentului European privind un instrument pentru descurajarea și contracararea acțiunilor coercitive desfășurate de țări terțe, emisă în 2 februarie.

Propunerea a fost elaborată în urma unei consultări publice laborioase desfășurate la nivelul UE (inclusiv a unei evaluări a impactului), în cadrul căreia multe dintre părțile interesate – în special întreprinderile, asociațiile industriale și grupurile de reflecție – au semnalat problema intimidării economice și a măsurilor coercitive îndreptate împotriva intereselor UE și au sprijinit elaborarea la nivelul UE a unui instrument disuasiv.

În prezent, propunerea trebuie discutată și aprobată de Parlamentul European și de Consiliul Uniunii Europene. Ea va fi luată în considerare în cadrul procedurii legislative ordinare, prin care Parlamentul și Consiliul își vor elabora pozițiile la nivel intern înainte de a negocia între ele în cadrul discuțiilor din cadrul trilogului, cu participarea Comisiei. În următoarele două luni, părțile interesate și cetățenii pot oferi puncte de vedere suplimentare cu privire la care Comisia va prezenta un raport Consiliului și Parlamentului.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
EUROPARLAMENTARI ROMÂNI3 hours ago

Eurodeputatul Gheorghe Falcă: Angela Merkel, un cancelar creștin-democrat care a condus Germania cu determinare și fermitate

U.E.4 hours ago

IMAGINEA ZILEI în Europa. Fostul cancelar al Germaniei Angela Merkel i-a predat ștafeta lui Olaf Scholz și se retrage din politică

CHINA4 hours ago

UE reacționează în cazul tensiunilor comerciale dintre China și Lituania: Suntem pregătiți să ne opunem măsurilor coercitive îndreptate împotriva oricărui stat membru

REPUBLICA MOLDOVA4 hours ago

Maia Sandu își exprimă “recunoștința profundă” față de Angela Merkel: Este politicianul-model care a dat tonul politicii europene și a fost prietenul R. Moldova

COMISIA EUROPEANA5 hours ago

Comisia Europeană oferă acces deschis la soluțiile sale de software în beneficiul întreprinderilor, al inovatorilor și al domeniilor de interes public

ROMÂNIA5 hours ago

Klaus Iohannis, întâlnire cu ambasadorii statelor membre la București: Reiterez sprijinul puternic al României pentru parcursul european al Republicii Moldova

INTERNAȚIONAL5 hours ago

Lideri din întreaga lume l-au felicitat pe Olaf Scholz după alegerea sa în funcția de cancelar al Germaniei

U.E.5 hours ago

Președintele Germaniei Frank-Walter Steinmeier îl îndeamnă pe noul cancelar Olaf Scholz ”să își ia în serios marea responsabilitate care atârnă pe umerii” săi în combaterea pandemiei

U.E.5 hours ago

Emmanuel Macron îl primește vineri la Paris pe Olaf Scholz, în prima vizită externă a noului cancelar german: Să scriem împreună cooperarea franco-germană pentru Europa

Alin Mituța6 hours ago

Europarlamentarul Alin Mituța: Românii trebuie să aibă acces la servicii de sănătate la același nivel cu ceilalți europeni

SUA9 hours ago

UE-SUA lansează un dialog comun privind politica de concurență în domeniul tehnologiei

ROMÂNIA5 days ago

Premierul Nicolae Ciucă atrage atenția că trebuie elaborată cât mai rapid OUG privind cadrul de implementare a PNRR

ROMÂNIA1 week ago

Klaus Iohannis a decorat cadre medicale, profesori și reprezentați ai societății civile cu prilejul Zilei Naționale a României: O recunoaștere a meritelor oamenilor care aduc cinste țării noastre

MAREA BRITANIE1 week ago

Ziua Națională a României. Ambasadorul Regatului Unit la București: Combaterea problemelor climatice va reprezenta un ”aspect important al cooperării” dintre țările noastre

POLITICĂ1 week ago

Premierul Nicolae Ciucă, îndemn la unitate de Ziua Națională: Marea Unire rămâne cea mai frumoasă pagină din istoria României, o lecție despre coeziune care acum ne este necesară

COMISIA EUROPEANA1 week ago

Ursula von der Leyen salută decizia OMS de a începe negocierile pentru un tratat internațional privind pandemiile: Spiritul de acțiune colectivă, singurul răspuns pentru combaterea pandemiilor

U.E.1 week ago

Charles Michel, la sesiunea specială a Adunării Mondiale a Sănătății pentru un tratat internațional privind pandemiile: Sper că vom face istorie. Abordarea „O singură sănătate” este un „must-have”

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI1 week ago

Mircea Hava pune la dispoziția oricărei ”comunități care dorește să cunoască și să acceseze fondurile” UE experiența sa de peste 20 de ani ca primar: Banii europeni pot schimba, din temelii, un oraș

ROMÂNIA1 week ago

Varianta Omicron: România trimite un avion Tarom pentru a-și repatria cetățenii blocați în Africa de Sud și se oferă să ajute și alte state UE care nu au reușit acest lucru, în limita capacității aeronavei

ROMÂNIA1 week ago

Premierul Nicolae Ciucă, întâlnire cu ministrul Sănătății: România urmează recomandările ECDC și ale Comisiei Europene. Românii care vin din țări din sudul Africii vor fi carantinați timp de 14 zile

Team2Share

Trending