Connect with us

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană aprobă PNRR-ul de 6,3 mld. de euro al Slovaciei. Bratislava va primi o prefinanțare de 823 milioane de euro pentru redresare

Published

on

© European Union, 2021/ Source: EC - Audiovisual Service

Comisia Europeană a adoptat astăzi o evaluare pozitivă a planului de redresare și de reziliență (PNRR) al Slovaciei. Acesta este un pas important în vederea plății de către UE a unor subvenții în valoare de 6,3 miliarde EUR în cadrul mecanismului de redresare și reziliență (RRF), informează un comunicat. Această finanțare va sprijini punerea în aplicare a măsurilor cruciale de investiții și de reformă prezentate în planul de redresare și de reziliență al Slovaciei. De asemenea, va juca un rol esențial pentru ca Slovacia să poată depăși provocările pandemiei COVID-19 și să devină mai puternică.

„Sunt încântată să prezint evaluarea pozitivă a Comisiei Europene cu privire la planul de redresare și de reziliență al Slovaciei. Planul reprezintă un efort semnificativ al Slovaciei de a aborda provocările cu care se confruntă și de a se asigura că nimeni nu este lăsat în urmă în timp ce asigurăm tranziția ecologică și digitală. Planul include un număr mare de reforme, precum și multe investiții relevante pentru climă și va da un impuls digitalizării. Vom fi alături de dumneavoastră la fiecare pas pentru a ne asigura că planul își va atinge întregul potențial”, a declarat președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

 

Ursula von der Leyen își continuă luni, 21 iunie, turneul prin capitalele Uniunii Europene în vederea sprijinirii planurilor naționale de redresare și reziliență, după ce săptămâna trecută a vizitat Portugalia, Spania, Grecia, Danemarca și Luxemburg. Astfel, șefa Comisiei Europene s-a întâlnit în Austria cu cancelarul austriac Sebastian Kurz, pentru a discuta în detaliu planul național de redresare și reziliență al Austriei. Ulterior, în a doua parte a zilei, aceasta s-a deplasat la Bratislava, unde a avut o întrevedere cu premierul slovac Eduard Heger. 

Marți (22 iunie), Ursula von der Leyen va merge în Germania, Italia și Letonia, iar miercuri (23 iunie), în Belgia și Franța. 

Planul slovac face parte dintr-un răspuns coordonat fără precedent al UE la criza COVID-19, pentru a aborda provocările europene comune prin adoptarea tranziției ecologice și digitale, pentru a consolida rezistența economică și socială și coeziunea pieței unice.

Comisia a evaluat planul Slovaciei pe baza criteriilor stabilite în Regulamentul privind RRF. Analiza Comisiei a avut în vedere, în special, dacă investițiile și reformele prevăzute în planul Slovaciei sprijină tranziția ecologică și digitală, contribuie la abordarea eficientă a provocărilor identificate în cadrul semestrului european și consolidează potențialul de creștere, crearea de locuri de muncă și reziliența economică și socială.

MRR – care se află în centrul NextGenerationEU – va oferi până la 672,5 miliarde EUR (în prețuri curente) pentru a sprijini investițiile și reformele în întreaga UE. În cadrul acestui Mecanism, planurile naționale trebuie să repartizeze cel puțin 37% din cheltuieli pe proiecte care sunt în conformitate cu obiectivul UE pentru 2050 de reducere netă la zero a emisiilor de gaze cu efect de seră, respectiv 20% pe digitalizare.

Asigurarea tranziției ecologice și digitale a Slovaciei

Evaluarea Comisiei constată că planul Slovaciei alocă 43% din resursele totale măsurilor care sprijină obiectivele climatice. Acestea includ investiții în noi capacități de energie regenerabilă, eficiență energetică, ecologizarea clădirilor private și publice (inclusiv a spitalelor și școlilor), dezvoltarea de noi infrastructuri pentru punctele de încărcare a vehiculelor electrice, transportul public, decarbonizarea industriei și adaptarea la schimbările climatice.

De asemenea, evaluarea Comisiei constată că planul Slovaciei alocă 21% din totalul fondurilor disponibile pentru măsuri care sprijină tranziția digitală. Aceasta include investiții în e-guvernanță, în transformarea digitală a educației și a asistenței medicale, împreună cu sprijinul pentru îmbunătățirea tehnologiilor digitale disponibile pentru întreprinderi, în special pentru IMM-uri.

Consiliul va avea acum la dispoziție, de regulă, patru săptămâni pentru a adopta propunerea Comisiei. Aprobarea planului de către Consiliu ar permite deblocarea a 823 de milioane EUR către Slovacia sub formă de prefinanțare. Aceasta reprezintă 13% din suma totală alocată Slovaciei.

Comisia va autoriza plățile ulterioare pe baza îndeplinirii satisfăcătoare a etapelor și obiectivelor prevăzute în decizia de punere în aplicare a Consiliului, reflectând progresele înregistrate în implementarea investițiilor și a reformelor.

Potrivit Comisiei, în toate țările, președintele von der Leyen va vizita proiecte care vor fi finanțate prin intermediul Mecanismului de Redresare și Reziliență, axate în principal pe cercetare și pe tranziția ecologică și digitală.

În ceea ce privește România, PNRR ar putea fi aprobat de Comisia Europeană în luna septembrie, în urma unei etape de clarificăridupă ce Executivul european a aprobat solicitarea țării noastre de a prelungi perioada de evaluare.

Documentul transmis la 31 mai și publicat la 2 iunie cuprinde proiecte în valoare de 29,2 miliarde de euro, din banii alocaţi urmând a fi finanţate cu sume mari trei sectoare importante: Transporturi – 6,7 miliarde de euro, Educaţia – 3,6 miliarde de euro şi Sănătatea – 2,4 miliarde de euro.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

COMISIA EUROPEANA

Green Deal: Comisia Europeană a adoptat cea mai cuprinzătoare reformă privind statisticile din domeniul energiei

Published

on

© European Union, 2017/Source: EC - Audiovisual Service

Comisia Europeană a adoptat astăzi cea mai cuprinzătoare modificare a regulamentului privind statisticile din domeniul energiei care a avut loc vreodată, cu scopul de a sprijini și mai mult Pactul Verde European, arată un comunicat.

Această modificare, care va intra în vigoare în luna februarie, va furniza statistici pentru a monitoriza o serie de inițiative politice de decarbonizare a economiei europene, inclusiv Uniunea Energetică și pachetul “Fit for 55”, precum și Strategia privind hidrogenul și Inițiativa privind Bateriile. Noile statistici vor fi disponibile pentru prima dată pentru anul 2022.

Salutând adoptarea de astăzi, comisarul pentru economie, Paolo Gentiloni, a declarat:

„Modificarea de astăzi a regulamentului privind statisticile energetice marchează o etapă importantă pe calea unei tranziții credibile și bazate pe dovezi către o economie neutră din punct de vedere climatic. Prin acest act juridic, stabilim ritmul pentru statisticile energetice la nivel mondial, rămânem în fața evoluțiilor politice și încorporăm deja nevoile de date din pachetul “Fit for 55″ și din alte inițiative politice importante, în conformitate cu prioritățile Comisiei.”

Prin această modificare, Eurostat va publica date noi și mai detaliate, de înaltă calitate, cu privire la:

  • noile surse de energie, cum ar fi hidrogenul, care va juca un rol-cheie în sectoarele greu de decarbonizat (cum ar fi transportul maritim și aerian). Aceste noi statistici vor diferenția hidrogenul verde (produs din energie regenerabilă) de hidrogenul produs din petrol sau gaz și vor include date pentru a monitoriza modul în care hidrogenul este utilizat în economia europeană.
  • producția descentralizată de energie electrică, pentru a monitoriza micii producători, cum ar fi gospodăriile/firmele care își instalează propriile panouri solare fotovoltaice pe acoperișuri sau societățile agricole/silvice care își produc propria energie electrică din biomasă sau biogaz.
  • bateriile de mari dimensiuni, care vor deveni esențiale pentru stocarea energiei electrice și pentru stabilizarea viitoarelor rețele inteligente cu o penetrare ridicată a surselor regenerabile de energie (deoarece producția eoliană sau solară este variabilă și producția sa nu poate fi reglată cu precizie pentru a satisface cererea).
  • capacități electrice nou instalate și dezafectate pentru a monitoriza transformarea sectorului de producție de energie electrică din UE, deoarece centralele electrice cu emisii mari de carbon (de exemplu, cele pe bază de cărbune) sunt închise și înlocuite cu centrale electrice regenerabile (cum ar fi sistemele fotovoltaice solare sau eoliene). Această transformare este esențială pentru îndeplinirea angajamentelor din pachetul “Fit for 55”.
  • utilizarea non-energetică a surselor regenerabile de energie pentru a înlocui materialele cu emisii mari de dioxid de carbon cu produse noi și sustenabile pe bază de biomasă, cum ar fi produsele biochimice, bio-lubrifianții pentru industria auto sau bio-asfaltul pentru drumurile noastre.
  • repartizarea consumului final de energie (în sprijinul Directivei privind eficiența energetică (UE) 2018/2002) în:
    • sectorul serviciilor, oferind detalii privind consumul de energie în sectoare precum educația, comerțul cu ridicata și cu amănuntul, cazarea, serviciile de alimentație publică, activitățile spitalicești și multe altele.
    • pentru activitățile de transport în sectorul feroviar (identificând metroul și tramvaiul, transportul feroviar de mare viteză și convențional, transportul de marfă și transportul de călători) și în sectorul rutier (vehicule grele, transporturi colective, precum și autoturisme și camionete).
  • consumul de energie în centrele de date, care este în creștere accentuată și care este esențial de monitorizat pentru a înțelege impactul economiei digitale asupra mediului.

După negocieri intense cu statele membre pentru a se asigura că nevoile de date care decurg din pachetul “Fit for 55” și din alte inițiative politice în domeniul energiei au fost rapid încorporate, propunerea a fost aprobată de Comitetul Sistemului Statistic European, cu o mare majoritate a statelor membre în favoarea acesteia (reprezentând 95,52% din populația UE). În conformitate cu procedura de reglementare supusă controlului pentru această modificare, aceasta a fost înaintată Parlamentului European și Consiliului pentru o examinare de 3 luni. Ambii colegiuitori au aprobat fără observații, deschizând calea pentru adoptarea de astăzi de către Comisie.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Ursula von der Leyen: Dacă toți europenii vaccinați și-ar face doza booster, am putea evita aproximativ 1 milion de spitalizări

Published

on

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, salută numărul cetățenilor europeni care au ales să se vaccineze și cu o doză booster, în contextul în care majoritatea statelor membre se confruntă cu un număr ridicat de cazuri de COVID-19.

„Jumătate dintre adulții din UE și-au făcut acum doza booster.Este un lucru bun. Dar trebuie să facem mai mult. Vaccinarea și dozele booster reprezintă cea mai bună protecție împotriva COVID, inclusiv Omicron. Dacă toți europenii vaccinați și-ar face doza booster, am putea evita aproximativ 1 milion de spitalizări”, a transmis astăzi, Ursula von der Leyen, pe contul de Twitter.

Citiți și: Noi reguli de călătorie în UE, începând cu 1 februarie: Certificatul digital va fi valabil 270 de zile pentru cei care au schemă completă de vaccinare sau booster

Consiliul UE a adoptat în această săptămână un set de recomandări privind libera circulație în interiorul UE în condiții de siguranță în timpul pandemiei de COVID-19. Cei vaccinați cu o schemă completă sau care au făcut o doză booster între timp, vor avea avea certificatul digital COVID-19 valabil pentru 270 de zile. Astfel, de la 1 februarie vor intra în vigoare urămătoarele prevederi. 

Călătorii care au un certificat digital COVID UE valabil nu ar trebui să facă obiectul unor restricții suplimentare la libera circulație.

Un certificat digital COVID UE valabil va include:

  • Un certificat de vaccinare pentru un vaccin aprobat la nivel european, dacă au trecut cel puțin 14 zile și cel mult 270 de zile de la schema completă de vaccinare sau de la doza booster. Statele membre ar putea accepta, de asemenea, certificate de vaccinare pentru vaccinuri aprobate de autoritățile naționale sau de OMS.
  • Un rezultat negativ la testul PCR obținut cu cel mult 72 de ore înainte de călătorie sau un rezultat negativ la testul rapid antigen obținut cu cel mult 24 de ore înainte de călătorie.
  • Un certificat de recuperare care să indice că nu au trecut mai mult de 180 de zile de la data primului rezultat pozitiv al testului, potrivit căruia ați fost bolnav de COVID-19.
  • Persoanele care nu dețin un certificat digital COVID al UE ar putea fi obligate să se supună unui test înainte sau în termen de cel mult 24 de ore de la sosire. Călătorii care au o funcție sau o nevoie esențială, persoanele care fac naveta transfrontalieră și copiii sub 12 ani ar trebui să fie scutiți de această cerință.

Acordul vine în urma propunerii Comisiei Europene din 25 noiembrie 2021.

 

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Uniunea Europeană a Sănătății: Luni intră în vigoare noul regulament privind îmbunătățirea studiilor clinice în UE

Published

on

© European Union 2021 - Source : EP

Începând de luni, 31 ianuarie, evaluarea  studiilor clinice în întreaga UE va fi armonizată, în special prin intermediul unui sistem de informații privind studiile clinice (CTIS) gestionat de Agenția Europeană pentru Medicamente, datorită unui nou regulament realizat de Comisia European cu ajutorul statelor membre și părților interesate, potrivit comunicatului oficial al Comisiei Europene.

Începând cu 31 ianuarie va intra în vigoare Regulamentul privind studiile clinice. Acest regulament va îmbunătăți desfășurarea studiilor clinice în UE, cu cele mai înalte standarde de siguranță pentru participanți și o mai mare transparență a informațiilor referitoare la acestea.

„Regulamentul privind studiile clinice marchează un pas important și pozitiv pentru pacienții europeni și ne aduce mai aproape de o Uniune Europeană a Sănătății mai puternică. Acesta ne va permite o autorizare mai rapidă a studiilor clinice în statele noastre membre, îmbunătățind astfel eficiența cercetării clinice în ansamblu. În același timp, standardele înalte de calitate și siguranță deja stabilite pentru astfel de studii vor fi menținute. În timp ce aproape 4.000 de studii clinice se desfășoară deja în fiecare an în UE, regulamentul va face ca cercetarea vitală să fie și mai benefică pentru cercetătorii și pacienții care depind cel mai mult de studii rapide și fiabile”, a transmis comisarul european pentru sănătate, Stella Kyriakides.

Astfel, în următorii ani, regulamentul va crea un cadru pentru un proces mai agil de aprobare a studiilor clinice, care va aduce statele membre mai aproape unele de altele în domeniul studiilor clinice: „Acest lucru va inspira și mai multă încredere în rândul cetățenilor, care se află în centrul cercetării clinice. Acesta este motivul pentru care regulamentul se bazează pe principiul-cheie al transparenței, permițând un control public la fiecare pas”, a mai adăugat aceasta.

Stella Kyriakides le-a mulțumit statelor membre și părților interesate care au colaborat îndeaproape cu Comisia Europeană pentru a pune în aplicare noul cadru de reglementare pentru studiile clinice în Europa: „Sunt, de asemenea, recunoscător Agenției Europene pentru Medicamente, nu numai pentru munca depusă în ceea ce privește regulamentul, ci și pentru sprijinul acordat în crearea sistemului de informații privind studiile clinice, care va reprezenta un punct de intrare unic pentru transmiterea informațiilor privind studiile clinice în UE.”

Continue Reading

Facebook

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI6 hours ago

Interviu | Pachetul ”Fit for 55”: Marian-Jean Marinescu pledează pentru investiții în ”dezvoltare de tehnologii”: Trebuie să reducem emisiile de gaze cu efect de seră, nu mobilitatea

Dan Motreanu7 hours ago

Dan Motreanu: Planul de restructurare a CE Oltenia, componentă esențială pentru stabilitatea și dezvoltarea economică a Regiunii Oltenia

ROMÂNIA8 hours ago

Președintele Klaus Iohannis: Aderarea cât mai rapidă la OCDE constituie o prioritate pentru România

COMISIA EUROPEANA9 hours ago

Green Deal: Comisia Europeană a adoptat cea mai cuprinzătoare reformă privind statisticile din domeniul energiei

COMUNICATE DE PRESĂ9 hours ago

New Strategy Center, Universitatea de Vest din Timișoara și Academia Forțelor Terestre din Sibiu prezintă rezultatele proiectului inedit „Investments in a Safer Future”

COMISIA EUROPEANA9 hours ago

Ursula von der Leyen: Dacă toți europenii vaccinați și-ar face doza booster, am putea evita aproximativ 1 milion de spitalizări

INTERNAȚIONAL9 hours ago

Papa Francisc consideră că propagarea știrilor false și a dezinformării pe tema COVID-19 reprezintă o încălcare a drepturilor omului

U.E.10 hours ago

Ministrul leton al Apărării critică relația ”imorală și ipocrită” a Germaniei cu Rusia și China

COMISIA EUROPEANA11 hours ago

Uniunea Europeană a Sănătății: Luni intră în vigoare noul regulament privind îmbunătățirea studiilor clinice în UE

ROMÂNIA11 hours ago

OCDE: Performanța economică a României depinde de aplicarea PNRR pentru reforma urgentă a pensiilor, lupta anticorupție, educație și tranziția ecologică și digitală

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI6 hours ago

Interviu | Pachetul ”Fit for 55”: Marian-Jean Marinescu pledează pentru investiții în ”dezvoltare de tehnologii”: Trebuie să reducem emisiile de gaze cu efect de seră, nu mobilitatea

ROMÂNIA11 hours ago

OCDE: Performanța economică a României depinde de aplicarea PNRR pentru reforma urgentă a pensiilor, lupta anticorupție, educație și tranziția ecologică și digitală

U.E.1 day ago

Din Bundestag, președintele Parlamentului israelian face apel la apărarea democrației: Zidurile acestei clădiri, martori tăcuți, ne reamintesc că avem obligația să o apărăm

NATO2 days ago

Klaus Iohannis: Planificarea sancțiunilor UE împotriva Rusiei este accelerată. România se pregătește să gestioneze efectele situației de securitate

NATO2 days ago

Klaus Iohannis: România are un dialog permanent cu NATO, SUA, UE și OSCE. Acțiunile Rusiei încearcă să modifice în mod inacceptabil arhitectura europeană de securitate

NATO2 days ago

Klaus Iohannis: Suntem gata să găzduim o prezență NATO crescută pe teritoriul României. Suntem în contact cu SUA și Franța în acest sens

NATO2 days ago

Klaus Iohannis: CSAT a adoptat un plan de măsuri ca România să fie pregătită pentru orice scenariu. Ca membru al NATO, ne bucurăm de toate garanțiile de securitate

ROMÂNIA3 days ago

Șeful diplomației române, Bogdan Aurescu: Vom continua să condamnăm public, fără ezitare, orice încercare de a nega sau distorsiona Holocaustul

ROMÂNIA4 days ago

Președintele Klaus Iohannis: Suntem un model de bune practici în regiune prin extinderea și consolidarea programelor educaționale despre istoria evreilor și a Holocaustului

INTERVIURI1 week ago

INTERVIU Patriciu Achimaș-Cadariu: Noul Plan Național de Combatere a Cancerului este echivalentul unui ”PNRR al cancerului”. Există proiecte destinate finanțărilor europene

Advertisement

Team2Share

Trending