Connect with us

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană așteaptă observații la propunerea de revizuire a normelor UE privind ajutoarele de stat pentru sectoarele agricol, forestier și pescăresc

Published

on

© European Union, 2021/ Source: EC - Audiovisual Service

Comisia Europeană invită toate părțile interesate să își prezinte observațiile cu privire la normele revizuite propuse privind ajutoarele de stat pentru sectoarele agricol, forestier și pescăresc. Scopul revizuirii propuse este de a alinia normele actuale la prioritățile strategice actuale ale UE, în special la politica agricolă comună (PAC), la politica comună în domeniul pescuitului (PCP), precum și la Pactul verde european. Statele membre și alte părți interesate pot răspunde la consultare până la 13 martie 2022, se arată într-un comunicat oficial.

Vicepreședinta executivă Margrethe Vestager, responsabilă cu politica în domeniul concurenței, a declarat: „Propunerile de astăzi vizează să asigure faptul că normele noastre privind ajutoarele de stat pentru sectoarele agricol, forestier și pescăresc sunt adecvate pentru tranziția verde. Normele revizuite vor facilita furnizarea mai rapidă a finanțărilor de către statele membre, fără a cauza denaturări nejustificate ale concurenței pe piața unică. Încurajăm toate părțile interesate să ne transmită punctele lor de vedere.”

Consultarea se referă la propunerile de revizuire a diferitelor seturi de norme privind ajutoarele de stat aplicabile sectoarelor agricol, forestier și pescăresc, și anume Orientările din 2014 privind ajutoarele de stat în sectoarele agricol și forestier și în zonele ruraleRegulamentul de exceptare pe categorii de ajutoare în sectorul agricol („ABER”), Orientările pentru examinarea ajutoarelor de stat în sectorul pescuitului și acvaculturiiRegulamentul de exceptare pe categorii de ajutoare în sectorul pescăresc („FIBER”) și Regulamentul privind ajutoarele de minimis în sectorul pescuitului.

Comisia a realizat o evaluare a normelor existente aplicabile sectoarelor agricol și forestier, iar o evaluare a normelor aplicabile sectorului pescăresc este în curs. Contribuțiile colectate se reflectă în propunerile care fac obiectul consultării.

Pe această bază, Comisia consideră că normele care fac obiectul examinării funcționează bine și sunt, în linii mari, adecvate scopului. Într-adevăr, ele răspund în mare măsură nevoilor sectoarelor în cauză, contribuind în același timp la realizarea obiectivelor de politică mai ample ale UE, cum ar fi protecția mediului, precum și sănătatea plantelor, a animalelor și, în general, sănătatea publică.

În același timp, evaluarea a scos în evidență faptul că normele existente necesită anumite revizuiri specifice, inclusiv clarificări ale unor concepte, o mai mare raționalizare și simplificare, precum și o serie de ajustări pentru a reflecta într-o mai mare măsură atât evoluțiile pieței și cele tehnologice, cât și prioritățile strategice actuale ale UE, inclusiv, în special, Pactul verde europeanStrategia „De la fermă la consumator” și Strategia în domeniul biodiversității. În plus, normele trebuie adaptate pentru a permite statelor membre să pună rapid în aplicare politica agricolă comună (PAC) reformată și noul Fond european pentru afaceri maritime, pescuit și acvacultură (FEAMPA).

În acest context, Comisia propune o serie de modificări ale diferitelor seturi de norme, cum ar fi, printre altele:

  • Orientările privind ajutoarele de stat în sectoarele agricol și forestier și în zonele rurale. Comisia propune să se considere că acțiunile statelor membre din cadrul PAC reformate, desfășurate ca parte a planurilor lor strategice PAC, sunt conforme cu normele UE privind ajutoarele de stat, astfel încât procedura necesară de aprobare a ajutoarelor de stat să poată fi efectuată rapid. Propunerea introduce, de asemenea, noi categorii de ajutoare care trebuie să fie evaluate și aprobate în temeiul orientărilor, de exemplu, ajutoarele pentru prevenirea, controlul și eradicarea infestării cu specii alogene invazive și cu boli emergente, în vederea protejării sănătății plantelor și a animalelor, precum și a sănătății publice. În plus, orientările revizuite propuse oferă mai multe stimulente pentru măsurile de gestionare a pădurilor care sunt favorabile mediului și climei (așa-numitele servicii de silvomediu și servicii climatice), prin creșterea intensității maxime a ajutorului la 120 % din costurile eligibile pentru serviciile legate de biodiversitate, climă, apă sau sol și pentru schemele de sechestrare a carbonului în solurile agricole.
  • Regulamentul de exceptare pe categorii de ajutoare în sectorul agricol. Comisia propune alinierea intensităților ajutoarelor necesare pentru ca o măsură să intre sub incidența ABER la cele prevăzute în planurile strategice PAC din cadrul politicii agricole comune (PAC) reformate. Comisia propune, de asemenea, introducerea unor noi categorii de măsuri de ajutor care să fie exceptate pe categorii, de exemplu ajutoarele destinate reparării daunelor cauzate de speciile protejate de animale și ajutoarele pentru compensarea costurilor suplimentare suportate atunci când terenurile agricole sunt situate în zone Natura 2000.
  • Orientările pentru examinarea ajutoarelor de stat în sectorul pescuitului și acvaculturii. Comisia propune introducerea unor noi categorii de ajutoare care să fie evaluate de Comisie în temeiul orientărilor, printre care ajutoarele pentru prevenirea, controlul și eradicarea infestării cu specii alogene invazive și boli emergente și ajutoarele pentru compensarea daunelor cauzate de speciile protejate de animale (cu excepția cazului în care acestea sunt exceptate pe categorii). De asemenea, proiectul de orientări propus clarifică și raționalizează normele dintr-o serie de domenii, de exemplu cele referitoare la ajutoarele pentru reînnoirea flotei de pescuit în regiunile ultraperiferice. Scopul este de a spori lizibilitatea proiectului de orientări, facilitând astfel aplicarea acestora și oferind mai multă claritate statelor membre, ținând seama și de experiența dobândită.
  • Regulamentul de exceptare pe categorii de ajutoare în sectorul pescăresc. Comisia propune exceptarea unor noi categorii de măsuri de ajutor de la obligația de notificare către Comisie și de aprobare de către aceasta, în special ajutoarele pentru compensarea pagubelor cauzate de speciile protejate de animale și ajutoarele pentru compensarea pagubelor cauzate de anumite condiții meteorologice nefavorabile.
  • Regulamentul privind ajutoarele de minimis în sectorul pescuitului. Comisia propune o actualizare a sumelor cumulate maxime ale ajutoarelor de minimis care pot fi acordate fiecărui stat membru pe baza unor date sectoriale mai recente.

Propunerile care fac obiectul consultărilor și toate detaliile privind consultările publice sunt disponibile:

  • aici, în ceea ce privește sectoarele agricol și forestier și zonele rurale și
  • aici, în ceea ce privește sectorul pescăresc.

Etapele următoare

În plus față de consultarea lansată astăzi, proiectele de texte revizuite ale ABER și FIBER, precum și Regulamentul revizuit privind ajutoarele de minimis în sectorul pescuitului vor fi discutate, de asemenea, în cadrul a două reuniuni la care vor participa reprezentanți ai Comisiei și ai statelor membre. Prima reuniune se va desfășura spre sfârșitul perioadei de consultare, iar cea de a doua va avea loc după revizuirea proiectelor pe baza contribuțiilor primite pe parcursul consultării publice. Proiectul de orientări va fi, de asemenea, discutat în cadrul unei reuniuni multilaterale cu statele membre, care va avea loc spre sfârșitul perioadei de consultare.

Astfel, se va asigura faptul că atât statele membre, cât și alte părți interesate vor avea suficiente posibilități de a formula observații cu privire la proiectele de propuneri ale Comisiei.

Se preconizează că normele revizuite vor fi adoptate la sfârșitul anului 2022.

Context

Regulamentul de exceptare pe categorii în sectorul agricol (ABER) și Regulamentul de exceptare pe categorii în sectorul pescăresc (FIBER) declară anumite categorii de ajutoare de stat ca fiind compatibile cu tratatul și le scutesc de obligația de notificare prealabilă a Comisiei și de aprobare de către aceasta, dacă acestea îndeplinesc anumite condiții.

Această exceptare reprezintă o simplificare majoră, care permite statelor membre să acorde rapid ajutoare în cazurile în care sunt îndeplinite condițiile care limitează denaturarea concurenței pe piața unică. Ca urmare a acestor norme, statele membre pun în aplicare în prezent un procent ridicat de măsuri de ajutor de stat fără a fi necesară aprobarea prealabilă a Comisiei, acest procent fiind, de exemplu, de aproximativ 80 % în sectorul agricol. Această soluție este în concordanță cu abordarea Comisiei de a se concentra asupra obținerii de rezultate mai bune și mai rapide, implicându-se mai puțin în cazurile în care intervenția sa nu aduce valoare adăugată.

Normele prevăzute în ABER și FIBER sunt complementare celor prevăzute în Orientările aplicabile sectoarelor agricol, forestier și pescăresc, care stabilesc condițiile în care Comisia evaluează dacă măsurile de ajutor de stat care nu sunt exceptate pe categorii sunt compatibile cu piața unică. Aceste două seturi de norme formează împreună un cadru de reglementare cuprinzător pentru acordarea de ajutoare de stat în sectoarele agricol, forestier și pescăresc.

Regulamentele de minimis scutesc ajutoarele de valoare redusă de controlul ajutoarelor de stat, deoarece se consideră că acestea nu au niciun impact asupra concurenței și a schimburilor comerciale de pe piața unică. În consecință, ajutoarele de minimis pot fi acordate fără notificarea prealabilă a Comisiei și fără aprobarea de către aceasta.

Diana Zaim este foto jurnalist, câștigătoare a Premiul Publicului la European Youth Event 2020, cel mai mare eveniment pentru tineri organizat de Parlamentul European. Absolventă a secției germană-portugheză în cadrul Universității din București, Diana urmează în prezent programul de master ”Relații Internaționale și Integrare Europeană” în cadrul SNSPA. Pasionată de promovarea valorilor europene, Diana este parte a comunității Model European Union, cea mai amplă simulare la nivel european a procesului decizional din cadrul Uniunii Europene.

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană va oferi sprijin tehnic pentru a ajuta 9 state membre, inclusiv România, să primească și să sprijine persoanele care fug din calea războiul din Ucraina

Published

on

© European Union, 2022/ Source: EC - Audiovisual Service

Comisia Europeană a anunțat marți că va oferi expertiză tehnică pentru a ajuta nouă state membre, printre care și România, să primească și să sprijine persoanele care fug din calea războiul din Ucraina, informează comunicatul oficial

Statele membre care au depus o cerere de sprijin vor primi experitiza în lunile următoare. Este vorba despre Belgia, Cipru, Cehia, Franța, Grecia, Italia, Polonia, România și Slovacia.

„Invazia Rusiei în Ucraina a declanșat o criză umanitară fără precedent. Este de datoria noastră să îi ajutăm pe cei care fug din calea războiului și caută siguranță în UE. Acest lucru înseamnă să le oferim acces la locuințe, educație, asistență medicală și locuri de muncă. Prin intermediul Instrumentului de asistență tehnică, Comisia Europeană sprijină statele membre pentru ca acest lucru să se întâmple fără probleme și rapid”, a transmis comisarul european pentru coeziune și reforme, Elisa Ferreira.

Expertiza tehnică este furnizată în cadrul Instrumentului de sprijin tehnic (IST), gestionat de Comisia Europeană.

Acesta va ajuta statele membre în ceea ce privește absorbția fondurilor UE în scopul primirii și integrării, precum și în ceea ce privește punerea în aplicare a Directivei privind protecția temporară; facilitarea recunoașterii calificărilor și diplomelor refugiaților ucraineni pentru a facilita intrarea acestora pe piața muncii din UE; adaptarea programelor școlare la nevoile elevilor ucraineni; și îmbunătățirea coordonării interministeriale.

La 21 martie 2022, ca urmare a invaziei Rusiei în Ucraina, Comisia a lansat un apel special pentru a sprijini statele membre care primesc refugiați din Ucraina și pentru a renunța treptat la dependența lor de combustibilii fosili din Rusia. Cererile depuse de statele membre au fost evaluate și aprobate în prezent de Comisie.

În cadrul IST 2022, Comisia Europeană ajută deja Croația, Danemarca, Finlanda, Grecia, Italia, Olanda și Portugalia în cadrul unor proiecte emblematice de sprijin „Integrarea resortisanților țărilor terțe în statele membre ale UE”.

Aceste proiecte îmbunătățesc capacitatea administrațiilor naționale de a furniza servicii de integrare favorabile incluziunii, precum și de a contribui la păstrarea talentelor și de a facilita accesul resortisanților țărilor terțe la piața muncii.

Sprijinul acordat de IST completează activitatea agențiilor UE și, în special, a Agenției Europene pentru Azil, care este activă în Malta, Italia, Grecia, Spania, Cipru, România, Belgia, Letonia și Lituania și, în curând, în Cehia și Olanda.

În cadrul eforturilor UE de sprijinire a Ucrainei în urma invaziei Rusiei, ambasadorii la UE au aprobat în urmă cu o lună o propunere care le permite statelor membre să aibă acces imediat la o finanțare inițială mai importantă din partea REACT-EU (Asistența de redresare pentru coeziune și teritoriile Europei) și care facilitează acordarea de sprijin pentru a se răspunde nevoilor de bază ale refugiaților din Ucraina. 

În total, în acest an va fi plătită o sumă de 3,5 miliarde EUR ca prefinanțare inițială suplimentară din partea REACT-EU, unul dintre cele mai mari programe de redresare post-pandemie care urmărește să consolideze fondurile politicii de coeziune și Fondul de ajutor european destinat celor mai defavorizate persoane (FEAD).

Potrivit datelor la zi ale Agenției ONU pentru Refugiați, România a primit aproape 924.869 de refugiați din cele 6,2 milioane de cetățeni ucraineni care au fugit din calea războiului. Doar Polonia – 3,3 milioane de refugiați – a primit mai mulți ucraineni decât România.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Timiș și Cluj-Napoca, printre cele 63 de regiuni, șapte orașe și patru țări UE selectate de Comisia Europeană și CoR pentru o nouă acțiune-pilot privind parteneriatele pentru inovare regională

Published

on

© European Union, 2020/Source: EC - Audiovisual Service

Comisia Europeană a anunțat cele 63 de regiuni, șapte orașe și patru state membre selectate în cadrul proiectului-pilot pentru Parteneriate pentru inovare regională, inițiativă dezvoltată alături de Comitetul European al Regiunilor (CoR).

Potrivit unui comunicat al instituției, participanții la acțiunea-pilot sunt pregătiți să facă schimb de bune practici și să co-dezvolte și să testeze instrumente pentru a mobiliza mai multe surse de finanțare și politici și pentru a conecta programele regionale și naționale la inițiativele UE pentru transformările ecologice și digitale. Aceste parteneriate vor contribui la noua agendă de inovare pentru Europa, în care inovarea este motorul transformării durabile, conectând strategiile locale cu inițiativele de la nivelul UE.

Apelul a atras o largă reprezentare a ecosistemului de inovare al UE, de la state membre precum Slovacia, care participă la nivel național, la o mare varietate de regiuni ale UE, cum ar fi Andaluzia, Azore, Hauts-de-France, Ostrobothnia, Podkarpackie, Egeea de Nord, Emilia Romagna, dar și Județul Timiș. 

Apelul a declanșat, de asemenea, un proces de colaborare ascendentă și de creare de rețele, reunind deja mulți participanți în cadrul unor rețele multiregionale. Printre acestea se numără, de exemplu, regiunea Mării Baltice, facilitatea Bioregiuni și un consorțiu extins al Orașelor 4.0 (Leuven, Bologna Turku), care implică, de asemenea, Eindhoven (NL), Espoo (FI) și Cluj-Napoca (RO).

”Economii mai puternice, mai puțin poluante și societăți mai echitabile pot fi construite numai dacă inovarea se află în centrul agendei politice a UE. Avem nevoie de inovare în fiecare regiune și în fiecare țară, conectate între ele, dacă vrem să reușim tranziția ecologică și digitală. Aceste parteneriate ne permit să construim punți pentru a facilita sinergiile de investiții și soluțiile inovatoare. Aștept cu nerăbdare să văd ideile și abordările inovatoare pe care le vor contura împreună”, a transmis comisarul european pentru inovare, cercetare, cultură, educație și tineret, Mariya Gabriel.

”Cooperarea și inovarea sunt ingrediente esențiale pentru dezvoltarea durabilă și rezilientă a regiunilor UE. Toate teritoriile au un potențial de inovare care trebuie exploatat, așa că m-am bucurat să văd un interes atât de mare pentru acest apel. Aștept cu nerăbdare rezultatele pilotului, în speranța că acesta va contribui la reducerea decalajului persistent în materie de inovare între regiuni, care limitează performanța UE în ansamblu”, a subliniat, la rândul său, comisarul european coeziune și reforme, Elisa Ferreira.

”Prin încurajarea inovării, consolidăm reziliența locală și îmbunătățim capacitatea comunităților noastre locale de a face față situațiilor de urgență, de a proteja cetățenii și de a sprijini economiile locale. În acest context, ne bazăm pe comisarii Ferreira și Gabriel să colaboreze în cadrul parteneriatelor pentru inovare regională, ca instrument esențial pentru a coordona toate fondurile disponibile pentru a răspândi inovarea pe teren, concentrându-ne pe eficientizarea energetică și sustenabilitatea regiunilor, orașelor și satelor noastre”, a spus președintele CoR, Apostolos Tzitzikostas.

Participanții la proiectul-pilot vor explora noile parteneriate pentru inovare regională pe baza ”Manualului pentru parteneriate pentru inovare regională”, un prim document de orientare publicat astăzi de Centrul Comun de Cercetare. Acesta propune o gamă largă de instrumente și mecanisme de guvernanță pentru a îmbunătăți coordonarea politicilor de inovare regionale, naționale și ale UE în vederea implementării tranziției ecologice și digitale a Europei și pentru a aborda problema decalajului în materie de inovare în UE.  Un element central al abordării propuse este introducerea unor misiuni locale pentru a coordona acțiunile în cadrul unei logici direcționale coerente, permițând explorarea unor seturi de politici de mare anvergură pentru inovare la nivel de sistem.

În timpul acțiunii-pilot, participanții vor testa aceste instrumente de politică, creând în același timp orientări operaționale.

Manualul și acțiunea-pilot vor promova, de asemenea, bunele practici, vor facilita învățarea prin experimentare și vor sprijini administrațiile publice și ecosistemul mai larg. Acțiunea-pilot nu va avea niciun impact asupra procesului actual de programare a fondurilor 2021-2027.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

UE pregătește un plan care să permită plata gazului rusesc în ruble fără a încălca sancțiunile impuse Rusiei

Published

on

© European Union, 2012/ Source: EC - Audiovisual Service

Uniunea Europeană lucrează la un plan pentru a se conforma cererilor președintelui rus Vladimir Putin de a plăti gazul furnizat în ruble fără a încălca sancțiunile, au declarat surse pentru Bloomberg.

Sursele prezente la o reuniune a Comisiei Europene, care a avut loc vineri în spatele ușilor închise, au declarat că noile îndrumări ar permite importatorilor de gaz să deschidă un cont la Gazprombank, deținută de statul rus, și să plătească în euro sau dolari, care vor fi apoi convertiți în ruble de către bancă.

Potrivit Bloomberg, sursele au declarat că firmele ar trebui să facă „o declarație clară că își consideră obligațiile îndeplinite odată ce plătesc în euro sau dolari, în conformitate cu contractele existente”.

Putin face presiuni pentru ca țările „neprietenoase” să plătească pentru gaz în ruble pentru a menține puterea unei monede care este susținută de controale stricte ale capitalului și de rate ridicate ale dobânzii, amenințând să întrerupă o linie care furnizează 45% din importurile de gaz ale UE.

Comisia încearcă acum să găsească o modalitate de a satisface cererile lui Putin fără a încălca din punct de vedere tehnic sancțiunile, indicând că plata într-un cont Gazprombank în euro sau dolari ar fi legală.

Cumpărătorii sunt obligați să deschidă două conturi Gazprombank: unul în moneda națională și unul în valută. Plata în rubla națională ar încălca sancțiunile, deși sursele au declarat că nu este clar dacă orientările actualizate vor schimba acest lucru.

Anterior, sursele au declarat că 20 de companii înființaseră deja conturi Gazprombank pentru a satisface cerințele lui Putin. Președinta Comisiei Europene, Ursula Von Der Leyen, calificase cererile drept „șantaj” și „o încălcare clară a contractului”.

Una dintre surse a declarat pentru Bloomberg că Germania, Ungaria, Italia și Franța au fost în general în favoarea planului, în timp ce Polonia a susținut că acesta nu oferă claritate juridică, iar alte state membre au fost confuze din cauza lipsei de orientări specifice.

Majoritatea țărilor UE au termene de plată pentru importurile de gaze din Rusia pentru sfârșitul lunii, moment în care nerespectarea cerințelor lui Putin ar putea duce la închiderea robinetelor, așa cum a fost cazul Poloniei și Bulgariei în aprilie.

Continue Reading

Facebook

INTERNAȚIONAL30 mins ago

Volodimir Zelenski și Olaf Scholz au discutat despre situația de pe frontul ucrainean: Contăm pe asistența din partea Germaniei în vederea aderării Ucrainei la UE

NATO1 hour ago

Oficial: Suedia a semnat cererea de aderare la NATO printr-o “scrisoare istorică” transmisă secretarului general Jens Stoltenberg

ROMÂNIA1 hour ago

Ministerul Finanțelor a primit de la Banca Europeană de Investiții 368 de milioane de euro pentru construirea Spitalului Regional de la Craiova 

COMISIA EUROPEANA1 hour ago

Comisia Europeană va oferi sprijin tehnic pentru a ajuta 9 state membre, inclusiv România, să primească și să sprijine persoanele care fug din calea războiul din Ucraina

COMISIA EUROPEANA2 hours ago

Timiș și Cluj-Napoca, printre cele 63 de regiuni, șapte orașe și patru țări UE selectate de Comisia Europeană și CoR pentru o nouă acțiune-pilot privind parteneriatele pentru inovare regională

ROMÂNIA2 hours ago

Eurostat: În primul trimestru din 2022, România a avut cea mai mare creștere economică din UE, înregistând un avans de 5,2%

ENERGIE2 hours ago

Nicolae Ciucă s-a întâlnit cu conducerea Black Sea Oil & Gas: Exploatarea gazelor din Marea Neagră va asigura din acest an 10% din producția necesară la nivel național

U.E.3 hours ago

Șeful diplomației UE: Aderarea Finlandei și Suediei la NATO va întări capacitatea Europei de a face față amenințărilor. Este “contrariul” a ceea a vrut Putin

ROMÂNIA3 hours ago

Președintele ADR: Cloudul guvernamental este un cloud privat, iar arhitectura acestuia este deschisă operatorilor economici

INTERNAȚIONAL4 hours ago

Canada face apel la Occident să ”elibereze grâul ucrainean” blocat de invazia rusă: Suntem pregătiți să trimitem nave în România pentru a-l exporta

U.E.6 hours ago

Viktor Orban, în debutul celui de-al cincilea mandat de premier: Deceniul care vine va fi unul al pericolelor, insecurității și războiului

ROMÂNIA23 hours ago

Premierul Nicolae Ciucă a prezidat reuniunea Comitetului de monitorizare a PNRR: Timpul și ritmul în care acționăm sunt decisive pentru ca reformele și investițiile să se concretizeze cât mai repede

NATO2 days ago

Stoltenberg: Vom căuta modalități de a oferi garanții de securitate Finlandei și Suediei pe parcursul procesului de aderare la NATO

NATO2 days ago

Stoltenberg: Am discutat cu ministrul de externe turc și mă aștept să dăm curs rapid cererii de aderare a Finlandei și Suediei. Intenția Turciei nu este de a bloca aderarea la NATO

INTERNAȚIONAL2 days ago

Mai mult ajutor militar din partea SUA este în drum spre Ucraina, a anunțat șeful diplomației ucrainene după întâlnirea cu Antony Blinken

NATO2 days ago

Secretarul general adjunct al NATO: Finlanda și Suedia sunt cei mai apropiați parteneri ai NATO. Vom găsi condițiile pentru un consens dacă decid să solicite aderarea

CONSILIUL EUROPEAN4 days ago

De la Hiroshima, primul oraș din istorie bombardat nuclear, șeful Consiliului European denunță “referirile rușinoase ale Rusiei la utilizarea armelor nucleare”

ROMÂNIA5 days ago

Klaus Iohannis: Inflația și prețurile la energie au o singură cauză, războiul lui Putin împotriva Ucrainei. Vinovat este Putin

MAREA BRITANIE7 days ago

Într-un moment de cotitură pentru monarhia britanică, prințul Charles a deschis o nouă sesiune a Parlamentului britanic în locul reginei Elisabeta a II-a

ROMÂNIA1 week ago

Nicolae Ciucă a cerut tuturor instituțiilor care gestionează implementarea PNRR continuarea dialogului cu experții europeni

Team2Share

Trending