Connect with us

COMISIA EUROPEANA

Exclusiv. România scapă pentru moment de activarea articolului 7, ca în cazul Poloniei. Comisia Europeană: Dialogăm eficient cu autoritățile române în cadrul MCV

Published

on

Comisia Europeană (CE) ”are un mijloc eficient de dialog cu autoritățile române, prin intermediul Mecanismului de cooperare și verificare (MCV)” și nu dorește ”să facă speculații cu privire la o posibilă utilizare a Cadrului privind statul de drept”, a transmis executivul comunitar, urmare a unei solicitări Calea Europeană privind o posibilă activare a articolului 7 și în cazul României.

Foto: ec.europa.eu

CE sugerează, astfel, că articolul 7 poate fi utilizat ca un ultim instrument preferând în această etapă să se bazeze pe dialogul în cadrul MCV, mecanism pe care Polonia nu îl are, dar instituit în cazul României odată cu integrarea ţării în Uniune.

Comisia Europeană a activat în luna decembrie articolul 7 din Tratatul UE, articol ce prevede cazurile în care un stat membru poate fi privat de dreptul de vot în Consiliu, în legătură cu temerile privind statul de drept în Polonia o premieră în istoria Uniunii Europene. 

”Președintele Klaus Iohannis a declarat că Uniunea Europeană, după declanșarea articolului 7 împotriva Poloniei pentru reformele aduse sistemlui judiciar, ar putea face același lucru și în cazul României. Președintele a argumentat că există un <risc evident> ca UE să declanșeze articolul 7 împotriva României, <dacă legile Justiției vor fi adoptate în forma de acum>. Dat fiind faptul că ați avut o întrevedere cu ministrul Justiției Tudorel Toader în luna noiembrie, când ați discutat despre schimbările legislative din România, sunteți de acord cu declarația președintelui României? Care este opinia Comisiei Europene în această privință și care sunt șansele ca articolul 7 să fie activat și în cazul României?”, a fost întrebarea adresată de Calea Europeană pe 21 decembrie 2017 și transmisă către cabinetul prim-vicepreședintelui Frans Timmermans.

Răspunsul integral oferit de Comisia Europeană: 

Vă mulțumim pentru întrebarea pe care ne-ați adresat-o și vă putem comunica următoarele: prin intermediul Mecanismului de cooperare și verificare (MCV), Comisia deține deja un mijloc eficient pentru a dialoga cu autoritățile române. Nu dorim să facem speculații cu privire la o posibilă utilizare a Cadrului privind statul de drept. Ca observație generală, Cadrul privind statul de drept este un instrument suplimentar și complementar ce este prevăzută în Tratat.”, a transmis Comisia Europeană în 26 ianuarie 2018.

Comisia Europeană a activat articolul 7 din Tratatul Uniunii Europene pe 20 decembrie anul trecut, începând astfel procedura de sancționare a Poloniei din cauza schimbărilor făcute în justiție de către partidul aflat la guvernare. Polonia dispune de trei luni pentru a opera asupra măsurilor care au dus la punerea în aplicare a acestui articol.

De când a preluat puterea în Polonia, cu aproape doi ani în urmă, partidul conservator Lege și Justiție (PiS) a adus în discuție o serie de propuneri controversate în domeniul justiției. Criticii vorbesc despre un adevărat asalt prin care se încearcă trecerea sistemului judiciar sub tutela Parlamentului. Unul dintre cele mai contestate proiecte prevede schimbarea a aproape tuturor judecătorilor Curții Supreme, dar și a felului în care aceștia sunt numiți.

Executivul comunitar a lansat anul trecut în luna iunie o procedură de infringement pe tema respectării statului de drept în Polonia, urmată anul acesta, tot în iunie, de o alta privind neaplicarea cotelor obligatorii de refugiați. Ultima etapă a acestei proceduri este suspendarea dreptului de vot al Poloniei în UE, dar pentru aceasta este nevoie de acordul unanim al tuturor statelor membre, iar Ungaria a reafirmat că va bloca prin veto o asemenea decizie.

Întrebat despre riscul ca România să ajungă în aceeași situație precum Polonia, președintele Klaus Iohannis a apreciat atunci că ”există un risc evident.” „Dacă cineva crede că modificările netransparente la legile Justiţiei nu vor avea urmări, înseamnă că e căzut din lună“, a declarat Klaus Iohannis la întâlnirea cu jurnaliştii. “În urma acestori modificări nimeni nu va avea impresia că România s-a consolidat în ceea ce priveşte statul de drept. Am avut OUG 13 în iarna, dar efectele ei au rămas”.

Prim-vicepreședintele Comisiei Europene Frans Timmermans a atras atenția în cadrul unei dezbateri din  Parlamentul European privind justiția și statul de drept din Romania, organizată în luna februarie a anului trecut, după ordonanța de urgență pentru modificarea codurilor penale asupra ireversibilității progreselor în lupta împotriva corupției.

„România merită politicieni și guverne care sprijină lupta împotriva corupției”, a Timmermans atunci. Oficialul european a mai cerut Guvernului Romaniei ”să nu întoarcă spatele evoluției” din ultimii ani, să nu facă pași în direcția opusă” și să continue pe calea luptei împotriva corupției. 

Într-o conferință de presă ce a avut loc după reuniunea Colegiului Comisarilor de pe 24 ianuarie, Comisia Europeană a transmis prin intermediul comisarului pentru justiție, Vera Jourova, faptul că instituția are în vedere intenția de a condiționa acordarea fondurilor europene de situația statului de drept în viitorul cadru financiar multianual. Jourova a spus că este ”foarte logic” ca, în condiţiile în care este vorba despre banii contribuabililor europeni, ”să existe o garanţie privind un sistem judiciar independent şi respectarea statului de drept”.  Comisia Europeană ia în considerare introducerea în viitorul buget obligația ca statele membre să aibă ”sisteme judiciare funcţionale şi independente” și are în vedere o definire a “statului de drept”.

 

 

.

COMISIA EUROPEANA

Președintele Parlamentului European: Viitoarea Comisie Europeană ar putea fi instalată la 1 decembrie. România, Ungaria și Franța trebuie să propună noi comisari

Published

on

© European Parliament

Preluarea de către viitoarea Comisie Europeană a atribuțiilor sale la 1 noiembrie este ”probabil imposibilă”, acest lucru urmând să se amâne cu treizeci de zile, până la 1 decembrie, a afirmat sâmbătă președintele Parlamentului European, David Sassoli, în ceea ce reprezintă prima voce oficială care confirmă un scenariu prefigurat în urma respingerii comisarilor desemnați din partea Franței, României și Ungariei.

“Parlamentul este implicat într-un mecanism transparent. În prezent, trei alţi comisari trebuie să fie propuşi de România, Ungaria şi Franţa şi vom începe în Parlament analiza candidaturilor lor”, a explicat Sassoli, citat de agenţiile de presă italiene, în timpul unei reuniuni la Cernobbio, în nordul Italiei.

Cred că nu va fi probabil posibil să respectăm data de 1 noiembrie, vom ajunge la 1 decembrie“, a adăugat el, citat de AFP și Agerpres.

Conform programului anunțat, votul de învestitură pentru noua Comisie Europeană este programat la 23 octombrie, în cadrul unei sesiuni plenare a Parlamentului European. Conform agendei oficiale a legislativului european, următoare sesiune plenară la care Comisia von der Leyen ar putea fi supusă votului are loc în perioada 25-28 noiembrie.

Sassoli a făcut aceste declarații în contextul în care Parlamentul European a încheiat săptămâna trecută procesul de audieri ale comisarilor europeni nominalizați de către țările UE și desemnați de președintele ales al Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, să se ocupe de portofoliile alocate. 

Audierile în comisiile de specialitate din Parlamentul European s-au desfășurat pentru 24 de comisari desemnaţi, după ce candidații inițiali din partea României și a Ungariei, Rovana Plumb și László Trócsányi, au fost declarați incompatibili de Comisia pentru afaceri juridice a legislativului european din cauza unor potențiale conflicte de interese ce proveneau din declarațiile lor de avere.

Din cei 24 de comisari desemnați, 22 de candidați au fost aprobați după audieri, pentru candidatul din partea Poloniei a fost nevoie de o nouă audiere pentru aprobarea sa, iar candidata din partea Franței a fost respinsă după cea de-a doua audiere. Deși Sylvie Goulard, comisarul desemnat de președintele Emmanuel Macron, a fost audiată de două ori în cele două comisii de specialitate din Parlamentul European asociate portofoliului ei, aceasta nu i-a putut convinge pe eurodeputați tot din cauza unor probleme de integritate, atât în ce privește dosarul angajărilor fictive de la cabinetul său de eurodeputat, cât și referitor la colaborarea cu un think tank din California.

În context, Ursula von der Leyen a solicitat încă de joi completarea echipei sale de comisari, precizând că ”nominalizările din partea Ungariei, României şi Franţei sunt în continuare deschise”.

Amintim faptul că la 10 septembrie, președinta aleasă a Comisiei Europene a alocat candidaților celor trei menționate următoarele portofolii: Piață Internă (inclusiv industria de apărare și spațiu) pentru Sylvie Goulard (Franța, Renew Europe), Transporturi pentru Rovana Plumb (România, PES) și Vecinătate și Extindere pentru László Trócsányi (Ungaria, PPE).

În prezent, Parisul, Bucureștiul și Budapesta sunt așteptate să prezinte noi nominalizări, existând ecouri că ar putea surveni inclusiv modificări în atribuirea portofoliilor.

În ce privește Ungaria, premierul Viktor Orban l-a nominalizat deja pe Oliver Varhelyi, reprezentantul permanent al țării la UE, în locul László Trócsányi. În cazul României, președintele Klaus Iohannis a declarat joi, după ce guvernul PSD al premierului Viorica Dăncilă a căzut prin moțiune de cenzură, că țara noastră trebuie să facă în cel mai scurt timp ”o nominalizare de comisar european care să respecte standardele de profesionalism și credibilitate cerute de partenerii noștri din Uniunea Europeană, fiind așteptată ca noua propunere să apară din rândul Partidului Național Liberal, afiliat PPE. De partea sa, președintele francez Emmanuel Macron a reacționat în termeni duri după respingerea lui Sylvie Goulard, invocând un ”joc politic”, precizând că Ursula von der Leyen l-a încurajat să o propună pe Goulard și că aceasta l-a asigurat că liderii grupurilor politice o acceptă. În schimb, Macron a subliniat că miza importantă pentru Franța este portofoliul alocat, demonstrând că nu este dispus să renunțe la acesta, și nu persoana desemnată să fie comisar european.

Finalul procedurii prevede că întreaga Comisie, inclusiv președintele Comisiei și Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, trebuie să fie apoi supusă votului unic de aprobare din partea Parlamentului European. Comisia completă trebuie să fie aleasă cu majoritatea simplă a voturilor exprimate în plen, prin apel nominal. 

În cele din urmă, noua Comisie Europeană este numită oficial de către Consiliul European, în urma unui vot cu majoritate calificată.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Ursula von der Leyen cere completarea echipei sale de comisari: ”Nominalizările din partea Ungariei, României şi Franţei sunt în continuare deschise”

Published

on

Preşedinta aleasă a Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, le-a cerut joi tuturor actorilor implicaţi să acţioneze rapid pentru completarea echipei sale de comisari, după ce comisarii europeni propuşi de România, Ungaria şi Franţa nu au trecut de comisiile Parlamentului European.

”Ne aflăm într-un proces parlamentar democratic şi transparent. Am propus 26 de candidaţi, dintre care 23 au fost acceptaţi. Trei candidaţi nu au obţinut un sprijin majoritar din diverse motive. Prin urmare, nominalizările din partea Ungariei, României şi Franţei sunt în continuare deschise”, a spus von der Leyen într-o declaraţie publicată pe site-ul Comisiei Europene.

”În această după-amiază m-am întâlnit cu preşedinţii grupurilor PPE, S&D şi Renew Europe din Parlamentul European pentru a discuta situaţia. M-am întâlnit, de asemenea, cu preşedintele Parlamentului European”, precizează viitoarea şefă a Comisiei Europene.

”Nu trebuie să pierdem din vedere miza: următorii cinci ani vor fi decisivi pentru Europa într-un context global dificil. Europa trebuie să gestioneze Brexitul, chestiunile comerciale şi situaţia conflictelor din imediata sa vecinătate. Trebuie de asemenea să facem faţă unor provocări majore precum schimbările climatice, digitalizarea şi fluxurile migratorii”, explică ea în continuare.

Cu atât de multe provocări, acum este necesar ca, împreună cu Parlamentul, să accelerăm procesul astfel încât Europa să poată acţiona rapid. În acelaşi timp, toţi cei implicaţi în proces au nevoie de suficient timp pentru a aborda următorii paşi cu atenţie. Acesta este un obiectiv comun”, subliniază Ursula von der Leyen.

Audierile în comisiile de specialitate din Parlamentul European pentru 24 de comisari desemnaţi pentru a face parte din viitoarea Comisie Europeană s-au desfășurat începând de luni, 30 septembrie, şi până pe 8 octombrie.

22 de candidați au fost aprobați, pentru candidatul din partea Poloniei a fost nevoie de o nouă audiere pentru aprobarea sa, iar candidata din partea Franței a fost respinsă după cea de-a doua audiere.

Sylvie Goulard a fost audiată joi pentru a doua oară de cele două comisii de specialitate din Parlamentul European asociate portofoliului ei pentru domeniul pieței interne și nu a reuşit nici de această dată să convingă eurodeputaţii, ea fiind respinsă cu 29 de voturi pentru şi 82 împotrivă.

Însărcinată cu un vast portofoliu – comisar pentru piața internă, poziție din care trebuie să gestioneze politica industrială, piața unică digitală și din care va fi responsabilă pentru noua Direcție Generală pentru Industria de apărare și Spațiu – Sylvie Goulard a venit ”accesorizată” cu lipsa de încredere privind integritatea sa în urma anchetelor justiției franceze, ale Oficiului European de Luptă Antifraudă și în contextul unei colaborări în calitate de consultant cu o fundație din California – Berggruen Institute -, dar care are și un centru deschis în China. Aceasta a trebuit să răspundă tirului de întrebări și suspiciuni cu privire la colaborarea sa cu think tank-ul Berggruen Institute, de la care a primit sume de 10.000 de euro/ lunar în perioada 2013-2015.

Candidații inițiali din partea României și a Ungariei, Rovana Plumb și László Trócsányi, au fost respinși pe motive de integritate în Comisia pentru afaceri juridice din Parlamentul European. Rovana Plumb, căreia îi fusese alocat portofoliul transporturi, a fost respinsă cu 13 voturi pentru și 7 împotrivă, iar László Trócsányi, căruia îi fusese atribuit portofoliul vecinătate și extindere, a fost respins cu 12 voturi pentru și 9 împotrivă. 

În ce privește Ungaria, premierul Viktor Orban l-a nominalizat deja pe Oliver Varhelyi, reprezentantul permanent al țării la UE, în locul László Trócsányi. În cazul României, președintele Klaus Iohannis a declarat joi, după ce guvernul Dăncilă a căzut prin moțiune de cenzură, că țara noastră trebuie să facă în cel mai scurt timp ”o nominalizare de comisar european care să respecte standardele de profesionalism și credibilitate cerute de partenerii noștri din Uniunea Europeană”.

Referitor la Franța, preşedintele Emmanuel Macron a susţinut joi că Sylvie Goulard este victima unui ”joc politic”.

Este de așteptat ca pentru candidații celor trei țări nominalizate să fie organizate sesiuni de audieri extraordinare.

Potrivit calendarului adoptat la nivelul legislativului european, la 15 octombrie, Conferința președinților de comisie ar trebuie să evalueze rezultatul tuturor audierilor și va transmite concluziile sale Conferinței președinților. Aceasta din urmă ar urma să facă o evaluarea finală și să decidă dacă va închide audierile în ședința sa din 17 octombrie.

Finalul procedurii prevede că întreaga Comisie, inclusiv președintele Comisiei și Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, trebuie să fie apoi supusă votului unic de aprobare din partea Parlamentului European, în cadrul sesiunii plenare din 21-24 octombrie. Comisia completă trebuie să fie aleasă cu majoritatea simplă a voturilor exprimate în plen, prin apel nominal. Votul este programat pentru data de 23 octombrie.

În final, noua Comisie Europeană este numită oficial de către Consiliul European, în urma unui vot cu majoritate calificată.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Emmanuel Macron, reacție dură după o premieră negativă pentru Franța la nivel european: Respingerea lui Sylvie Goulard, ”un joc politic”. Ursula von der Leyen a preferat-o

Published

on

Președintele francez Emmanuel Macron a reacționat, joi, în termeni duri, invocând un ”joc politic” care a condus la respingerea candidaturii lui Sylvie Goulard pentru poziția de comisar european din partea Franței, o premieră la nivelul Uniunii Europene pentru această țară.

Sylvie Goulard a fost victima unui joc politic care afectează întreaga Comisie Europeană’‘, a afirmat preşedintele Macron într-o declaraţie transmisă de biroul său de presă, citată de Reuters, potrivit Agerpres.

Liderul de la Elysee, căruia i-a fost atribuit succesul negocierilor din culise care au culminat cu numirea Ursulei von der Leyen la șefia Comisiei Europene, va aborda această chestiune în discuţiile cu viitoarea preşedintă a Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, şi va căuta să se asigure că portofoliul atribuit Franţei va fi respectat, se mai arată în declaraţie.

Ulterior, într-o reacție publică, Emmanuel Macron a avut o abordare neobișnuită cu privire la procesul de nominalizare a lui Sylvie Goulard, precizând că Ursula von der Leyen l-a încurajat să o propună pe Goulard și l-a asigurat că liderii grupurilor politice o acceptă.

I-am propus trei nume președintelui von der Leyen. Ea mi-a spus: vreau să lucrez cu Sylvie Goulard, o cunosc, știu ce valoare are, am fost coleg ministru al apărării cu ea, a fost un eurodeputat excepțional”, a spus Macron într-o conferință de presă de la finalul unui eveniment în domeniul sănătății, organizat la Lyon.

Citat de Politico Europe, Macron a insistat, precizând că von der Leyen a vorbit și cu liderii celor trei grupuri politice majore din Parlamentul European – PPE, S&D și Renew Europe -, care au fost de acord cu propunerea lui Goulard.

”Nu înțeleg. Când președintele desemnat al Comisiei vorbește cu trei președinți de grupuri și există un acord, asta nu poate să se schimbe. Deci trebuie să înțeleg. Voi cere clarificări”, a spus Macron, care a reamintit ceea ce a susținut și initial, anume că miza importantă pentru Franța este portofoliul alocat și nu persoana desemnată să fie comisar european.

”Sunt foarte relaxat. Ceea ce este important este portofoliul, dar trebuie să înțeleg ce nu a funcționat. Indignare? Meschinărie? Atât timp cât nu înțeleg, nu pot comenta mai departe”, a adăugat Macron, cel care s-a opus vehement procedurii candidaților cap de listă pentru șefia Comisiei Europene, dar și numirii lui Manfred Weber, liderul grupului PPE în Parlamentul European, în fruntea Comisiei Europene.

Sylvie Goulard a fost audiată joi pentru a doua oară de cele două comisii de specialitate din Parlamentul European asociate portofoliului ei pentru domeniul pieței interne și nu a reuşit nici de această dată să convingă eurodeputaţii, ea fiind respinsă cu 29 de voturi pentru şi 82 împotrivă.

Însărcinată cu un vast portofoliu – comisar pentru piața internă, poziție din care trebuie să gestioneze politica industrială, piața unică digitală și din care va fi responsabilă pentru noua Direcție Generală pentru Industria de apărare și Spațiu – Sylvie Goulard a venit ”accesorizată” cu lipsa de încredere privind integritatea sa în urma anchetelor justiției franceze, ale Oficiului European de Luptă Antifraudă și în contextul unei colaborări în calitate de consultant cu o fundație din California – Berggruen Institute -, dar care are și un centru deschis în China. Aceasta a trebuit să răspundă tirului de întrebări și suspiciuni cu privire la colaborarea sa cu think tank-ul Berggruen Institute, de la care a primit sume de 10.000 de euro/ lunar în perioada 2013-2015.

În ce o privește pe Ursula von der Leyen, președinta aleasă a Comisiei Europene a cerut, într-o declarație publicată joi seară, tuturor actorilor implicaţi să acţioneze rapid pentru completarea echipei sale de comisari, după ce comisarii europeni propuşi de România, Ungaria şi Franţa nu au trecut de comisiile Parlamentului European.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending