Connect with us

COMISIA EUROPEANA

Exclusiv. România scapă pentru moment de activarea articolului 7, ca în cazul Poloniei. Comisia Europeană: Dialogăm eficient cu autoritățile române în cadrul MCV

Published

on

Comisia Europeană (CE) ”are un mijloc eficient de dialog cu autoritățile române, prin intermediul Mecanismului de cooperare și verificare (MCV)” și nu dorește ”să facă speculații cu privire la o posibilă utilizare a Cadrului privind statul de drept”, a transmis executivul comunitar, urmare a unei solicitări Calea Europeană privind o posibilă activare a articolului 7 și în cazul României.

Foto: ec.europa.eu

CE sugerează, astfel, că articolul 7 poate fi utilizat ca un ultim instrument preferând în această etapă să se bazeze pe dialogul în cadrul MCV, mecanism pe care Polonia nu îl are, dar instituit în cazul României odată cu integrarea ţării în Uniune.

Comisia Europeană a activat în luna decembrie articolul 7 din Tratatul UE, articol ce prevede cazurile în care un stat membru poate fi privat de dreptul de vot în Consiliu, în legătură cu temerile privind statul de drept în Polonia o premieră în istoria Uniunii Europene. 

”Președintele Klaus Iohannis a declarat că Uniunea Europeană, după declanșarea articolului 7 împotriva Poloniei pentru reformele aduse sistemlui judiciar, ar putea face același lucru și în cazul României. Președintele a argumentat că există un <risc evident> ca UE să declanșeze articolul 7 împotriva României, <dacă legile Justiției vor fi adoptate în forma de acum>. Dat fiind faptul că ați avut o întrevedere cu ministrul Justiției Tudorel Toader în luna noiembrie, când ați discutat despre schimbările legislative din România, sunteți de acord cu declarația președintelui României? Care este opinia Comisiei Europene în această privință și care sunt șansele ca articolul 7 să fie activat și în cazul României?”, a fost întrebarea adresată de Calea Europeană pe 21 decembrie 2017 și transmisă către cabinetul prim-vicepreședintelui Frans Timmermans.

Răspunsul integral oferit de Comisia Europeană: 

Vă mulțumim pentru întrebarea pe care ne-ați adresat-o și vă putem comunica următoarele: prin intermediul Mecanismului de cooperare și verificare (MCV), Comisia deține deja un mijloc eficient pentru a dialoga cu autoritățile române. Nu dorim să facem speculații cu privire la o posibilă utilizare a Cadrului privind statul de drept. Ca observație generală, Cadrul privind statul de drept este un instrument suplimentar și complementar ce este prevăzută în Tratat.”, a transmis Comisia Europeană în 26 ianuarie 2018.

Comisia Europeană a activat articolul 7 din Tratatul Uniunii Europene pe 20 decembrie anul trecut, începând astfel procedura de sancționare a Poloniei din cauza schimbărilor făcute în justiție de către partidul aflat la guvernare. Polonia dispune de trei luni pentru a opera asupra măsurilor care au dus la punerea în aplicare a acestui articol.

De când a preluat puterea în Polonia, cu aproape doi ani în urmă, partidul conservator Lege și Justiție (PiS) a adus în discuție o serie de propuneri controversate în domeniul justiției. Criticii vorbesc despre un adevărat asalt prin care se încearcă trecerea sistemului judiciar sub tutela Parlamentului. Unul dintre cele mai contestate proiecte prevede schimbarea a aproape tuturor judecătorilor Curții Supreme, dar și a felului în care aceștia sunt numiți.

Executivul comunitar a lansat anul trecut în luna iunie o procedură de infringement pe tema respectării statului de drept în Polonia, urmată anul acesta, tot în iunie, de o alta privind neaplicarea cotelor obligatorii de refugiați. Ultima etapă a acestei proceduri este suspendarea dreptului de vot al Poloniei în UE, dar pentru aceasta este nevoie de acordul unanim al tuturor statelor membre, iar Ungaria a reafirmat că va bloca prin veto o asemenea decizie.

Întrebat despre riscul ca România să ajungă în aceeași situație precum Polonia, președintele Klaus Iohannis a apreciat atunci că ”există un risc evident.” „Dacă cineva crede că modificările netransparente la legile Justiţiei nu vor avea urmări, înseamnă că e căzut din lună“, a declarat Klaus Iohannis la întâlnirea cu jurnaliştii. “În urma acestori modificări nimeni nu va avea impresia că România s-a consolidat în ceea ce priveşte statul de drept. Am avut OUG 13 în iarna, dar efectele ei au rămas”.

Prim-vicepreședintele Comisiei Europene Frans Timmermans a atras atenția în cadrul unei dezbateri din  Parlamentul European privind justiția și statul de drept din Romania, organizată în luna februarie a anului trecut, după ordonanța de urgență pentru modificarea codurilor penale asupra ireversibilității progreselor în lupta împotriva corupției.

„România merită politicieni și guverne care sprijină lupta împotriva corupției”, a Timmermans atunci. Oficialul european a mai cerut Guvernului Romaniei ”să nu întoarcă spatele evoluției” din ultimii ani, să nu facă pași în direcția opusă” și să continue pe calea luptei împotriva corupției. 

Într-o conferință de presă ce a avut loc după reuniunea Colegiului Comisarilor de pe 24 ianuarie, Comisia Europeană a transmis prin intermediul comisarului pentru justiție, Vera Jourova, faptul că instituția are în vedere intenția de a condiționa acordarea fondurilor europene de situația statului de drept în viitorul cadru financiar multianual. Jourova a spus că este ”foarte logic” ca, în condiţiile în care este vorba despre banii contribuabililor europeni, ”să existe o garanţie privind un sistem judiciar independent şi respectarea statului de drept”.  Comisia Europeană ia în considerare introducerea în viitorul buget obligația ca statele membre să aibă ”sisteme judiciare funcţionale şi independente” și are în vedere o definire a “statului de drept”.

 

 

.

COMISIA EUROPEANA

Raport: UE a oferit sprijin în valoare de 29 mld. euro IMM-urilor și altor beneficiari pentru atenuarea crizei economice provocate de COVID-19

Published

on

© European Union, 2018/ Source: EC - Audiovisual Service

Comisia Europeană a publicat Raportul de sinteză anual privind implementarea instrumentelor financiare în 2020. Raportul arată că instrumentele financiare au oferit întreprinderilor mici și mijlocii (IMM-uri) europene și altor beneficiari sprijin în valoare totală de 29 de miliarde EUR în 2020. Din această sumă, 21,6 miliarde EUR (inclusiv 7 miliarde EUR pentru capitalul de lucru) din fondurile structurale și de investiții europene (fondurile ESI) au sprijinit 478 000 de IMM-uri, inclusiv 375 000 de microîntreprinderi.

„Instrumentele financiare pot contribui la realizarea de investiții în cadrul politicii de coeziune într-un mod flexibil și eficient din punctul de vedere al costurilor și pot atrage investiții suplimentare. În timpul crizei provocate de coronavirus, acestea au oferit un sprijin rapid întreprinderilor mici, ajutându-le să supraviețuiască și să își păstreze angajații. Pentru perioada 2021-2027, încurajez statele membre și regiunile să utilizeze într-o mai mare măsură instrumentele financiare și beneficiile acestora”, a declarat comisarul pentru coeziune și reforme, Elisa Ferreira. 

Instrumentele financiare ca mijloc esențial de atenuare a efectelor economice ale crizei

Instrumentele financiare precum capitalurile proprii și datoriile, garanțiile pentru împrumuturi, capitalul de risc și mecanismele de partajare a riscurilor s-au dovedit a fi o modalitate eficientă de utilizare a resurselor politicii de coeziune, cu atât mai mult în perioade de criză. Pandemia de COVID-19 a afectat în mod deosebit IMM-urile și mulți lucrători au fost expuși riscului de a-și pierde locurile de muncă din întreprinderile care se luptau pentru a supraviețui. Instrumentele financiare au fost esențiale pentru a acorda sprijin IMM-urilor care aveau cea mai mare nevoie, contribuind astfel la atenuarea efectelor economice negative ale crizei provocate de coronavirus asupra regiunilor și orașelor din UE. În special, instrumentele financiare din cadrul Fondului european de dezvoltare regională au oferit ajutor sub formă de produse financiare precum împrumuturile, garanțiile și capitalurile proprii. În comparație cu 2019, 365 000 de IMM-uri suplimentare au beneficiat de sprijin prin intermediul instrumentelor financiare, ceea ce înseamnă aproximativ 1 000 de noi IMM-uri pe zi, numărul total al IMM-urilor sprijinite în 2020 fiind de 478 000.

Flexibilitate suplimentară datorită UE

Instrumentele financiare s-au dovedit a fi un atu, în special datorită flexibilității suplimentare oferite de Inițiativa pentru investiții ca reacție la coronavirus (CRII) și de Inițiativa plus pentru investiții ca reacție la coronavirus (CRII+), care au permis statelor membre să aloce resursele în funcție de nevoile în schimbare ale beneficiarilor. O altă caracteristică esențială a instrumentelor financiare este efectul lor de pârghie, acestea putând atrage investiții suplimentare din partea investitorilor privați sau publici. În fine, instrumentele financiare sunt un mecanism de aplicare eficient din punctul de vedere al costurilor, cu costuri și comisioane de gestionare foarte scăzute.

Uniunea Europeană poate oferi instrumente financiare prin intermediari financiari din statele membre în cadrul gestiunii partajate, pentru a sprijini politicile și programele acestora. Întreprinderile nou-înființate, microîntreprinderile și întreprinderile mari pot beneficia de acest tip de finanțare. Există diferite tipuri de instrumente financiare: capitaluri proprii și datorii, garanții pentru împrumuturi, capital de risc și mecanisme de partajare a riscurilor. UE a dublat utilizarea instrumentelor financiare din cadrul fondurilor ESI în perioada de programare 2014-2020, comparativ cu perioada 2007-2013.

Raportul de sinteză anual privind implementarea instrumentelor financiare prezintă date referitoare la progresele înregistrate în ceea ce privește finanțarea și implementarea instrumentelor financiare sprijinite de fondurile structurale și de investiții europene în perioada de programare 2014-2020 (până la 31 decembrie 2020). Acesta se bazează pe datele raportate de autoritățile de gestionare în conformitate cu articolul 46 din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013 al Parlamentului European și al Consiliului privind dispozițiile comune (RDC), cu Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 821/2014 al Comisiei și cu regulamentele specifice fondurilor.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Infringement: Comisia Europeană solicită României să se conformeze normelor UE privind drepturile de autor

Published

on

© European Union, 2021/Source: EC - Audiovisual Service

Comisia Europeană a decis să trimită României o scrisoare suplimentară de punere în întârziere pe motiv că normele naționale privind gestionarea drepturilor asupra operelor muzicale contravin normelor UE pentru dreptul de autor (Directiva 2001/29/CE referitoare la armonizarea anumitor aspecte ale dreptului de autor și drepturilor conexe în societatea informațională și Directiva (UE) 2019/790 privind dreptul de autor pe Piața Unică Digitală), potrivit pachetului de infringement din decembrie

Comisia a deschis prima dată procedura de constatare a încălcării dreptului Uniunii Europene prin trimiterea unei scrisori de punere în întârziere către autoritățile române la 8 decembrie 2017, atunci când a contestat utilizarea gestiunii colective obligatorii pentru comunicarea publică a operelor muzicale.

Ulterior, România și-a modificat legislația în ianuarie 2019 pentru a asigura acordarea de licențe colective cu efect extins, dar Comisia consideră că această modificare nu abordează pe deplin încălcarea dreptului UE identificată inițial. În plus, noile norme nu sunt conforme cu articolul 12 din Directiva (UE) 2019/790, care armonizează condițiile în care statele membre pot prevedea mecanisme de acordare de licențe colective cu efect extins.

Autoritățile române au acum la dispoziție două luni pentru a răspunde la argumentele invocate de Comisie. În caz contrar, Comisia poate decide să trimită un aviz motivat.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Ursula von der Leyen, mesaj în limba română după plata primei tranșe din PNRR: Cuvântul cheie este implementarea. Suntem alături de România

Published

on

© European Union, 2021/ Source: EC - Audiovisual Service

Comisia Europeană este alături de România, iar cuvântul cheie este implementarea Planului Național de Redresare și Reziliență, a afirmat joi președinta executivului european, Ursula von der Leyen.

Vești bune pentru România: prima tranșă din fondurile NextGenerationEU. Împreună vom asigura tranziția verde și tranziția digitală, vom moderniza sistemul de sănătate și vom consolida administrația publică din România. Acum cuvântul-cheie este: implementare. Suntem alături de voi“, a scris von der Leyen, în limba română, pe Twitter.

 

Comisia Europeană a plătit joi României 1,8 miliarde de euro sub formă de prefinanțare, echivalentul a 13% din alocarea de granturi pentru această țară în cadrul mecanismului de redresare și de reziliență (RRF), informează executivului european într-un comunicat. Plata prefinanțării va contribui la demararea punerii în aplicare a măsurilor de investiții și de reformă prevăzute în planul de redresare și de reziliență al României.

România urmează să primească în total 29,2 miliarde EUR, constând în 14,2 miliarde EUR sub formă de granturi și 14,9 miliarde EUR sub formă de împrumuturi, pe durata de viață a planului său.

Acest anunț vine după ce Guvernul a aprobat la 10 noiembrie primele două documente pentru demararea Programului Naţional de Redresare şi Rezilienţă al Românieidouă memorandumuri prin care Guvernul a mandatat Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene şi Ministerul Finanţelor să semneze Acordul privind contribuţia financiară nerambursabilă şi Acordul de împrumut dintre Comisia Europeană şi România. De asemenea, ministrul Finanțelor, Adrian Câciu, a semnat la 27 noiembrie acordul de împrumut prin Mecanismul de Redresare și Reziliență între Comisia Europeană și România, de aproximativ 15 miliarde de euro.

Noul guvern PNL – PSD – UDMR a stabilit că PNRR este “axul” programului de guvernare asumat de cele trei formațiuni.

Consiliul Uniunii Europene a aprobat la 28 octombrie, în mod oficial, Planul Național de Redresare și Reziliență al României, prin care țara noastră va putea accesa 29,2 miliarde de euro.

Aprobarea planului de către Consiliu va permite plata a 3,8 de miliarde de euro către România sub formă de prefinanțare, sumă ce reprezintă 13% din suma nerambursabilă alocată României și ar putea fi primită până la finalul anului în curs, în perioada noiembrie – decembrie.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a dat undă verde, la București, Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) prin intermediul căruia România va putea beneficia de 29,2 miliarde de euro, granturi și împrumuturi, pentru a-și redresa economia și a-și construi reziliența ca urmare a pandemiei, printr-o tranziție verde și digitală

Formal, Comisia Europeană a adoptat la 27 septembrie o evaluare pozitivă a planului de redresare și de reziliență al României, un pas esențial care deschide calea pentru ca UE să plătească 14,24 miliarde de euro sub formă de granturi și 14,94 miliarde de euro sub formă de împrumuturi în cadrul Mecanismului de Redresare și Reziliență (MRR). România a fost al 20-lea stat membru care a primit undă verde din partea executivului european pentru PNRR.

Citiți și INFOGRAFIC PNRR: Cum arată traseul pe care România trebuie să-l parcurgă pentru a injecta 29,2 miliarde de euro în reforme și investiții: 41% din fonduri merg către tranziție verde și 21% către digitalizare

Ca imagine de ansamblu, PNRR-ul României este structurat pe 15 componente care acoperă toţi cei 6 piloni prevăzuţi la nivel european, cuprinde 507 de jaloane și ținte, 171 de măsuri (dintre care 64 de reforme și 107 investiții).

Dintre cele 15 componente, finanțările cele mai mari sunt acordate, de departe, domeniilor transporturilor (7,6 miliarde de euro), educației (3,6 miliarde de euro), sănătății (2,45 miliarde de euro), renovării clădirilor (2,2 miliarde de euro), tranziției verzi și digitale la nivel local (2,12 miliarde de euro), sistemelor publice digitale (1,89 miliarde de euro) și energiei (1,614 miliarde de euro).

MRR – care se află în centrul NextGenerationEU de 750 de miliarde de euro – va oferi până la 672,5 miliarde EUR (în prețuri curente) pentru a sprijini investițiile și reformele în întreaga UE. În cadrul acestui Mecanism, planurile naționale trebuie să repartizeze cel puțin 37% din cheltuieli pe proiecte care sunt în conformitate cu obiectivul UE pentru 2050 de reducere netă la zero a emisiilor de gaze cu efect de seră, respectiv 20% pe digitalizare.

În evaluarea sa, Comisia a constatat că planul României alocă 41 % din suma totală măsurilor de sprijinire a tranziției verzi.

Printre măsurile de sprijinire a asigurării tranziției verzi a României se numără investiții pentru modernizarea căilor ferate (3,9 miliarde de euro), o mai mare eficiență energetică în clădiri private și publice (2,7 miliarde de euro), construirea și renovarea infrastructurii spitalelor publice (2 miliarde de euro).

În evaluarea sa, Comisia a constatat că planul României alocă 21 % din suma totală unor măsuri de sprijinire a tranziției digitale. 

Printre acestea se numără și investiții cheie în sectoarele public și privat, precum implementarea cărții electronice de identitate pentru cetățenii români (200 milioane de euro), digitalizarea învățământului (1,1 miliarde de euro) și a întreprinderilor (500 milioane de euro), securitatea cibernetică (172 de milioane de euro), proiecte europene de interes strategic (ICPEI) – micro-electronică (564 de milioane de euro), conectivitate (94 de milioane de euro).

Până în prezent, 26 din cele 27 de state ale Uniunii Europene au trimis la Bruxelles documentele aferente PNRR-urilor22 dintre acestea, inclusiv România, au primit aprobare pentru planurile lor din partea Comisiei Europene, iar majoritatea au primit prefinanțarea prevăzută pentru a demara reformele din cadrul planurilor naționale de redresare și reziliență. Singurul stat care nu a depus planul său național de redresare este Olanda.

În următorii ani, României îi vor reveni aproape 80 de miliarde de euro din fondul de redresare și din Cadrul Financiar Multianual 2021-2027, conform negocierilor conduse de președintele Klaus Iohannis la Consiliul European din 17-21 iulie 2020. Acestea vor fi distribuite astfel: 29,2 miliarde din Mecanismul de Redresare și Reziliență din cadrul NGEU (reprezentând 4,52% din acest instrument), 28,22 miliarde din fondurile de coeziune (reprezentând 7,52%), 19,34 miliarde din politica agricolă comună (reprezentând 5,58%) și 1,94 miliarde din Fondul pentru o Tranziție Justă (reprezentând 11,09%).

Continue Reading

Facebook

Advertisement
U.E.40 mins ago

Angela Merkel și Olaf Scholz susțin vaccinarea obligatorie, în timp ce anunță noi restricții în Germania: Avem nevoie de un “act de solidaritate națională”

PARLAMENTUL EUROPEAN3 hours ago

Președintele francez pledează pentru liste transnaționale și ”drept de inițiativă” pentru Parlamentul European, ”un spațiu democratic unic în lume”

COMISIA EUROPEANA4 hours ago

Raport: UE a oferit sprijin în valoare de 29 mld. euro IMM-urilor și altor beneficiari pentru atenuarea crizei economice provocate de COVID-19

RUSIA4 hours ago

Antony Blinken l-a avertizat pe Serghei Lavrov cu privire la ”consecințele grave” pe care Rusia le-ar putea suporta dacă ”recurge la calea escaladării militare” în Ucraina

Alin Mituța4 hours ago

Alin Mituța propune cinci priorități în Conferința privind Viitorul Europei care pot ajuta România în domeniul sănătății: Avem nevoie de o cooperare structurată europeană

Dacian Cioloș4 hours ago

Dacian Cioloș cere Comisiei Europene să aplice “acum” mecanismul statului de drept: Nu aștepți iliberalismul, ci acționezi împotriva lui

CONSILIUL UE5 hours ago

Apărare europeană: Țările UE au aprobat măsuri de asistență de 7 milioane de euro pentru Armata Republicii Moldova în cadrul Facilității Europene pentru Pace

COMISIA EUROPEANA5 hours ago

Infringement: Comisia Europeană solicită României să se conformeze normelor UE privind drepturile de autor

NATO5 hours ago

Directorul SRI, vizită în SUA și la Bruxelles pe fondul “amplificării măsurilor de securitate pentru România și flancul estic NATO”. Eduard Hellvig s-a întâlnit cu directorii CIA și FBI

COMISIA EUROPEANA5 hours ago

Ursula von der Leyen, mesaj în limba română după plata primei tranșe din PNRR: Cuvântul cheie este implementarea. Suntem alături de România

ROMÂNIA1 day ago

Klaus Iohannis a decorat cadre medicale, profesori și reprezentați ai societății civile cu prilejul Zilei Naționale a României: O recunoaștere a meritelor oamenilor care aduc cinste țării noastre

MAREA BRITANIE1 day ago

Ziua Națională a României. Ambasadorul Regatului Unit la București: Combaterea problemelor climatice va reprezenta un ”aspect important al cooperării” dintre țările noastre

POLITICĂ1 day ago

Premierul Nicolae Ciucă, îndemn la unitate de Ziua Națională: Marea Unire rămâne cea mai frumoasă pagină din istoria României, o lecție despre coeziune care acum ne este necesară

COMISIA EUROPEANA3 days ago

Ursula von der Leyen salută decizia OMS de a începe negocierile pentru un tratat internațional privind pandemiile: Spiritul de acțiune colectivă, singurul răspuns pentru combaterea pandemiilor

U.E.3 days ago

Charles Michel, la sesiunea specială a Adunării Mondiale a Sănătății pentru un tratat internațional privind pandemiile: Sper că vom face istorie. Abordarea „O singură sănătate” este un „must-have”

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI3 days ago

Mircea Hava pune la dispoziția oricărei ”comunități care dorește să cunoască și să acceseze fondurile” UE experiența sa de peste 20 de ani ca primar: Banii europeni pot schimba, din temelii, un oraș

ROMÂNIA4 days ago

Varianta Omicron: România trimite un avion Tarom pentru a-și repatria cetățenii blocați în Africa de Sud și se oferă să ajute și alte state UE care nu au reușit acest lucru, în limita capacității aeronavei

ROMÂNIA4 days ago

Premierul Nicolae Ciucă, întâlnire cu ministrul Sănătății: România urmează recomandările ECDC și ale Comisiei Europene. Românii care vin din țări din sudul Africii vor fi carantinați timp de 14 zile

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI1 week ago

Eurodeputatul Victor Negrescu: Digitalizarea reprezintă soluția pentru a eficientiza statul. Trebuie să fructificăm oportunitățile financiare europene pentru investiții în acest domeniu

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI1 week ago

INTERVIU Eurodeputatul Victor Negrescu: Salariul minim european are menirea să crească standardele sociale în Europa, oferind oportunități egale pentru toți europenii care lucrează în orice stat membru

Team2Share

Trending