Connect with us

COMISIA EUROPEANA

Exclusiv. România scapă pentru moment de activarea articolului 7, ca în cazul Poloniei. Comisia Europeană: Dialogăm eficient cu autoritățile române în cadrul MCV

Published

on

Comisia Europeană (CE) ”are un mijloc eficient de dialog cu autoritățile române, prin intermediul Mecanismului de cooperare și verificare (MCV)” și nu dorește ”să facă speculații cu privire la o posibilă utilizare a Cadrului privind statul de drept”, a transmis executivul comunitar, urmare a unei solicitări Calea Europeană privind o posibilă activare a articolului 7 și în cazul României.

Foto: ec.europa.eu

CE sugerează, astfel, că articolul 7 poate fi utilizat ca un ultim instrument preferând în această etapă să se bazeze pe dialogul în cadrul MCV, mecanism pe care Polonia nu îl are, dar instituit în cazul României odată cu integrarea ţării în Uniune.

Comisia Europeană a activat în luna decembrie articolul 7 din Tratatul UE, articol ce prevede cazurile în care un stat membru poate fi privat de dreptul de vot în Consiliu, în legătură cu temerile privind statul de drept în Polonia o premieră în istoria Uniunii Europene. 

”Președintele Klaus Iohannis a declarat că Uniunea Europeană, după declanșarea articolului 7 împotriva Poloniei pentru reformele aduse sistemlui judiciar, ar putea face același lucru și în cazul României. Președintele a argumentat că există un <risc evident> ca UE să declanșeze articolul 7 împotriva României, <dacă legile Justiției vor fi adoptate în forma de acum>. Dat fiind faptul că ați avut o întrevedere cu ministrul Justiției Tudorel Toader în luna noiembrie, când ați discutat despre schimbările legislative din România, sunteți de acord cu declarația președintelui României? Care este opinia Comisiei Europene în această privință și care sunt șansele ca articolul 7 să fie activat și în cazul României?”, a fost întrebarea adresată de Calea Europeană pe 21 decembrie 2017 și transmisă către cabinetul prim-vicepreședintelui Frans Timmermans.

Răspunsul integral oferit de Comisia Europeană: 

Vă mulțumim pentru întrebarea pe care ne-ați adresat-o și vă putem comunica următoarele: prin intermediul Mecanismului de cooperare și verificare (MCV), Comisia deține deja un mijloc eficient pentru a dialoga cu autoritățile române. Nu dorim să facem speculații cu privire la o posibilă utilizare a Cadrului privind statul de drept. Ca observație generală, Cadrul privind statul de drept este un instrument suplimentar și complementar ce este prevăzută în Tratat.”, a transmis Comisia Europeană în 26 ianuarie 2018.

Comisia Europeană a activat articolul 7 din Tratatul Uniunii Europene pe 20 decembrie anul trecut, începând astfel procedura de sancționare a Poloniei din cauza schimbărilor făcute în justiție de către partidul aflat la guvernare. Polonia dispune de trei luni pentru a opera asupra măsurilor care au dus la punerea în aplicare a acestui articol.

De când a preluat puterea în Polonia, cu aproape doi ani în urmă, partidul conservator Lege și Justiție (PiS) a adus în discuție o serie de propuneri controversate în domeniul justiției. Criticii vorbesc despre un adevărat asalt prin care se încearcă trecerea sistemului judiciar sub tutela Parlamentului. Unul dintre cele mai contestate proiecte prevede schimbarea a aproape tuturor judecătorilor Curții Supreme, dar și a felului în care aceștia sunt numiți.

Executivul comunitar a lansat anul trecut în luna iunie o procedură de infringement pe tema respectării statului de drept în Polonia, urmată anul acesta, tot în iunie, de o alta privind neaplicarea cotelor obligatorii de refugiați. Ultima etapă a acestei proceduri este suspendarea dreptului de vot al Poloniei în UE, dar pentru aceasta este nevoie de acordul unanim al tuturor statelor membre, iar Ungaria a reafirmat că va bloca prin veto o asemenea decizie.

Întrebat despre riscul ca România să ajungă în aceeași situație precum Polonia, președintele Klaus Iohannis a apreciat atunci că ”există un risc evident.” „Dacă cineva crede că modificările netransparente la legile Justiţiei nu vor avea urmări, înseamnă că e căzut din lună“, a declarat Klaus Iohannis la întâlnirea cu jurnaliştii. “În urma acestori modificări nimeni nu va avea impresia că România s-a consolidat în ceea ce priveşte statul de drept. Am avut OUG 13 în iarna, dar efectele ei au rămas”.

Prim-vicepreședintele Comisiei Europene Frans Timmermans a atras atenția în cadrul unei dezbateri din  Parlamentul European privind justiția și statul de drept din Romania, organizată în luna februarie a anului trecut, după ordonanța de urgență pentru modificarea codurilor penale asupra ireversibilității progreselor în lupta împotriva corupției.

„România merită politicieni și guverne care sprijină lupta împotriva corupției”, a Timmermans atunci. Oficialul european a mai cerut Guvernului Romaniei ”să nu întoarcă spatele evoluției” din ultimii ani, să nu facă pași în direcția opusă” și să continue pe calea luptei împotriva corupției. 

Într-o conferință de presă ce a avut loc după reuniunea Colegiului Comisarilor de pe 24 ianuarie, Comisia Europeană a transmis prin intermediul comisarului pentru justiție, Vera Jourova, faptul că instituția are în vedere intenția de a condiționa acordarea fondurilor europene de situația statului de drept în viitorul cadru financiar multianual. Jourova a spus că este ”foarte logic” ca, în condiţiile în care este vorba despre banii contribuabililor europeni, ”să existe o garanţie privind un sistem judiciar independent şi respectarea statului de drept”.  Comisia Europeană ia în considerare introducerea în viitorul buget obligația ca statele membre să aibă ”sisteme judiciare funcţionale şi independente” și are în vedere o definire a “statului de drept”.

 

 

.

COMISIA EUROPEANA

Jean-Claude Juncker anunță că va înceta să fie ”activ politic” după încheierea mandatului de președinte al Comisiei Europene

Published

on

© audiovisual.ec.europa.eu

Președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, intenționează să înceteze să fie activ politic, atunci când își va încheia mandatul de șef al executivului european la 31 octombrie 2019.

Nu voi mai activa politic. Dar voi rămâne activ, voi scrie, voi face plimbări lungi“, a spus Juncler într-un interviu pentru Tiroler Tageszeitung, citat de EU Observer.

În interviu, Juncker a recunoscut unele eșecuri, inclusiv faptul că Comisia sa nu a reușit să reînnoiască acordul-cadru cu Elveția.

Cel mai longeviv lider național din Uniunea Europeană post-Război Rece, fost șef al Eurogrupului și supranumit ”Mister Euro” și primul președinte al Comisiei Europene numit în această poziție ca urmare a unei competiții între familiile politice europene, Jean-Claude Juncker va părăsi arena politică europeană în aceeași zi în care este așteptat să se producă și Brexit-ul, 31 octombrie.

De la 1 noiembrie, Juncker va preda ștafeta în fruntea Comisiei Europene Ursulei von der Leyen, prima femeie care ocupă această poziție și primul german în această funcție după 52 de ani.

Prim-ministru al Luxemburgului între 2 – 

În 2005, în calitate de președinte al Consiliului UE, a fost gazdă a ceremoniei de semnare a Tratatului de Aderare a României la UE, la 25 aprilie.

Experiența sa politică datează din anii în care Jacques Delors, în calitate de președinte al Comisiei Europene, lucra pentru avansarea integrării europene. Membru al guvernelor conduse de Jacques Santer (la rândul său fost președinte al Comisiei Europene), Juncker a deținut portofolii de ministru și pe cea de prim-ministru din 1984 și până în 2013.

Mai mult, în perioada în care cele 12 state ale Comunității Europene puneau bazele Tratatului de la Maastricht – bornă remarcabilă a integrării europene – Jean-Claude Juncker era ministru de Finanțe al Luxemburgului. Din această calitate, a fost direct implicat în desăvârșirea criteriilor de la Maastricht, cele care stau la baza creării Uniunii Economice și Monetare și a adoptării euro ca monedă unică europeană.

Candidatura sa la șefia Comisiei Europene în 2014 nu venea însă doar pe fondul vastei experiențe de prim-ministru, președinte al Consiliului UE și actor în procesul integrării europene. Între 2005 și 2013, Jean-Claude Juncker a devenit primul președinte permanent al Eurogrupului – reuniunea miniștrilor de finanțe ai țărilor din zona euro – gestionând această structură în două perioade complet diferite: 1) una în care Europa privea cu încredere spre viitor prin prisma succesului său economic și al bunăstării exportate către est și 2) una în care a fost slăbită, adâncită în decalaje și fisurată în interioul zonei euro de criza economico-financiară.

În 2014, alături de Martin Schulz (PES), Guy Verhofstadt (ALDE), Ska Keller (Verzi) sau Alexis Tsipras (Stânga Europeană), Jean-Claude Juncker (PPE) intra în procesul Spitzenkandidaten, prin care fiecare familie politică își prezenta propunerea de viitor șef al Comisiei, iar în cazul câștigării alegerilor de către o formațiune sau alta, candidatul propus de respectiva formațiune ar fi fost numit președinte al Comisiei.

Alegerile din 22-25 mai 2014 au fost unice în acest sens: pentru prima dată, candidații la președinția Comisiei erau nominalizați și le era permis astfel să prezintă programe electorale, să participe la manifestaății electorale și să dezbată între ei.

Pe parcursul mandatului său, Juncker a avut de înfruntat provocări majore precum criza datoriei Greciei, criza migrației sau gestionarea la nivel politic a negocierilor de retragere a Marii Britanii din UE. În schimb, Fondul European de Investiții Strategice pe care l-a lansat și care a fost supranumit ”Planul Juncker” a dat roade în impulsionarea economiei europene. De asemenea, în același interval, cooperarea UE-NATO a fost aprofundată, iar ambițiile UE în materie de apărare europeană și autonomie strategică au avansat.

În 2019, procedura prin care Jean-Claude Juncker a fost numit președinte al Comisiei Europene nu a mai fost respectată de șefii de stat sau de guvern, procesul Spitzenkandidaten fiind devansat de opțiunea liderilor pentru negocieri politice în culise.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

EXCLUSIV Surse europene: Rovana Plumb este prima opțiune a Guvernului pentru poziția de comisar european. România dorește portofoliul pentru mediu în Comisia von der Leyen

Published

on

Europarlamentarii Rovana Plumb și Dan Nica sunt propunerile înaintate de premierul Viorica Dăncilă către președinta aleasă a Comisiei Europene Ursula von der Leyene, au declarat surse europene pentru CaleaEuropeană.ro, precizând că Rovana Plumb este prima opțiune a Guvernului.

Sursele citate au precizat că portofoliile dorite de România, în ordinea preferințelor, sunt cele pentru mediu, energie și transporturi. 

Cel mai probabil, portofoliul pe care Rovana Plumb îl va urmări va fi cel de mediu. Politica privind mediul va avea o importanță din ce în ce mai mare în următoarea Comisie și în politicile europene”, au susținut sursele menționate.

De altfel, înainte de a fi votată de plenul Parlamentului European, Ursula von der Leyen a promis că va crea în arhitectura Băncii Europene de Investiții un sector climatic pentru a genera investiții de 1.000 de miliarde de euro în următorul deceniu pentru combaterea schimbărilor climatice, reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și transformei Europei într-un continent neutru din acest punct de vedere până în anul 2050.

Presa autohtonă a relatat vineri că premierul Viorica Dăncilă a trimis Comisiei Europene o scrisoare cu propunerile României pentru funcția de comisar european, și anume pe europarlamentarii PSD Rovana Plumb și Dan Nica

Rovana Plumb a redevenit membru al Parlamentului European în urma alegerilor europene din 23-26 mai, când a fost cap de listă al PSD. În noul legislativ, aceasta este și vicepreședinte al Grupului S&D în Parlamentul European. Anterior, aceasta a fost eurodeputat între anii 2007-2012. În ultimul deceniu, Plumb a ocupat mai multe poziții ministeriale în guvernele României, între care și ministru al mediului și schimbărilor climatice (2012-2014). Între 2014 și 2015 a fost ministru al muncii, precum și ministru al fondurilor europene în 2017 și între 2018-2019.

În ce-l privește pe Dan Nica, acesta a fost ministru al comunicațiilor în perioada 2012-2014, când a devenit membru al Parlamentului European, poziție pentru care a fost reales pe 26 mai. Nica este șeful delegației PSD în Parlamentul European.

Premierul Viorica Dăncilă a solicitat un portofoliu consistent pentru România, respectând principiul parității de gen solicitat de Ursula von der Leyen

De altfel, Viorica Dăncilă a anunțat încă din luna iulie că România va respecta principiul echilibrului de gen dorit de Ursula von der Leyen și că va trimite la Bruxelles două propuneri pentru poziția de comisar, o femeie și un bărbat

Mai mult, șefa Executivului de la București a avut o convorbire telefonică la 29 iulie cu noua șefă a executivului european, solicitându-i acesteia un portofoliu „consistent” de comisar european.

Referindu-se la formarea viitoarei Comisii Europene, demnitarul român a exprimat interesul pentru un portofoliu consistent în cadrul Colegiului Comisarilor, care să reflecte expertiza României, precum și contribuția țării noastre la consolidarea și dezvoltarea agendei europene, dovedită inclusiv prin exercitarea cu succes a mandatului României la Președinția Consiliului UE”, a precizat Guvernul într-un comunicat remis după convorbirea telefonică.

Pe lângă România, 21 de țări membre ale UE și-au oficializat propunerile de comisar european. Din cele 21 de propuneri, nouă sunt femei. Țările care nu și-au nominalizat încă nicio propunere de comisar european pentru mandatul 2019-2024 sunt: Belgia, Croația, Franța, Italia, Portugalia și Marea Britanie. În ce privește Marea Britanie, premierul Boris Johnson a anunțat că Londra nu va veni cu nicio propunere dat fiind faptul că Regatul Unit urmează să părăsească Uniunea Europeană la 31 octombrie 2019.

Ce urmează pentru Rovana Plumb și Dan Nica?

Potrivit procedurii, cei doi candidați propuși de către Guvernul României urmează să fie intervievați de către președinta aleasă a Comisiei Europene. În urma acestei etape, Ursula von der Leyen trebuie să hotărească dacă accepta una dintre propunerile României și, în cazul unei decizii afirmative, să aloce candidatului ales un portofoliu.

Conform prerogativelor existente la articolul 17 aliniatul 6 din Tratatul UE și la articolul 248 din Tratatul de funcționare al UE, președintele Comisiei Europene decide cum este organizată Comisia Europeană. Astfel, Ursula von der Leyen are libertatea de a-și alege comisarii și de a stabili ce portofolii creează sau alocă pentru aceștia.

După ce von der Leyen va alege membrii Colegiului său, Consiliul Uniunii Europene va adopta o listă a candidaților pentru poziția de comisar european, câte unul pentru fiecare stat membru.

Comisarii-desemnați vor fi ulterior audiați de către comisiile de specialitate ale Parlamentului European, fiecare candidat prezentându-se în Comisia a cărei activitate este corespondentă domeniului de activitate al viitorului comisar european.

Fiecare comisie parlamentară în parte va evalua, în urma audierii, expertiza și performanța candidatului, rezultate care sunt transmise apoi președintelui Parlamentului European.

În cazul unui rezultat negativ asupra unui candidat, acesta este retras din proces, iar procedurea se reia în cazul țării al cărei candidat este respins.

Ulterior, întreaga Comisie Europeană va fi supusă unui vot de încredere din partea Parlamentului European. 

În cele din urmă, noua Comisie Europeană este numită oficial de către Consiliul Uniunii Europene, printr-un vot cu majoritate calificată.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Jean-Claude Juncker, despre politica noului guvern britanic: ”Mici jocuri de vară. Vor fi cei mai mari pierzători dacă se ajunge la un Brexit dur”

Published

on

© European Commission

Un Brexit fără acord ar afecta Marea Britanie mai mult decât restul Europei, indiferent cât de mult se preface guvernul premierului Boris Johnson că acest lucru nu se va întâmpla, a declarat președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, într-un interviu acordat sâmbătă presei austriece.

Jean-Claude Juncker, care va fi succedat de la 1 noiembrie în funcția de președinte al Comisiei Europene de Ursula von der Leyen, a descris politica noului guvern britanic, care respinge Acordul de retragere în forma negociată de executivul Theresei May, drept ”mici jocuri de vară”.

Marea Britanie a făcut presiuni asupra Uniunii Europene pentru a modifica termenii acordului de retragere a Marii Britanii, spunând că Bruxelles-ul ar trebui să-și asume responsabilitatea pentru un Brexit fără acord dacă un compromis între cele două părți nu este identificat, notează Euronews, care citează interviul acordat de șeful executivului european.

Dar, la sfârșitul zilei, asta ”ar face cel mai mult rău Marii Britanii”, a declarat Juncker pentru un ziar regional din provincia austriacă Tirol, unde își petrece în mod regulat vacanța de vară.

Dacă se ajunge la un Brexit dur, asta nu este în interesul nimănui, dar britanicii ar fi cei mai mari pierzători. Se comportă ca și cum nu ar fi așa, dar așa este“, a spus președintele Comisiei Europene pentru ziarul Tiroler Tageszeitung.

Juncker a mai indicat că UE este ”complet pregătită” pentru scenariul unei retrageri fără acord a Marii Britanii din UE.

În urmă cu câteva zile, purtătoarea de cuvânt a Comisiei Europene a arătat că UE este dispusă să discute Regatul Unit despre Brexit în următoarele săptămâni completând că Uniunea Europeană speră să se evite o ieșire dezordonată a Londrei, dar că Bruxelles-ul este pregătit și pentru un astfel de scenariu.

Guvernul de la Londra a anunţat marţi că Regatul Unit este ”pregătit şi dispus” să încheie un acord privind Brexitul cu Uniunea Europeană, după ce cotidianul The Guardian scrisese că premierul Boris Johnson nu are intenţia de a renegocia acordul de retragere din Uniunea Europeană, iar scenariul său central de lucru este un Brexit fără acord.

Citiți și:
Purtător de cuvânt al premierului britanic Boris Johnson: Nu există niciun ”dacă” sau ”dar”. Regatul Unit va părăsi Uniunea Europeană la 31 octombrie

Pe de altă parte, premierul Boris Johnson a insistat în repetate rânduri că Regatul Unit va părăsi Uniunea Europeană la 31 octombrie, cu sau fără acord, și că noi discuții privind Brexit-ul nu își au rostul decât în cazul în care Bruxelles-ul este dispus să renunțe la așa-numita ”plasă de siguranță”, prevedere stabilită în decembrie 2017 de fostul prim-ministru Theresa May cu negociatorii europeni, inserată în forma inițială a Acordului de retragere.

Descris ca o ”plasă de siguranță” sau ca o ”poliță de asigurare”, mecanismul de backstop este o prevedere a Acordului de retragere menită să asigure evitarea unei granițe dure între provincia nord-irlandeză și Irlanda, chiar dacă nu vor fi stabilite un acord privind comerțul și dispoziții de securitate.

Astfel, Irlanda de Nord ar rămâne aliniată unor norme privind piața unică, garantând o frontieră fără fricțiuni cu Republica Irlanda, respectându-se, în acest caz, și Acordul din Vinerea Mare.

Punerea în aplicare a ”plasei de siguranță” ar implica, de asemenea, și un teritoriu vamal unic temporar, menținând Regatul Unit în uniunea vamală până când Bruxelles și Londra vor fi convenit, printr-un acord comercial, suspendarea prevederilor acestui mecanism de backstop.

 

Continue Reading

Cum pot vota românii din diaspora la alegerile prezidențiale

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending