Connect with us

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană avertizează în premieră România cu activarea articolului 7. Frans Timmermans le-a trimis o scrisoare liderilor de la București la o zi după summitul de la Sibiu

Published

on

© Guvernul României

Prim-vicepreşedintele Comisiei Europene, Frans Timmermans, a trimis o scrisoare președintelui Klaus Iohannis, prim-ministrului Viorica Dăncilă şi preşedinţilor celor două camere ale Parlamentului, Călin Popescu Tăriceanu şi Liviu Dragnea, în care avertizează, în premieră, cu declanşarea Articolului 7 împotriva României modificările la codurile penale vor intra în vigoare.

Comisia Europeană va ”declanșa mecanismul statului de drept fără întârziere” în contextul ”îngrijorărilor majore” privind statul de drept în România, se arată în scrisoarea transmisă de Timmermans, candidat al Socialiștilor Europeni la șefia Comisiei Europene.

Această măsură va fi adoptată dacă guvernul, președintele și Parlamentul vor eșua în a face rapid ”modificările necesare” sau dacă ”vor mai fi făcuți pași negativi”, notează Politico Europe.

Potrivit sursei citate, Comisia Europeană va declanşa “Rule of law Framework”, proces care va înlocui pentru un timp MCV, dacă ţara noastră adoptă alţi paşi negativi în domeniul judiciar, precum promulgarea ultimelor modificări aduse codurilor penale.

“Având în vedere aceste preocupări majore şi dacă îmbunătăţirile necesare nu sunt făcute în timp scurt, ori dacă alţi paşi negativi sunt făcuţi, precum promulgarea ultimelor modificări la codurile penale, Comisia va declanşa Rule of law Framework (Cadrul privind Statul de Drept) fără întârziere. Acest proces – care prevede un dialog pentru a corecta preocupările şi a evita activarea Articolului 7 din Tratatul Uniunii Europene – va înlocui pentru un timp procesul MCV. Criteriile şi recomandările relevante din MCV vor fi analizate în cadrul Rule of law Framework. Desigur, România rămâne obligată să respecte angajamentele asumate în momentul aderării, iar criteriile MCV rămân deschise până când acestea sunt îndeplinite pe deplin şi într-un mod satisfăcător”, se mai arată în scrisoare.

Trebuie precizat că elementele cuprinse în scrisoarea prim-vicepreședintelui Comisiei Europene urmează un model inaugurat de executivul european în cazul Poloniei, unde Comisia a activat mai întâi, în ianuarie 2016, dialogul structurat sub Rule of law Framework pentru ca, ulterior, la 20 decembrie 2017 să decidă activarea articolului 7 împotriva guvernului de la Varșovia.

Scrisoarea lui Timmermans, datată cu 10 mai, a fost trimisă la o zi distanță după summitul special al Uniunii Europene de la Sibiu, în care România și-a pus speranțele că va fi momentul ce definește moșnirea președinției sale la Consiliul UE.

De altfel, la debutul acelui summit, președintele Klaus Iohannis a promis că România va intra “peste puţin timp” în Spaţiul Schengen şi va scăpa şi de Mecanismul de Cooperare şi Verificare.

Amintim totodată că, la începutul lunii aprilie, Comisia Europeană a discutat situația statului de drept din România și a cerut Guvernului României, prin vocea prim-vicepreședintelui Frans Timmermans, să se abține de la orice modificare care riscă să afecteze sistemul judiciar.

Ulterior, Parlamentul României a votat în favoarea revizuirii Codului Penal şi a Codului de Procedură Penală, stârnind critici din partea președintelui Klaus Iohannis, legea necesitând de altfel să fie promulgată de șeful statului pentru a intra în vigoare.

Atunci, după votul de la București, Comisia Europeană a anunţat că va analiza cu atenţie proiectele de modificare a Codului penal şi a Codului de procedură penală, adoptate de Camera Deputaţilor, şi a reafirmat că România trebuie să reia urgent procesul de reformă.

La acel moment, presa europeană relata că o posibilitate ar fi lansarea unei proceduri de infringement, a cărei etapă finală ar putea fi sesizarea de către Comisia Europeană a Curţii de Justiţie a UE.

O altă posibilitate ar fi activarea articolului 7, măsură deja luată împotriva Ungariei şi Poloniei, în cazul Budapestei de către Parlamentul European, iar în cazul Varșoviei de către Comisia Europeană.

Activarea articolului 7 poate implica suspendarea dreptului de vot al unui stat în Consiliul UE, dar cu condiţia ca toate celelalte state membre să fie de acord cu o asemenea sancţiune.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

COMISIA EUROPEANA

Ziua Mondială a Mediului. Peste 3 miliarde de copaci vor fi plantați în UE până în 2030 prin strategia Comisiei Europene  privind biodiversitatea

Published

on

© greenpeace.org

 

Prin Strategia UE privind biodiversitatea pentru 2030, propusă de Comisia Europeană la sfârșitul lunii mai, Executivul European a inclus o foaie de parcurs pentru plantarea a cel puțin alte 3 miliarde de copaci în UE până în 2030, în spiritul respectării depline a principiilor ecologice. 

”Pădurile sunt extrem de importante pentru biodiversitate, reglarea climei și a apei, furnizarea de alimente, medicamente și materiale, captarea și stocarea dioxidului de carbon, stabilizarea solului și purificarea aerului și a apei. Ele sunt, de asemenea, un centru natural de recreere și de dobândire de cunoștințe cu privire la natură. Silvicultorii au un rol esențial în asigurarea gestionării durabile a pădurilor și în refacerea și susținerea biodiversității în păduri. Pe lângă protejarea strictă a tuturor pădurilor primare și seculare din UE care mai există, UE trebuie să crească dimensiunea, calitatea și reziliența pădurilor sale, în special la incendii, secetă, dăunători și alte amenințări care ar putea spori odată cu schimbările climatice”, se arată în documetul Comisiei Europene.

Toate pădurile trebuie menținute în condiții bune de sănătate, semnalează Executivul. 

O economie mai rezilientă este influențată de sănătatea pădurilor, susține executivul european: ”Păduri mai multe și mai reziliente pot susține o economie mai rezilientă. Ele joacă și un rol important în furnizarea de materiale, produse și servicii, care sunt esențiale pentru bioeconomia circulară.”

Astfel, Comisia Europeană a hotărât să propună o Strategie a UE pentru păduri, ca răspuns la ambițiile largi privind biodiversitatea și neutralitatea climatică.

Strategia va include o foaie de parcurs pentru plantarea a cel puțin alte 3 miliarde de copaci în UE până în 2030, în spiritul respectării depline a principiilor ecologice: ”Acest lucru va crea oportunități substanțiale de locuri de muncă legate de colectarea și cultivarea semințelor, de plantarea puieților și de asigurarea dezvoltării acestora. Plantarea copacilor este deosebit de benefică în orașe, iar în zonele rurale aceasta se îmbină bine cu agrosilvicultura, cu particularitățile topografice și cu un grad mai ridicat de sechestrare a carbonului, mai susține executivul.

În același timp, Comisia va continua să colaboreze cu statele membre pentru a se asigura că UE este suficient de bine echipată pentru a preveni și combate incendiile forestiere majore, care pot dăuna în mod semnificativ biodiversității pădurilor.

Potrivit noii strategii privind biodiversitatea, ”împădurirea, reîmpădurirea și plantarea de copaci pentru a sprijini biodiversitatea și refacerea ecosistemelor vor fi promovate prin intermediul planurilor strategice PAC și al fondurilor politicii de coeziune”.

Citiți și: Comisia Europeană: Adoptarea noii strategii privind biodiversitatea și a strategiei „De la fermă la consumator” contribuie la combaterea declinului biodiversității și construirea unui sistem alimentar sănătos și durabil


Ziua Mondială a Mediului se sărbătorește, în fiecare an, la 5 iunie. Această sărbătoare este unul din principalele mijloace prin care Organizaţia Naţiunilor Unite încearcă să stimuleze preocuparea oamenilor pentru protejarea mediului şi, totodată, să sensibilizeze factorii de decizie politică să acţioneze în acest sens. Ziua Mondială a Mediului a fost stabilită de Adunarea Generală a Naţiunilor Unite în 1972, la Stockholm, în Suedia, cu ocazia organizării primei conferinţe privind problemele de mediu.

Fiecare Zi Mondială a Mediului este găzduită de o altă țară, în care au loc sărbători oficiale. Anul acesta gazda este Columbia, în parteneriat cu Germania. Prin Inițiativa Internațională Climatică a Ministerului Federal german pentru Mediu, Conservarea Naturii și Securitatea Nucleară, programul Națiunilor Unite pentru Mediu finanțează Campania „Ziua Mondială a Mediului 2020 #ForNature”. Campania globală evidențiază modul în care natura oferă servicii vitale umanității și nevoia urgentă de a opri distrugerea acesteia.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană va prezenta o propunere pentru combaterea dezinformării: Nu putem permite altor actori precum China să “ocupe spațiul” comunicării

Published

on

© European Union, 2020/ Source: EC - Audiovisual Service

Uniunea Europeană trebuie să comunice mai bine în viitor pentru sau alte state precum China vor “ocupa acest spațiu”, a avertizat joi vicepreședintele Comisiei Europene pentru valori și transparență, Věra Jourová, într-o intervenție susținută în cadrul unui webinar organizat de grupul Renew Europe din Parlamentul European.

Mult prea des, nu am reușit să spunem povestea noastră despre Europa și sprijinul acordat de Uniunea Europeană. A venit vremea să accelerăm acest lucru și să nu permitem altora, cum ar fi China, să ocupe spațiul“, a spus Jourová, citată de Politico Europe.

În momentele culminante ale pandemiei, China a derulat o campanie de PR pentru a arăta că sprijină țările UE precum Italia cu măști și produse medicale, în timp ce alte state europene nu au făcut acest lucru.

Potrivit lui Jourová, Europa a eșuat în a-și promova propriu mesaj pentru a arăta cum stau lucrurile în realitate și a subliniat că executivul european va prezenta săptămâna viitoare o propunere privind combaterea dezinformării în contextul COVID-19.

“Nu mai vrem propagandă în jurul cutiilor “din China cu dragoste” pe care le-am văzut la momentul de vârf al pandemiei. Suntem recunoscători pentru sprijin, am cumpărat o mulțime de echipamente necesare din China, dar trebuie să spunem și adevărul despre cine și cum ajută și să spunem că a existat multă solidaritate și ajutor între statele membre “, a adăugat ea.

Comunicarea viitoare va ține cont și de acțiunile întreprinse până acum pentru a combate dezinformarea și va propune acțiuni complementare pentru protejarea cetățenilor. Aceasta va include reflecții cu privire la modul de susținere a autorităților competente, a celor care verifică și cercetează informațiile.

“Vom avea așteptări clare din partea platformelor de a fi mai transparente și de a elimina stimulentele financiare pentru a răspândi dezinformarea. Avem multe sondaje diferite care arată că minciuna zboară mai repede și se vinde mai bine. Acest lucru trebuie oprit și minimizat”, a mai spus Jourová.

Vicepreședinta Comisiei Europene a afirmat încă de acum două luni că, în contextul pandemiei de COVID-19, Rusia a răspândit informații false împotriva Uniunii Europene pentru a provoca teamă și a spus că China are tendința să recurgă la propagandă.

Mai multe rapoarte realizate în această perioadă de unitatea de combatere a dezinformării din cadrul Serviciului European de Acțiune Externă au relevat existența unei strategii coordonate prin care actori dinspre Moscova și Beijing au urmărit să discrediteze Uniunea Europeană.

Atenția acordată Chinei intervine și în condițiile în care au apărut informații că Beijingul ar fi făcut presiuni diplomatice pentru ca oficialii europeni să înlăture anumite paragrafe din rapoartele UE privind dezinformarea, iar autoritățile chineze au cenzurat un articol publicat de ambasadorii țărilor UE în China.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană, a doua etapă a consultării cu partenerii sociali privind asigurarea unor salarii minime echitabile pentru toți lucrătorii din UE

Published

on

© European Union, 2019/Source: EC - Audiovisual Service

Miercuri, 3 iunie, Comisia Europeană lansează a doua etapă a consultării cu sindicatele și cu organizațiile patronale europene cu privire la modul de asigurare a unor salarii minime echitabile pentru toți lucrătorii din Uniunea Europeană. Aceasta este continuarea primei etape a consultării, care s-a desfășurat în perioada 14 ianuarie – 25 februarie 2020, la care Comisia a primit răspunsuri din partea a 23 de parteneri sociali din întreaga UE. Pe baza răspunsurilor primite, Comisia a concluzionat că sunt necesare acțiuni suplimentare la nivelul UE, precizează un comunicat

Deja o prioritate politică pentru Comisia von der Leyen, evenimentele recente au consolidat și mai mult solicitarea de eforturi ale UE pentru reducerea inegalităților salariale în creștere și a sărăciei persoanelor încadrate în muncă.

UE a fost deosebit de afectată de pandemia de coronavirus, cu efecte negative asupra economiilor statelor membre, asupra întreprinderilor și asupra veniturilor lucrătorilor și familiilor acestora. Asigurarea faptului că toți lucrătorii din UE câștigă un trai decent este esențială pentru redresare, precum și pentru construirea unor economii echitabile și reziliente, iar salariile minime joacă un rol important. Salariile minime sunt relevante atât în țările care se bazează exclusiv pe nivelurile salariale convenite în mod colectiv, cât și în cele cu un salariu minim prevăzut de lege.

Salariile minime care sunt negociate în mod corespunzător cu partenerii sociali, respectate și actualizate pot:

  • să pună la dispoziția lucrătorilor vulnerabili o rezervă financiară pentru perioade dificile
  • să creeze stimulente mai puternice pentru muncă, îmbunătățind astfel productivitatea
  • să reducă inegalitățile salariale în societate
  • să sporească cererea internă și reziliența economiei
  • să contribuie la eliminarea diferențelor de remunerare între femei și bărbați.

Atunci când sunt stabilite la niveluri adecvate și ținând seama de condițiile economice, salariile minime reprezintă un sprijin pentru lucrătorii vulnerabili și contribuie la menținerea atât a ocupării forței de muncă, cât și a competitivității întreprinderilor.

Prin această acțiune, Comisia nu urmărește stabilirea unui salariu minim european uniform, nici armonizarea sistemelor minime de stabilire a salariilor. Orice eventuală măsură ar urma să fie aplicată diferit, în funcție de sistemele de stabilire a salariului minim și de tradițiile statului membru, cu respectarea deplină a competențelor naționale și a libertății contractuale a partenerilor sociali.

Documentul de consultare din a doua etapă stabilește posibile căi de acțiune a UE pentru a se asigura că salariile minime sunt stabilite la niveluri adecvate și că ele protejează toți lucrătorii. Negocierile colective joacă un rol esențial, astfel cum s-a subliniat în răspunsurile partenerilor sociali cu ocazia primei etape a consultării. Prin urmare, inițiativa UE ar urmări să garanteze că:

  • salariile sunt stabilite ca urmare a unor negocieri colective care funcționează bine;
  • cadrele naționale permit stabilirea și actualizarea regulată a salariilor minime obligatorii, pe baza unor criterii clare și stabile;
  • partenerii sociali sunt implicați în mod efectiv în stabilirea prin lege a salariului minim pentru a sprijini gradul de adecvare al salariului minim;
  • variațiile salariului minim și exceptările sunt eliminate sau limitate;
  • cadrele naționale privind salariul minim sunt respectate în mod efectiv și că există mecanisme de monitorizare.

Partenerii sociali sunt invitați să răspundă la întrebările adresate în cadrul consultării până la 4 septembrie 2020. Aceasta include tipul de instrument considerat ca fiind cel mai potrivit. Comisia are în vedere atât instrumente legislative, cât și instrumente nelegislative, și anume o directivă în domeniul condițiilor de muncă și, respectiv, o recomandare a Consiliului.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending