Connect with us

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană avertizează România: Creșterea pensiilor și impactul pandemiei vor mări deficitul public de la 10,25% din PIB în 2020 la 11,25% din PIB în 2021

Published

on

© Calea Europeana/ Zaim Diana

Economia României va reveni după o scădere a producției în prima jumătate a anului din cauza crizei COVID19. De asemenea, deficitul bugetar se estimează că va crește semnificativ, deoarece efortul fiscal necesar pentru combaterea crizei se adaugă derapajelor fiscale din trecut, indică previziunile de toamnă ale Comisiei Europene, publicate joi, 5 noiembrie. Deși contracția din 2020 pare mai puțin severă decât se aștepta inițial, incertitudinea rămâne foarte mare, având în vedere evoluția recentă a pandemiei, iar o revenire pentru producția reală la nivelurile pre-criză nu este prognozată  înainte de sfârșitul anului 2022, mai spune Executivul European.

Astfel, Comisia estimează că PIB-ul real al României se va contracta cu 5,25 % în 2020 și își va reveni cu aproximativ 3,25% în 2021 și 3,75% în 2022. Consumul privat ar trebui să se redreseze treptat, în conformitate cu eventuala relaxare a măsurilor de distanțare socială, în 2021 și 2022. Se preconizează, de asemenea, că investițiile își vor reveni, deși într-o oarecare măsură atenuate din cauza capacității neutilizate și a incertitudinii persistente. Se preconizează că exporturile nete vor contribui în mod negativ la creșterea economică în 2020. După o contracție accentuată din aprilie, exporturile au început să se îmbunătățească în al treilea trimestru al anului 2020, dar nu se preconizează recuperarea pierderilor până la sfârșitul anului.

© European Commission

Deficitul public, tendință de creștere

Se preconizează că deficitul administrației publice va crește la aproximativ 10,25% din PIB în 2020, de la 4,3% în 2019. Tendința expansivă preexistentă, determinată în mare parte de creșterile pensiilor, va fi consolidată de impactul crizei COVID-19.

Cheltuielile cu pensiile pentru limită de vârstă urmează să crească considerabil, determinate de efectul pe întregul an al unei creșteri a pensiilor cu 15% în septembrie 2019 și o creștere suplimentară de 40% din septembrie 2020. Mai mult, alocația pentru copii a fost dublată. Cheltuielile suplimentare datorate măsurilor legate de COVID-19, inclusiv schemele de sprijin pentru ocuparea forței de muncă și cheltuielile legate de sănătate, sunt estimate la 1,3 pp. din PIB, din care 0,4 pp. finanțate prin transferuri UE. Veniturile fiscale vor fi afectate negativ de recesiune.

În ciuda previziunilor de redresare economică și a expirării schemelor de sprijin pentru ocuparea forței de muncă în caz de pandemie (în absența bugetului 2021), deficitul administrației publice va crește în continuare, ajungând la aproximativ 11,25% din PIB în 2021 și 12,5% din PIB în 2022 dacă politicile fiscale și economice actuale vor fi menținute. Acest lucru se datorează efectului pe întregul an al creșterii cu 40% a pensiilor din septembrie 2020 și unei majorări suplimentare programate pentru septembrie 2021. Această prognoză nu include nicio măsură finanțată din subvențiile Mecanismului de Redresare și Reziliență. În consecință, se estimează că ponderea datoriei publice din PIB-ul României va crește de la 35,3% în 2019 la aproximativ 63,5% în 2022.

O redresare întreruptă și incompletă la nivelul zonei euro și al UE

Prognoza economică generală a Comisiei Europene din toamna anului 2020 prevede că economia zonei euro se va contracta cu 7,8% în 2020 înainte de a crește cu 4,2% în 2021 și cu 3% în 2022. Prognoza estimează că economia UE se va contracta cu 7,4% în 2020 înainte de a se recupera cu o creștere de 4,1 % în 2021 și 3% în 2022. Comparativ cu prognoza economică din vara anului 2020, prognozele de creștere atât pentru zona euro, cât și pentru UE sunt ușor mai mari pentru 2020 și mai mici pentru 2021. Producția atât în ​​zona euro, cât și în UE este de așteptat să revină la nivelul pre-pandemie abia în 2022.

În raportul său, Comisia arată că impactul economic al pandemiei a variat foarte mult în UE și aceeași variabilitate este valabilă și în ceea ce privește perspectivele de redresare. Această neuniformitate reflectă răspândirea virusului, strictețea măsurilor de sănătate publică adoptate pentru a-l ține sub control, compoziția sectorială a economiilor naționale și forța răspunsurilor politice naționale.

Deficite și datorii publice în creștere

Se așteaptă ca deficitele publice să crească în mod semnificativ în UE în acest an, având în vedere creșterea cheltuielilor sociale și reducerea veniturilor fiscale, ambele fiind o consecință a măsurilor de politică excepționale menite să sprijine economia, precum și a existenței stabilizatorilor automați.

Conform previziunilor, deficitul public agregat al zonei euro va crește de la 0,6 % din PIB în 2019 la aproximativ 8,8 % în 2020, înainte de a scădea la 6,4 % în 2021 și la 4,7 % în 2022. Această evoluție reflectă eliminarea treptată a măsurilor de sprijin de urgență în cursul anului 2021, pe măsură ce situația economică se va îmbunătăți.

Reflectând creșterea deficitelor, previziunile estimează că ponderea datoriei în PIB la nivel agregat din zona euro va crește de la 85,9 % din PIB în 2019 la 101,7 % în 2020, 102,3 % în 2021 și 102,6 % în 2022.

Creșterea ratei șomajului atenuată în contextul scăderii activității economice

Se estimează că șomajul va continua să crească în 2021, deoarece statele membre elimină treptat măsurile de sprijin de urgență și noi persoane intră pe piața forței de muncă, însă ar trebui să se îmbunătățească în 2022, pe măsură ce economia continuă să se redreseze.

Conform previziunilor, rata șomajului din zona euro va crește de la 7,5 % în 2019 la 8,3 % în 2020 și la 9,4 % în 2021, urmând să scadă la 8,9 % în 2022. Se estimează că rata șomajului în UE va crește de la 6,7 % în 2019 la 7,7 % în 2020 și la 8,6 % în 2021, urmând să scadă la 8,0 % în 2022.

Un grad ridicat de incertitudine și perspective cu riscuri de evoluție negativă

Incertitudinile și riscurile legate de previziunile economice din toamna anului 2020 rămân extrem de mari. Riscul principal rezultă din agravarea pandemiei, situație care necesită măsuri de sănătate publică mai stricte și care are un impact mai grav și de durată asupra economiei. Acest context a motivat o analiză a scenariilor implicând două căi alternative de evoluție a pandemiei — una mai benignă și una agravantă — și impactul economic al acestora. Există, de asemenea, riscul ca cicatricile lăsate de pandemie în economie — cum ar fi falimentele, șomajul pe termen lung și întreruperile în aprovizionare — să fie mai profunde și mai extinse. Economia europeană ar avea de suferit, de asemenea, în cazul în care economia mondială și comerțul mondial s-ar îmbunătăți mai puțin decât conform previziunilor sau în cazul în care tensiunile comerciale ar crește. Posibilitatea unei presiuni asupra pieței financiare reprezintă un alt risc de evoluție negativă.

 

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

COMISIA EUROPEANA

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, mesaj pentru președintele turc Recep Tayyip Erdogan: Dialogul este esenţial, dar aşteptăm gesturi credibile pe teren

Published

on

© Ursula von der Leyen/ Twitter

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen (PPE), i-a solicitat joi ministrului turc, Mevlut Cavusoglu, ”gesturi credibile” din partea Ankarei înainte de a relua dialogul în vederea normalizării relațiilor dintre Uniunea Europeană și Turcia, potrivit AFP, citat de Agerpres.

”Dialogul este esenţial, dar noi aşteptăm gesturi credibile pe teren”, a menționat von der Leyen după ce l-a primit pe emisarul președintelui turc Recep Tayyip Erdogan, pe fondul unei iritări declanșate de revirimentele frecvente ale acestuia din urmă.

Ursula von der Leyen a precizat că întrevederea a fost un ”scurt schimb de opinii” şi a reamintit decizia de a sancţiona acţiunile ilegale şi agresive ale Ankarei luată în decembrie de liderii europeni.

Ministrul turc de externe s-a întâlnit în cursul dimineţii cu şeful diplomaţiei europene, Josep Borrell. El va fi primit vineri de preşedintele Consiliului European, Charles Michel, şi de secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg.

”Preşedintele Erdogan i-a invitat pe Charles Michel şi pe preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, să meargă în Turcia şi am venit pentru a pregăti această vizită”, a anunţat Mevlüt Cavusoglu într-o declaraţie înainte de întâlnirea cu Josep Borrell, în cadrul căreia acesta din urmă a discutat despre ”interesul strategic al UE de a dezvolta o relație de cooperare și reciproc avantajoase cu Turcia, ancorată în valori și principii”, potrivit unui comunicat la Serviciului European de Acțiune Externă.

De mai multe săptămâni responsabilii turci şi-au înteţit apelurile la dialog cu europenii, pentru a rezolva subiectele aflate la baza tensiunilor, care, pe lângă disputa maritimă turco-greacă, sunt alimentate de rolul Turciei în conflictele din Siria, Libia şi mai recent Nagorno-Karabah.

Întâlnirea lui Cavusoglu cu oficiali europeni și NATO are loc cu doar câteva zile înainte de reluarea discuțiilor de tatonare, pe 25 ianuarie la Istanbul, dintre Turcia şi Grecia în vederea soluţionării disputei lor cu privire la explorarea de hidrocarburi în estul Mediteranei.

De asemenea, să nu uităm că președintele turc Recep Tayyip Erdogan a declarat la 12 ianuarie că este pregătit să ”repună pe șine” relațiile dintre Turcia și Uniunea Europeană, marcate de tensiuni puternice generate de mai multe dosare, printre acestea aflându-se și explorarea zăcămintelor de hidrocarburi din estul Mării Mediterane.

La 11 decembrie, liderii țărilor membre UE au decis în urma unui summit desfășurat la Bruxelles să sancționeze acțiunile ”ilegale şi agresive” ale Turciei în Marea Mediterană împotriva Greciei şi Ciprului.

Șefii de stat sau de guvern l-au mandatat astfel pe Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate, Josep Borrell, să le raporteze până cel târziu în martie 2021 cu privire la evoluţia situaţiei şi să propună în acel moment, dacă va fi necesar, extinderea sancţiunilor la alte persoane sau companii.

Deja există o listă neagră întocmită în noiembrie 2019 pentru a sancţiona activităţile de foraj ale Turciei în apele teritoriale ale Ciprului. Pe lista aceasta se află doi responsabili ai Turkish Petroleum Corporation (TPAO), care au interdicţie de călătorie şi ale căror bunuri de pe teritoriul UE au fost îngheţate.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Ministrul justiției și comisarul european pentru justiție au discutat despre desființarea Secției Speciale și operaționalizarea Parchetului European condus de Laura Codruța Kövesi

Published

on

Ministrul Justiţiei, Stelian Ion, a discutat, joi, în sistem videoconferinţă, cu Didier Reynders, comisarul UE pentru Justiţie, în cadrul întrevederii oficialul român comunicând decizia Guvernului de a adopta cu prioritate, până la sfârşitul lunii februarie, proiectul de desfiinţare a Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie.

Potrivit unui comunicat al Ministerului Justiției, temele de discuţie au vizat Mecanismul privind Statul de Drept şi legătura acestuia cu Mecanismul de Cooperare şi Verificare, operaţionalizarea Parchetului European, transpunerea şi implementarea unor directive UE, respectiv digitalizarea justiţiei. În urmă cu câteva zile, Ion a discutat și cu vicepreședintele Comisiei Europene pentru valori și transparență, Vera Jourova. Atât Stelian Ion, cât și cei doi membri ai Comisiei Europene, fac parte din familia politică Renew Europe.

În cadrul întrevederii, comisarul Reynders şi-a manifestat disponibilitatea de a coopera cu autorităţile române în scopul asigurării predictibilităţii şi sustenabilităţii procesului de reformă a justiţiei din România.

Totodată, a fost exprimată deschiderea Comisiei Europene către un dialog constructiv şi permanent la nivel tehnic în procesul de transpunere şi implementare a directivelor UE.

“Apreciem angajamentul noului Guvern în scopul consolidării şi asigurării stabilităţii reformelor, precum şi sprijinul valoros acordat de autorităţile române în contextul Mecanismului privind Statul de Drept. Este important ca iniţiativele Guvernului să fie susţinute de sistemul judiciar şi adoptate de Parlament, în urma unei dezbateri aplicate şi orientate spre stabilitate şi predictibilitate normativă”, a declarat comisarul Didier Reynders.

Ministrul Justiţiei, Stelian Ion, a subliniat importanţa instituirii, la nivelul Uniunii Europene, a Mecanismului privind Statul de Drept şi a exprimat sprijinul deplin acordat de către autorităţile române Comisiei Europene în acest exerciţiu.

Conform MJ, oficialul român a comunicat decizia fermă a Guvernului (confirmată prin memorandumul adoptat în data de 20 ianuarie 2021) de a finaliza şi transmite Parlamentului, în cursul lunii aprilie 2021, cele trei proiecte de legi ale justiţiei, puse în dezbatere publică în septembrie 2020.

Proiectul de lege de desfiinţare a SIIJ va fi adoptat cu prioritate, în Guvern, până la sfârşitul lunii februarie 2021, şi transmis spre adoptare, în procedură de urgenţă, în Parlament.

De asemenea, ministrul Justiţiei a reiterat susţinerea pentru operaţionalizarea Parchetului European, prezentând cele mai recente demersuri întreprinse în scopul adaptării legislaţiei naţionale şi selectării procurorilor europeni delegaţi.

“Proiectele de lege care vor fi transmise Parlamentului se bazează inclusiv pe recomandările Comisiei Europene, Comisiei de la Veneţia şi GRECO. Stabilitatea, predictibilitatea şi coerenţa legilor justiţiei sunt prioritare pentru Ministerul Justiţiei. Transpunerea corectă şi completă a tuturor directivelor UE reprezintă o prioritate a Programului de Guvernare în domeniul justiţiei, la fel ca şi procesul de digitalizare a sistemului judiciar”, a declarat Stelian Ion, conchide sursa citată.

Guvernul a aprobat un memorandum privind finalizarea Mecanismului de Cooperare şi Verificare, prin care stabileşte un calendar “ambiţios” de demersuri în acest sens.

Comisia Europeană a publicat, la 22 octombrie 2019, cel mai recent raport MCV privind România, care arăta că ”evoluția situației în primele luni ale anului 2019 a constituit o sursă de preocupare majoră pentru Comisie”. ”Comisia regretă faptul că România nu a pus în aplicare recomandările suplimentare formulate în noiembrie 2018, care erau în deplină concordanță cu pozițiile exprimate de celelalte instituții în această privință (…) Comisia are convingerea că România ar putea insufla un nou elan procesului de îndeplinire a obiectivelor MCV și își afirmă disponibilitatea de a oferi sprijin autorităților române în acest scop. Comisia va continua să urmărească îndeaproape evoluția situației prin intermediul MCV”, a mai spus atunci executivul european.

Ulterior, la 30 septembrie 2020, Comisia Europeană a publicat primul raport anual din istoria UE consacrat situației statului de drept în toate țările UE, în care a subliniat că angajamentul Guvernului României de a restabili calea reformei judiciare după declinul din anii 2017-2019 a contribuit la o scădere semnificativă a tensiunilor cu sistemul judiciar, iar societatea civilă a avut un rol important în apărarea statului de drept în România.

În ce privește România (pagina 27 din raport), Comisia Europeană a subliniat că încă de la aderarea țării noastre la UE, executivul european a monitorizat evoluțiile judiciare prin intermediul Mecanismului de cooperare și verificare (MCV). 

În 2020, Guvernul a continuat să își afirme angajamentul de a restabili calea reformei judiciare după inversările din 2017-2019. Acest lucru a dus la o scădere semnificativă a tensiunilor cu sistemul judiciar“, arată raportul, referitor la independența justiției.

Potrivit Comisiei Europene, numirile recente la conducerea principalelor parchete ar putea deschide calea pentru continuarea mai eficientă a activității procurorilor. Executivul european arată că progresul către modificarea legislației relevante a fost amânat din cauza pandemiei COVID-19 combinată cu viitoarele alegeri naționale.

Între măsurile controversate cu impact negativ asupra independenței judiciare este menționată Secția specială de investigare a infracțiunilor din sistemul judiciar, însărcinată exclusiv cu urmărirea penală a infracțiunilor comise de judecători și procurori.

“Punerea în aplicare continuă a acestor măsuri crește incertitudinea privind funcționarea sistemului de justiție, în special prin efectul combinat al acestora. Mai mult, unele dintre aceste măsuri pot afecta negativ resursele umane din sistemul de justiție, cu implicații asupra eficienței acestuia”, avertizează Comisia Europeană.

În raport este menționat că România are un cadru strategic național cuprinzător anticorupție bazat pe participarea mare a actorilor instituționali naționali și locali, însă Comisia Europeană avertizează că în România încă există provocări.

În ciuda progresului și a istoriei României în lupta împotriva corupției din ultimul deceniu, provocările cu care s-a confruntat sistemul judiciar în perioada 2017-2019 au ridicat întrebări cu privire la sustenabilitatea reformelor anticorupție. Chiar dacă contextul politic actual înseamnă mai puțină confruntare, instituțiile-cheie se confruntă cu un mediu provocator, cu consecințe pentru implementarea cadrului legal și a capacității instituționale. Deși instituțiile competente cheie și-au continuat activitatea, acest lucru ridică provocări pentru menținerea istoriei solide a cazurilor urmărite și a hotărârilor judecătorești care condamnă corupția la nivel înalt. Modificările în așteptare ale Codului penal și ale Codului de procedură penale sporește incertitudinea cu privire la eficacitatea cadrului legal anticorupție, fiind important ca soluțiile juridice și politice să fie găsite ca răspuns la deciziile cheie ale Curții Constituționale. Guvernul actual și-a arătat un angajament reînnoit de a face progrese în ceea ce privește latura preventivă prin strategia națională anticorupție cuprinzătoare“, consemnează raportul.

La capitolul libertatea presei, raportul subliniază că garanțiile legale relevante privind libertatea mass-media și pluralismul sunt în vigoare, însă, cu toate acestea, apar probleme legate de implementarea și aplicarea cadrului legislativ existent.

“Transparența dreptului de proprietate asupra mass-media pare a fi incompletă, iar autoritatea de reglementare audiovizuală nu are resursele necesare pentru a-și îndeplini complet sarcinile. Mass-media poate fi predispusă la presiuni politice, deoarece garanțiile legale specifice pentru independența editorială lipsesc în mare parte, în afară de o anumită autoreglare la nivelul redacției sau editorilor”, avertizează Comisia Europeană.

Raportul notează că procesul obișnuit de pregătire și adoptare a legilor este bine reglementat, însă precizează că ordonanțele de urgență ale guvernului continuă să fie utilizate pe scară largă, iar modificările legislative necoordonate succesive au, de asemenea, un impact asupra calității legislației și a securității juridice, inclusiv pentru mediul de afaceri.

În context, Comisia Europeană salută contribuția societății civile la apărarea statului de drept în România.

“Există un cadru legislativ favorabil pentru societatea civilă, care este o forță activă și care a reușit să reacționeze împotriva încercărilor de a-i fi limitate activitățile. Societatea civilă a avut un rol important în apărarea statului de drept în România“, subliniază executivul european.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană anunță că livrările vaccinului anti-COVID produs de Pfizer/BioNTech vor reveni la normal de săptămâna viitoare

Published

on

© European Union, 2021/ Source: EC - Audiovisual Service

Comisia Europeană anunță că livrările vaccinului anti-COVID produs de Pfizer/BioNTech vor reveni la normal de săptămâna viitoare, după ce capacitatea de producție a fost diminuată recent din cauza lucrărilor la nivel tehnic pentru creșterea acesteia, relatează agenţia EFE, preluat de Agerpres. 

„Începând de săptămâna viitoare, livrările continuă conform planului”, a declarat la o conferinţă de presă purtătorul de cuvânt pentru sănătate al Comisiei Europene, Stefan de Keersmaecker.

Pfizer/BioNTech a anunţat săptămâna trecută că diminuează temporar cantitatea de vaccin livrată statelor UE, din cauza unor procese tehnice interne desfăşurate pentru creşterea capacităţii de producţie a vaccinului.

Compania farmaceutică a informat că vor exista întârzieri în livrările de vaccinuri pentru săptămâna curentă, dar acest lucru ar trebui să se regleze în săptămâna următoare deoarece, în pofida problemelor, Pfizer s-a angajat faţă de Bruxelles să livreze în luna martie dozele convenite iniţial, a mai spus purtătorul de cuvânt al Executivului European.

Comisia Europeană a încheiat un contract cu Pfizer/BioNTech pentru furnizarea a 200 milioane de doze de vaccin, cu posibilitatea achiziționării a încă 100 milioane de doze suplimentare. Totuși, Keersmaecker a precizat că deşi contractul este încheiat de Comisia Europeană în numele statelor membre ale UE, acestea din urmă sunt cele care gestionează direct cu compania farmaceutică livrările, întrucât guvernele sunt cele care îşi cunosc nevoile specifice.

Amintim că, la 8 ianuarie, Executivul European a propus statelor membre ale UE să achiziționeze 200 de milioane de doze suplimentare de vaccin împotriva COVID-19 produs de alianța farmaceutică germano-americană, cu opțiunea de a achiziționa încă 100 de milioane de doze.

Aceasta ar permite UE să cumpere până la 600 de milioane de doze din acest vaccin, care este utilizat deja în întreaga UE.

Dozele suplimentare vor fi livrate începând cu al doilea trimestru al anului 2021. 

UE a achiziționat un vast portofoliu de vaccinuri produse cu diferite tehnologii, asigurând până la 2,3 miliarde de doze din cele mai promițătoare vaccinuri potențiale, atât pentru Europa, cât și pentru țările învecinate.

Pe lângă vaccinul produs de BioNTech-Pfizer, un al doilea vaccin, produs de Moderna, a fost autorizat la 6 ianuarie 2021. Se preconizează că, în curând, vor fi autorizate și alte vaccinuri.

Acest portofoliu de vaccinuri ar permite UE nu numai să acopere necesitățile întregii sale populații, ci și să furnizeze vaccinuri țărilor învecinate.

Continue Reading

Facebook

U.E.13 mins ago

Ambasadoarea Franței Laurence Auer: Conferința privind viitorul Europei se va baza pe cele 10 angajamente ale Declarației Summitului de la Sibiu

U.E.27 mins ago

Ambasadorul german Cord Meier-Klodt: Spiritul franco-german de la Elysée a trasat cursul acordului de 750 de miliarde de euro privind redresarea UE

PPE43 mins ago

Sorin Cîmpeanu, mesaj pentru miniștrii educației din UE: Investițiile în educație, un reper pentru recuperarea impactului socio-economic generat de pandemie

ROMÂNIA45 mins ago

Ambasadoarea Franței la București salută sprijinul României privind mecanismul UE pentru statul de drept: Statul de drept este inima contractului politic care ne leagă

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI46 mins ago

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu susține propunerea de modificare a Regulamentului FEAD: Sprijinul pentru oamenii aflați în dificultate trebuie să continue neîntrerupt

RUSIA48 mins ago

Președintele Consiliului European l-a informat pe Vladimir Putin că UE pregătește revizuirea relațiilor cu Rusia în martie și i-a solicitat eliberarea lui Aleksei Navalnîi

ROMÂNIA1 hour ago

Ambasadorul Germaniei la București: Ne-am bucura să întâmpinăm România în zona euro de îndată ce condițiile sunt îndeplinite

ENGLISH1 hour ago

French-German Day. Ambassadors Laurence Auer and Cord Meier-Klodt: Europe was made possible because two countries decided to reconciliate. The spirit of the Elysée Treaty shaped EU’s recovery fund

PPE2 hours ago

Grupul PPE-CoR la lansarea Platformei Broadband 2021: Tehnologia digitală, imperativă pentru a asigura continuarea vieții profesionale și private în contextul pandemiei COVID-19

COMISIA EUROPEANA2 hours ago

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, mesaj pentru președintele turc Recep Tayyip Erdogan: Dialogul este esenţial, dar aşteptăm gesturi credibile pe teren

Dragoș Pîslaru2 days ago

Dragoș Pîslaru: Statele membre ar trebui să profite de majorarea de 3% din FEAD pentru a sprijini persoanele defavorizate în timpul pandemiei COVID-19

Eugen Tomac2 days ago

Eugen Tomac i-a solicitat șefului politicii externe a UE să creeze mecanisme care să condiționeze sprijinul financiar acordat partenerilor de garantarea accesului minorităților naționale la educație în limba maternă

RENEW EUROPE2 days ago

Președintele Consiliului European îi propune lui Joe Biden ca în prima zi de mandat la Casa Albă să construiască un nou pact fondator cu UE pentru „o lume mai bună”

COMISIA EUROPEANA2 days ago

Președinta Comisiei Europene: Jurământul lui Joe Biden, un mesaj de speranță pentru o lume care așteaptă ca SUA să revină în cercul de state cu idei similare

Eugen Tomac3 days ago

Eurodeputatul Eugen Tomac: Rusia de astăzi se transformă într-un gulag și UE are obligația să acționeze

ROMÂNIA6 days ago

Premierul Florin Cîțu s-a vaccinat împotriva COVID-19: Am vrut să dau un semnal românilor să se vaccineze

U.E.1 week ago

Președintele turc Recep Tayyip Erdogan dorește să ”repună pe șine” relațiile Turciei cu UE: Este prioritatea noastră să facem din 2021 un an de succes

ROMÂNIA2 weeks ago

Premierul Florin Cîțu: Intenţia noastră este ca de la jumătatea săptămânii viitoare să trecem la etapa a doua de vaccinare

Gheorghe Falcă4 weeks ago

Eurodeputatul Gheorghe Falcă se va vaccina împotriva COVID-19 și îndeamnă la responsabilitate pentru „noi și cei de lângă noi”: Vaccinarea, testul nostru de maturitate

ROMÂNIA4 weeks ago

Campania de vaccinare anti-Covid în România începe cu asistenta care a preluat primul pacient infectat cu virusul SARS-CoV-2

Advertisement
Advertisement

Trending