Connect with us

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană avertizează Ungaria și Polonia că “UE va merge înainte fără ele”: Nu vom capitula în faţa acestui veto privind pachetul de 1,82 trilioane de euro

Published

on

© European Union 2020

Uniunea Europeană va merge înainte cu pachetul său financiar în valoare de 1.824,3 miliarde de euro, destinat Cadrul Financiar Multianual 2021-2027 și relansării economiei europene după pandemia de COVID, chiar dacă Ungaria şi Polonia vor continua să îşi exprime veto-ul faţă de acest proiect, a declarat vineri comisarul european pentru Economie, Paolo Gentiloni, informează Reuters.

Autorităţile de la Budapesta şi Varşovia şi-au exprimat veto-ul faţă de bugetul multianual al UE pentru perioada 2021-2017, în valoare de 1.074,3 miliarde de euro, precum şi faţă de fondul de redresare Next Generation, în valoare de 750 miliarde de euro, din cauza unei clauze din bugetul multianual care condiţionează accesul la fonduri de respectarea statului de drept, după o serie de acorduri succesive convenite de președinția germană a Consiliului UE și Parlamentul European, la 5 noiembrie privind corelarea fondurilor de mecanismul statului de drept, iar la 10 noiembrie privind acordul istoric de 1,82 trilioane de euro.

Desigur că nu vom capitula în faţa acestui veto. Acest lucru ar trebui să fie foarte clar Ungariei şi Poloniei…Premisa noastră este foarte clară vis a vis de aceste state membre, vom merge înainte fără ele“, a spus Gentiloni la o conferinţă organizată vineri de Institutul pentru studii politice internaţionale (ISPI), citat de Agerpres.

Comisarul european a adăugat că este îngrijorat cu privire la impasul care există în continuare în relaţia cu cele două state membre din Europa de Est dar totodată şi-a exprimat încrederea că acest impas poate fi depăşit printr-un acord graţie eforturilor diplomatice.

Potrivit lui Gentiloni, faptul că Germania, cea mai puternică ţară din UE, deţine în prezent preşedinţia rotativă a blocului comunitar ar putea fi “un avantaj în găsirea unei soluţii”.

De altfel, presa poloneză a relatat vineri, citată de RFI, că premierul de la Varșovia a discutat subiectul, la telefon, cu cancelarul german, Angela Merkel, după care a avut un discurs “considerabil înmuiat (…) care contrastează ferm cu declarația împărtășită inițial cu Viktor Orbán, la Budapesta”.

Anterior, Ungaria lui Viktor Orban și Polonia și-au reconfirmat luni, 30 noiembrie, poziția de a-și menține veto-ul privind Cadrul Financiar Multianual 2021-2027 și fondul de redresare, ținând astfel blocat un plan de relansare. Prim-miniștrii celor două țări s-au întâlnit în ultima săptămână, atât la Varșovia, cât și la Budapesta, precizând că așteaptă propuneri din partea președinției germane a Consiliului UE pentru a fi favorabile unei înțelegeri și sugerând că pentru a institui un mecanism privind statul de drept este necesară lansarea unei conferințe inter-guvernamentale care să conducă la procesul de revizuire a tratatelor europene. 

Între timp, președinția germană a Consiliului UE a anunțat vineri că a ajuns la o înțelegere comună cu Parlamentul European cu privire la conținutul bugetului UE pentru 2021, pe baza Cadrului Financiar Multianual pentru 2021-2027 convenit în prealabil la începutul acestui an, însă a avertizat cu privire la reducerea drastică a finanțării europene dacă intrarea în vigoare a bugetului UE pentru 2021 este periclitată de blocajul privind bugetul general.

După discuțiile dintre Merkel și Morawiecki, un vicepremier al guvernului polonez, Jaroslaw Gowin, a spus că Varșovia ar putea accepta o declarație de condiționare a fondurilor UE de statul de drept care să fie adoptată de liderii celor 27 de state membre ale UE și care să clarifice că Bruxellesul nu va utiliza acest mecanism de condiționalitate pentru a pedepsi guverne și state membre în alte chestiuni care nu au legătură cu bugetul Uniunii Europene, scrie Politico Europe.

Afirmațiile acestui oficial polonez au fost făcute ca urmare a apariției în spațiul public a diferitelor scenarii, inclusiv cel asumat de comisarul Paolo Gentiloni, prin care Comisia Europeană explorează posibilitatea lansării procedurii cooperării consolidate, prevăzute de tratate, pentru a aproba pachetul de relansare fără Polonia și Ungaria. De aemenea, și Franța și Olanda au sugerat reproiectarea fondului de redresare într-un acord interguvernamental – fără Polonia și Ungaria – , însă este prezentată drept o “ultimă soluție”.

Conceptul de cooperare consolidată a fost consacrat prin Tratatul de la Amsterdam din 1997 și prevede că guvernele din UE care doresc să instituie între ele o cooperare consolidată în anumite domenii de politici pot face acest lucru, cu condiția ca respectiva cooperare: să favorizeze obiectivele și interesele UE și să respecte principiile acesteia; să nu fie utilizată decât în ultimă instanță; să cuprindă cel puțin o majoritate a țărilor UE; să nu afecteze acquis-ul comunitar; să nu aducă atingere competențelor, drepturilor, obligațiilor și intereselor țărilor neparticipante. De pildă, această procedură a fost utilizată în ultimii ani pentru crearea Parchetului European și lansarea Cooperării Structurate Permanente în materie de apărare, inițiative la care nu participă toate statele UE.

Deși Polonia oferă semnale că revine la o abordare consensuală cu celelalte state membre, Ungaria continuă să afirme că va face uz de dreptul de veto dacă această condiționalitate nu dispare, premierul Viktor Orban respingând o propunere de declarație explicativă anexată regulamentului, pe care Varșovia pare să o susțină.

Liderii Uniunii Europene urmează să se reunească la 10-11 decembrie, la Bruxelles, în cadrul summitului Consiliului European de iarnă care ar putea sigila un acord, acesta fiind și ultimul summit european în cadrul președinției germane a Consiliului UE.

Responsabilă de aceste tratative în numele președinției germane a Consiliului UE, cancelarul Angela Merkel a subliniat că acest blocaj semnifică că “trebuie să continuăm să discutăm cu Ungaria și Polonia”. Merkel a descris această situație drept “o problemă foarte serioasă”, însă a refuzat să se refere la amenințări la adresa celor două țări, precum suspendarea drepturilor de vot sau adoptarea bugetului fără Budapesta și Varșovia prin intermediul cooperării consolidate prevăzute de tratate.

Regimul de condiționalitate face parte din pachetul de măsuri legate de următorul cadru financiar multianual și planul de redresare și permite protejarea bugetului UE atunci când se stabilește că încălcarea principiilor statului de drept într-un stat membru afectează sau riscă să afecteze grav buna gestiune financiară a bugetului UE sau protejarea intereselor financiare ale UE într-un stat membru. Acest acord de condiționare acoperă toate fondurile UE, inclusiv resursele alocate prin instrumentul de recuperare Next Generation EU.

O amânare a adoptării acestui buget ar afecta fiecare stat membru, care se confruntă cu efectele socio-economice și sanitare ale pandemiei. România are 79,9 miliarde de euro alocate la nivelul Cadrului Financiar Multianual 2021-2027 și a fondului de redresare.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană a lansat noul său angajament privind consumul verde, primele întreprinderi angajându-se să adopte măsuri concrete în vederea creșterii sustenabilității

Published

on

© European Union, 2021/ Source: EC - Audiovisual Service

Comisia Europeană a lansat luni noul său angajament privind consumul verde, prima inițiativă prezentată în cadrul Noii agende privind consumatorii.

Angajamentul privind consumul verde face parte din Pactul climatic european, care este o inițiativă la nivelul UE prin care cetățenii, comunitățile și organizațiile sunt invitate să participe la acțiuni în domeniul climei și să construiască o Europă mai verde.

Prin semnăturile lor, întreprinderile promit să își accelereze contribuția la o tranziție verde. Angajamentele au fost elaborate în cadrul unui efort comun al Comisiei și al întreprinderilor.

Potrivit unui comunicat al Executivului european, scopul lor este de a accelera contribuția întreprinderilor la o redresare economică durabilă și de a consolida încrederea consumatorilor în performanța de mediu a întreprinderilor și a produselor.

Colruyt GroupDecathlonLEGO Group, L’Oréal și Renewd sunt primele întreprinderi inovatoare care participă la acest proiect-pilot. Funcționarea angajamentelor privind consumul verde va fi evaluată peste un an, înainte de a se lua următoarele măsuri.

Angajamentul privind consumul verde se bazează pe un set de cinci angajamente principale.

Pentru a participa, întreprinderile trebuie să se angajeze să adopte măsuri ambițioase pentru a-și îmbunătăți impactul asupra mediului și pentru a-i ajuta pe consumatori să facă achiziții mai durabile.

Întreprinderile trebuie să ia măsuri concrete în cel puțin trei dintre cele cinci domenii de angajament și trebuie să dovedească progresele înregistrate cu ajutorul unor date pe care, ulterior, să le facă publice.

Fiecare întreprindere care își asumă angajamente va colabora cu Comisia în deplină transparență pentru a se asigura că progresele sunt fiabile și verificabile. Cele cinci domenii principale de angajament sunt următoarele:

  1. calcularea amprentei de carbon a întreprinderii, inclusiv a lanțului său de aprovizionare, utilizând metodologia de calcul sau sistemul de management de mediu care au fost elaborate de Comisie, și instituirea unor procese adecvate de diligență necesare pentru a realiza reduceri ale amprentei în concordanță cu obiectivele Acordului de la Paris;
  2. calcularea amprentei de carbon a anumitor produse emblematice ale întreprinderii, utilizând metodologia aprobată de Comisie, și realizarea anumitor reduceri ale amprentei pentru produsele selectate și comunicarea către publicul larg a progreselor înregistrate;
  3. creșterea vânzărilor de produse sau servicii durabile în cadrul vânzărilor totale ale întreprinderii sau ale părții sale de activitate selectate;
  4. angajarea unei părți din cheltuielile aferente relațiilor publice corporative pentru promovarea practicilor durabile, în concordanță cu punerea în aplicare de către Comisie a politicilor și a acțiunilor Pactului verde european;
  5. asigurarea faptului că informațiile furnizate consumatorilor cu privire la amprentele de carbon ale întreprinderii și ale produselor sunt ușor de accesat, precise și clare și actualizarea acestor informații în urma oricăror reduceri sau creșteri ale amprentei de carbon.

Inițiativa Angajamentul privind consumul verde se axează pe produsele nealimentare și este complementară Codului de conduită care se va lansa mâine, 26 ianuarie, ca parte a strategiei De la fermă la consumator. Codul de conduită va reuni părțile interesate din sistemul alimentar pentru a-și asuma angajamente în ceea ce privește practicile comerciale și de comercializare responsabile. 

Orice întreprindere din sectoarele nealimentare, precum și întreprinderile din sectorul comerțului cu amănuntul care vând atât produse alimentare, cât și nealimentare interesate să adere la angajamentul verde pot contacta Comisia Europeană înainte de sfârșitul lunii martie 2021.

Această fază-pilot inițială a angajamentului privind consumul verde va fi finalizată până în ianuarie 2022.

Înainte de a se lua următoarele măsuri, în consultare cu întreprinderile participante, cu organizațiile relevante ale consumatorilor și cu alte părți interesate, se va efectua o evaluare a funcționării angajamentului.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Ursula von der Leyen, mesaj în memoria victimelor Holocaustului: Avem datoria de a nu uita vreodată

Published

on

© audiovisual.ec.europa.eu

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a transmis un mesaj de comemorare cu ocazia celei de-a 76-a aniversare a eliberării lagărului de concentrare nazist Auschwitz-Birkenau, unde milioane de femei, bărbați și copii evrei, precum și sute de mii de romi, au fost uciși în timpul Holocaustului.

„Avem datoria de a nu uita vreodată. Întrucât siturile memoriale s-au închis din cauza pandemiei, iar numărul supraviețuitorilor este în scădere, trebuie să găsim noi modalități de a ne aminti. Pe măsură ce miturile conspiraționiste se răspândesc pe platformele de comunicare socială, trebuie să educăm tânăra noastră generație împotriva antisemitismului. Europa prosperă atunci când comunitatea sa evreiască și alte minorități pot trăi în pace și armonie”, a transmis von der Leyen.

De asemenea, președinta Executivului a menționat că în cursul acestui an, Comisia va prezenta o strategie privind combaterea antisemitismului și promovarea vieții evreiești în Europa, se mai arată în comunicat.


Comisia va prezenta în 2021 o strategie privind combaterea antisemitismului și promovarea vieții evreiești, pentru a sprijini țările UE și societatea civilă în lupta lor împotriva antisemitismului. Comemorarea Holocaustului va continua să fie un pilon esențial al eforturilor pentru a ne asigura că istoria noastră nu va fi niciodată uitată.

Un cadru legislativ european asigură protecția împotriva violenței, discriminării și a manifestărilor de ostilitate motivate de antisemitism și incriminează negarea și denaturarea Holocaustului în întreaga Europa.

În 2005, Rezoluția privind comemorarea Holocaustului (60/7) a Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite a desemnat data de 27 ianuarie ca zi internațională de comemorare a victimelor Holocaustului. La 27 ianuarie 1945, forțele aliate au eliberat lagărul de concentrare și de exterminare Auschwitz-Birkenau.

Rezoluția îndeamnă toate națiunile membre ale ONU să cinstească memoria victimelor Holocaustului și să încurajeze dezvoltarea de programe educaționale privind istoria Holocaustului, pentru a preveni viitoare acte de genocid. Aceasta solicită conservarea activă a siturilor Holocaustului care au servit drept lagăre de exterminare naziste, lagăre de concentrare, lagăre de muncă forțată și închisori.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Ursula von der Leyen, pledoarie pentru relația UE-SUA la Forumul de la Davos: Nu este un semn de slăbiciune să ne întindem mâna și să ne ajutăm reciproc, ci un semnal de forță

Published

on

© Ursula von der Leyen/ Twitter

Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a făcut o nouă pledoarie, în spațiul virtual al Forumului Economic Mondial de la Davos, pentru cooperare transatlantică între Uniunea Europeană și Statele Unite intrate sub frâiele administrației Joe Biden.

Șefa executivului european a făcut apel la unitate transatlantică, vorbind despre cooperare în domenii precum schimbările climatice și reglementarea spațiului digital și evocând discursul inaugural al lui Joe Biden, care a promis repararea alianțelor din care SUA fac parte, menționând că administrația sa va fi “judecată prin modul cum rezolvăm crizele în cascadă din epoca noastră”.

Provocările la adresa democrației noastre, pandemia, schimbările climatice – în discursul său de inaugurare președintele Joe Biden a vorbit atât de bine despre o cascadă de crize. Și într-adevăr, ne confruntăm cu un set remarcabil de provocări. Dar le putem depăși dacă lucrăm împreună“, a spus ea, într-un discurs susținut online la Forumul de la Davos, în perspectiva Reuniunii Speciale Anuale, care anul acesta se va desfăşura în Singapore, în perioada 25-28 mai.

În 2022, Reuniunea Specială Anuală a Forumului Economic Mondial va reveni la Davos (Elveţia).

 

“Asta trebuie să învățăm cu toții din nou după patru ani lungi”, a continuat ea, făcând trimitere voalată la complicata relația transatlantică din perioada lui Donald Trump, cu care von der Leyen s-a întâlnit pentru prima și singura dată la Forumul Economic Mondial de anul trecut.

Nu este un semn de slăbiciune să ne întindem mâna și să ne ajutăm reciproc, ci un semnal de forță“, a completat von der Leyen, la o zi distanță după ce președintele chinez Xi Jinping a atenționat, pe scena virtuală de la Davos, cu privire la un Război Rece, lăsând senzația unei temeri a Beijingului privind unitatea occidentală într-o decuplare și regândire a lanțurilor globale de producție.

În discursul său, președintele Comisiei Europene a salutat revenirea SUA în Acordul climatic de la Paris, insistând asupra faptului că a fost unul dintre primele decrete semnate de Biden după instalarea sa în Biroul Oval.

De asemenea, Ursula von der Leyen a subliniat că “democrația și valorile fac parte din ADN-ul” Europei și a invitat SUA să se alăture inițiativelor legislative ale Uniunii Europene privind domeniul digital pe care le-a descris drept “noul nostru manual de reguli pentru piața noastră digitală”. O invitație similară a fost făcută și de comisarul european pentru piață internă, Thierry Breton, la scurt timp după violențele fără precedent de la Capitoliul SUA și incitarea la insurecție de care este acuzat fostul președinte Donald Trump.

“Vrem să stabilim clar că companiile de internet își asumă responsabilitatea pentru modul în care diseminează, promovează și elimină conținutul. Oricât de tentant ar fi fost ca Twitter să închidă contul președintelui Trump, o astfel de interferență gravă cu libertatea de exprimare nu ar trebui să se bazeze doar pe regulile companiei. Trebuie să existe un cadru de legi pentru astfel de decizii de anvergură. Acesta este motivul pentru care Comisia a lansat în decembrie Actul legislativ privind serviciile digitale și Actul privind piața unică digitală. (…) Vreau să-i invit pe prietenii noștri din SUA să se alăture inițiativelor noastre. Împreună, am putea crea un manual de reguli pentru economia digitală, care este valabil la nivel mondial: de la protecția datelor și confidențialitate la securitatea infrastructurii critice. Un corp de reguli bazat pe valorile noastre: drepturile omului și pluralismul, incluziunea și protecția vieții private. Europa este pregătită”, a spus ea, pe larg.

Continue Reading

Facebook

Team2Share

INTERNAȚIONAL1 hour ago

Joe Biden, avertisment către Vladimir Putin în prima lor convorbire telefonică: SUA vor reacționa ferm la acțiunile Rusiei împotriva noastră și a aliaților

NATO2 hours ago

Veste bună pentru România: Joe Biden reafirmă angajamentul SUA pentru articolul 5 din Tratatul NATO într-o convorbire cu secretarul general al Alianței

CONSILIUL EUROPEAN3 hours ago

Angela Merkel, la Forumul de la Davos: Europa și SUA trebuie să fie foarte rapide în a răspunde provocărilor digitalizării și a preveni monopolurile globale

ROMÂNIA3 hours ago

România, primul aliat SUA care îl felicită pe noul secretar de stat Antony Blinken. Bogdan Aurescu: Aștept cu nerăbdare să lucrăm împreună pentru consolidarea Parteneriatului Strategic

SUA3 hours ago

SUA au un nou secretar de stat. Antony Blinken, confirmat de Senat drept noul șef al diplomației americane

ROMÂNIA4 hours ago

Premierul Florin Cîțu i-a transmis telefonic omologului olandez că România este „pe deplin pregătită” să intre în Schengen

Gheorghe Falcă5 hours ago

Eurodeputatul Gheorghe Falcă: Este vremea României europene! Avem la dispoziție 85 mld. de euro pentru modernizare și dezvoltare

Dacian Cioloș5 hours ago

Dacian Cioloș, întrevedere cu însărcinatul cu afaceri al Ambasadei SUA. Cei doi au discutat despre consolidarea legăturilor România-SUA și despre importanța strategică a securității la Marea Neagră

Dragoș Pîslaru6 hours ago

Eurodeputatul Dragoș Pîslaru a prezentat Comisiei de Muncă a Senatului Directiva Europeană pe Salariul Minim și implicațiile ei pentru România

CONSILIUL EUROPEAN7 hours ago

Președintele Consiliului European: Ultimii ani au afectat relația cu SUA. Donald Trump a vorbit mai mult cu Coreea de Nord decât cu Europa

ROMÂNIA8 hours ago

Ministrul de externe, Bogdan Aurescu, despre introducerea unui certificat de vaccinare anti-COVID-19 unic la nivelul UE: Trebuie să evităm ”orice abordare discriminatorie”. Discuțiile continuă

Dragoș Pîslaru6 days ago

Dragoș Pîslaru: Statele membre ar trebui să profite de majorarea de 3% din FEAD pentru a sprijini persoanele defavorizate în timpul pandemiei COVID-19

Eugen Tomac6 days ago

Eugen Tomac i-a solicitat șefului politicii externe a UE să creeze mecanisme care să condiționeze sprijinul financiar acordat partenerilor de garantarea accesului minorităților naționale la educație în limba maternă

RENEW EUROPE6 days ago

Președintele Consiliului European îi propune lui Joe Biden ca în prima zi de mandat la Casa Albă să construiască un nou pact fondator cu UE pentru „o lume mai bună”

COMISIA EUROPEANA7 days ago

Președinta Comisiei Europene: Jurământul lui Joe Biden, un mesaj de speranță pentru o lume care așteaptă ca SUA să revină în cercul de state cu idei similare

Eugen Tomac1 week ago

Eurodeputatul Eugen Tomac: Rusia de astăzi se transformă într-un gulag și UE are obligația să acționeze

ROMÂNIA1 week ago

Premierul Florin Cîțu s-a vaccinat împotriva COVID-19: Am vrut să dau un semnal românilor să se vaccineze

U.E.2 weeks ago

Președintele turc Recep Tayyip Erdogan dorește să ”repună pe șine” relațiile Turciei cu UE: Este prioritatea noastră să facem din 2021 un an de succes

ROMÂNIA3 weeks ago

Premierul Florin Cîțu: Intenţia noastră este ca de la jumătatea săptămânii viitoare să trecem la etapa a doua de vaccinare

Gheorghe Falcă1 month ago

Eurodeputatul Gheorghe Falcă se va vaccina împotriva COVID-19 și îndeamnă la responsabilitate pentru „noi și cei de lângă noi”: Vaccinarea, testul nostru de maturitate

Advertisement
Advertisement

Trending