Connect with us

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană avertizează Ungaria și Polonia că “UE va merge înainte fără ele”: Nu vom capitula în faţa acestui veto privind pachetul de 1,82 trilioane de euro

Published

on

© European Union 2020

Uniunea Europeană va merge înainte cu pachetul său financiar în valoare de 1.824,3 miliarde de euro, destinat Cadrul Financiar Multianual 2021-2027 și relansării economiei europene după pandemia de COVID, chiar dacă Ungaria şi Polonia vor continua să îşi exprime veto-ul faţă de acest proiect, a declarat vineri comisarul european pentru Economie, Paolo Gentiloni, informează Reuters.

Autorităţile de la Budapesta şi Varşovia şi-au exprimat veto-ul faţă de bugetul multianual al UE pentru perioada 2021-2017, în valoare de 1.074,3 miliarde de euro, precum şi faţă de fondul de redresare Next Generation, în valoare de 750 miliarde de euro, din cauza unei clauze din bugetul multianual care condiţionează accesul la fonduri de respectarea statului de drept, după o serie de acorduri succesive convenite de președinția germană a Consiliului UE și Parlamentul European, la 5 noiembrie privind corelarea fondurilor de mecanismul statului de drept, iar la 10 noiembrie privind acordul istoric de 1,82 trilioane de euro.

Desigur că nu vom capitula în faţa acestui veto. Acest lucru ar trebui să fie foarte clar Ungariei şi Poloniei…Premisa noastră este foarte clară vis a vis de aceste state membre, vom merge înainte fără ele“, a spus Gentiloni la o conferinţă organizată vineri de Institutul pentru studii politice internaţionale (ISPI), citat de Agerpres.

Comisarul european a adăugat că este îngrijorat cu privire la impasul care există în continuare în relaţia cu cele două state membre din Europa de Est dar totodată şi-a exprimat încrederea că acest impas poate fi depăşit printr-un acord graţie eforturilor diplomatice.

Potrivit lui Gentiloni, faptul că Germania, cea mai puternică ţară din UE, deţine în prezent preşedinţia rotativă a blocului comunitar ar putea fi “un avantaj în găsirea unei soluţii”.

De altfel, presa poloneză a relatat vineri, citată de RFI, că premierul de la Varșovia a discutat subiectul, la telefon, cu cancelarul german, Angela Merkel, după care a avut un discurs “considerabil înmuiat (…) care contrastează ferm cu declarația împărtășită inițial cu Viktor Orbán, la Budapesta”.

Anterior, Ungaria lui Viktor Orban și Polonia și-au reconfirmat luni, 30 noiembrie, poziția de a-și menține veto-ul privind Cadrul Financiar Multianual 2021-2027 și fondul de redresare, ținând astfel blocat un plan de relansare. Prim-miniștrii celor două țări s-au întâlnit în ultima săptămână, atât la Varșovia, cât și la Budapesta, precizând că așteaptă propuneri din partea președinției germane a Consiliului UE pentru a fi favorabile unei înțelegeri și sugerând că pentru a institui un mecanism privind statul de drept este necesară lansarea unei conferințe inter-guvernamentale care să conducă la procesul de revizuire a tratatelor europene. 

Între timp, președinția germană a Consiliului UE a anunțat vineri că a ajuns la o înțelegere comună cu Parlamentul European cu privire la conținutul bugetului UE pentru 2021, pe baza Cadrului Financiar Multianual pentru 2021-2027 convenit în prealabil la începutul acestui an, însă a avertizat cu privire la reducerea drastică a finanțării europene dacă intrarea în vigoare a bugetului UE pentru 2021 este periclitată de blocajul privind bugetul general.

După discuțiile dintre Merkel și Morawiecki, un vicepremier al guvernului polonez, Jaroslaw Gowin, a spus că Varșovia ar putea accepta o declarație de condiționare a fondurilor UE de statul de drept care să fie adoptată de liderii celor 27 de state membre ale UE și care să clarifice că Bruxellesul nu va utiliza acest mecanism de condiționalitate pentru a pedepsi guverne și state membre în alte chestiuni care nu au legătură cu bugetul Uniunii Europene, scrie Politico Europe.

Afirmațiile acestui oficial polonez au fost făcute ca urmare a apariției în spațiul public a diferitelor scenarii, inclusiv cel asumat de comisarul Paolo Gentiloni, prin care Comisia Europeană explorează posibilitatea lansării procedurii cooperării consolidate, prevăzute de tratate, pentru a aproba pachetul de relansare fără Polonia și Ungaria. De aemenea, și Franța și Olanda au sugerat reproiectarea fondului de redresare într-un acord interguvernamental – fără Polonia și Ungaria – , însă este prezentată drept o “ultimă soluție”.

Conceptul de cooperare consolidată a fost consacrat prin Tratatul de la Amsterdam din 1997 și prevede că guvernele din UE care doresc să instituie între ele o cooperare consolidată în anumite domenii de politici pot face acest lucru, cu condiția ca respectiva cooperare: să favorizeze obiectivele și interesele UE și să respecte principiile acesteia; să nu fie utilizată decât în ultimă instanță; să cuprindă cel puțin o majoritate a țărilor UE; să nu afecteze acquis-ul comunitar; să nu aducă atingere competențelor, drepturilor, obligațiilor și intereselor țărilor neparticipante. De pildă, această procedură a fost utilizată în ultimii ani pentru crearea Parchetului European și lansarea Cooperării Structurate Permanente în materie de apărare, inițiative la care nu participă toate statele UE.

Deși Polonia oferă semnale că revine la o abordare consensuală cu celelalte state membre, Ungaria continuă să afirme că va face uz de dreptul de veto dacă această condiționalitate nu dispare, premierul Viktor Orban respingând o propunere de declarație explicativă anexată regulamentului, pe care Varșovia pare să o susțină.

Liderii Uniunii Europene urmează să se reunească la 10-11 decembrie, la Bruxelles, în cadrul summitului Consiliului European de iarnă care ar putea sigila un acord, acesta fiind și ultimul summit european în cadrul președinției germane a Consiliului UE.

Responsabilă de aceste tratative în numele președinției germane a Consiliului UE, cancelarul Angela Merkel a subliniat că acest blocaj semnifică că “trebuie să continuăm să discutăm cu Ungaria și Polonia”. Merkel a descris această situație drept “o problemă foarte serioasă”, însă a refuzat să se refere la amenințări la adresa celor două țări, precum suspendarea drepturilor de vot sau adoptarea bugetului fără Budapesta și Varșovia prin intermediul cooperării consolidate prevăzute de tratate.

Regimul de condiționalitate face parte din pachetul de măsuri legate de următorul cadru financiar multianual și planul de redresare și permite protejarea bugetului UE atunci când se stabilește că încălcarea principiilor statului de drept într-un stat membru afectează sau riscă să afecteze grav buna gestiune financiară a bugetului UE sau protejarea intereselor financiare ale UE într-un stat membru. Acest acord de condiționare acoperă toate fondurile UE, inclusiv resursele alocate prin instrumentul de recuperare Next Generation EU.

O amânare a adoptării acestui buget ar afecta fiecare stat membru, care se confruntă cu efectele socio-economice și sanitare ale pandemiei. România are 79,9 miliarde de euro alocate la nivelul Cadrului Financiar Multianual 2021-2027 și a fondului de redresare.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

COMISIA EUROPEANA

Pactul Verde European: UE investește încă un miliard de euro în infrastructura energetică

Published

on

© European Union, 2020/Source: EC - Audiovisual Service

Statele membre au aprobat joi o propunere a Comisiei Europene de a investi 1,037 miliarde EUR în cinci proiecte de infrastructură transfrontalieră în cadrul mecanismului de interconectare a rețelelor energetice transeuropene ( MIE Energie). MIE Energie va oferi sprijin financiar pentru construirea a patru proiecte de infrastructură, trei pentru transportul de energie electrică și unul pentru stocarea gazelor, precum și pentru un studiu privind rețelele de transport și stocare a CO2.

Cea mai mare parte a finanțării va merge către proiectul de interconectare EuroAsia, în valoare de 657 de milioane de euro, pentru a sprijini prima interconectare între Cipru și rețeaua europeană.

Detalii privind alte proiecte din Bulgaria, Estonia, Finlanda, Letonia, Lituania, Polonia și Suedia sunt disponibile aici.

Ultimele luni ne-au reamintit cât de crucială este o piață europeană a energiei bine integrată pentru a asigura o energie la prețuri accesibile și securitatea aprovizionării, precum și tranziția către o energie curată. Deși am făcut progrese remarcabile în ultimul deceniu în ceea ce privește o mai bună conectare a pieței noastre, se poate și trebuie făcut mai mult. Aș dori să evidențiez în special interconectorul EuroAsia, care va pune capăt izolării energetice a Ciprului și îl va lega de restul Europei“, a declarat comisarul pentru energie Kadri Simson.

O infrastructură energetică bine integrată este necesară pentru tranziția energetică, facilitând integrarea surselor regenerabile de energie, sporind securitatea aprovizionării și contribuind la menținerea accesibilității energetice.

Asistența financiară oferită în cadrul MIE Energie are ca scop sprijinirea Green Deal pentru Europa. Apelul din septembrie 2021 marchează ultimul apel MIE în cadrul celei de-a 4-a liste PIC; apelurile ulterioare vor finanța proiecte din cea de-a 5-a listă PIC.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Franța va primi încă 7,4 mld. de euro din Mecanismul de Redresare și Reziliență grație ”progresului rapid” în implementarea PNRR

Published

on

© European Union, 2021

Comisia Europeană a aprobat miercuri o evaluare preliminară pozitivă a cererii de plată a Franței pentru subvenții în valoare de 7,4 miliarde de euro în cadrul Mecanismului de Redresare și Reziliență (MRR), instrumentul-cheie care reprezintă nucleul NextGenerationEU.

La 26 noiembrie 2021, Franța a prezentat Comisiei o cerere de plată bazată pe îndeplinirea celor 38 de etape și obiective selectate în decizia de punere în aplicare a Consiliului pentru prima tranșă. Acestea acoperă reformele în domeniile finanțelor publice, locuințelor, mobilității, asigurărilor de șomaj, competențelor și sănătății, precum și al sistemului de audit și control al Franței pentru punerea în aplicare a MRR. Mai multe obiective se referă, de asemenea, la investiții majore în domeniul renovării energetice a clădirilor, al decarbonizării industriei, al vehiculelor nepoluante, al cercetării, al ocupării forței de muncă în rândul tinerilor și al educației.

Odată cu cererea lor, autoritățile franceze au furnizat dovezi detaliate și cuprinzătoare care să demonstreze îndeplinirea celor 38 de etape și obiective. Comisia a evaluat în detaliu aceste informații înainte de a prezenta evaluarea preliminară pozitivă a cererii de plată.

Am plăcerea de a anunța vești bune pentru Franța. Considerăm că Franța a făcut un pas important în direcția primirii unei plăți importante din planul nostru de redresare NextGenerationEU. După ce statele membre vor da, de asemenea, undă verde, vom plăti Franței 7,4 miliarde de euro, în cadrul NextGenerationEU. Franța a înregistrat într-adevăr progrese rapide în punerea în aplicare a planului său de redresare, prin reforme cruciale și investiții ambițioase în renovarea energetică, inovare și ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor. Acesta este începutul unui succes făcut în Franța și susținut de Europa”, a transmis președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

Planul francez de redresare și reziliență include o gamă largă de măsuri de investiții și de reformă structurate pe nouă componente tematice. Planul va fi sprijinit de granturi în valoare de 39,4 miliarde EUR, din care 13 % (5,1 miliarde EUR) au fost plătite Franței sub formă de prefinanțare la 19 august 2021.

Plățile în cadrul MRR se bazează pe performanță și depind de punerea în aplicare de către statele membre a investițiilor și reformelor descrise în planurile lor respective de redresare și reziliență.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

UE sesizează Organizația Mondială a Comerțului în cazul restricțiilor comerciale impuse de China Lituaniei

Published

on

© European Union, 2020/Source: EC - Audiovisual Service

Uniunea Europeană s-a adresat astăzi, 27 ianuarie, Organizației Mondiale a Comerțului (OMC) împotriva Republicii Populare Chineze pentru practicile comerciale discriminatorii ale acesteia față de Lituania, litigiu care afectează și alte exporturi de pe piața unică europeană.

„Aceste acțiuni, care par a fi discriminatorii și ilegale în conformitate cu normele OMC, dăunează exportatorilor atât din Lituania, cât și din alte părți ale UE. Întrucât încercările de soluționare bilaterală a acestei probleme au eșuat, UE a recurs la inițierea procedurilor de soluționare a litigiilor împotriva Chinei. Consultările OMC inițiate astăzi reprezintă primul pas în acest proces”, se arată în comunicatul oficial al Comisiei Europene. 

Vicepreședintele executiv și comisarul pentru comerț, Valdis Dombrovskis, a declarat: „Lansarea unei proceduri în cadrul OMC nu este un pas pe care îl luăm cu ușurință. Cu toate acestea, după încercări repetate și eșuate de a rezolva această problemă pe cale bilaterală, nu vedem altă cale de urmat decât să solicităm consultări cu China în cadrul OMC pentru soluționarea litigiilor. UE este hotărâtă să acționeze în mod unitar și să acționeze rapid împotriva măsurilor care încalcă normele OMC și care amenință integritatea pieței noastre unice. În paralel, ne continuăm eforturile diplomatice pentru a detensiona situația.”

În ultimele săptămâni, Comisia Europeană a acumulat dovezi privind diferitele tipuri de restricții chinezești. Printre acestea se numără refuzul de a vămui bunurile lituaniene, respingerea cererilor de import din Lituania și presiunile exercitate asupra societăților din UE care își desfășoară activitatea în alte state membre ale UE pentru a elimina inputurile lituaniene din lanțurile lor de aprovizionare atunci când exportă în China.


Începând din decembrie 2021, și fără a informa UE sau autoritățile lituaniene, China a început să restricționeze puternic sau să blocheze de facto importurile din Lituania și exporturile către Lituania. Comisia a abordat în mod repetat această chestiune cu autoritățile chineze.

Prima etapă în cadrul procedurilor de soluționare a litigiilor din cadrul OMC este “cererea de consultări”, în cadrul căreia UE solicită în mod oficial Chinei mai multe informații cu privire la măsurile sale în vederea găsirii unei soluții satisfăcătoare. În cazul în care aceste consultări nu conduc la un rezultat pozitiv în termen de 60 de zile, UE poate solicita instituirea unui grup special care să se pronunțe în această privință.

Continue Reading

Facebook

PARLAMENTUL EUROPEAN8 mins ago

O delegație a Parlamentului European se va deplasa în Ucraina, pe fondul tensiunilor cu Rusia

GENERAL30 mins ago

Șefa diplomației germane: Gazoductul Nord Stream 2, vizat de sancțiunile Occidentului împotriva Rusiei în cazul unei agresiuni asupra Ucrainei

ROMÂNIA32 mins ago

Ministerul Justiției, întâlnire cu șefa Reprezentanței Comisiei Europene în România: SIIJ se va desființa până la sfârșitul lunii martie

PARLAMENTUL EUROPEAN46 mins ago

Eurodeputatul Vasile Blaga: UE trebuie să identifice rapid soluții pentru contracararea creșterii prețurilor la energie

COMISIA EUROPEANA1 hour ago

Pactul Verde European: UE investește încă un miliard de euro în infrastructura energetică

INTERNAȚIONAL2 hours ago

Vladimir Putin a discutat cu liderii de afaceri italieni din industria energetică, chiar dacă Guvernul de la Roma s-a opus: Grupurile energetice italiene continuă să coopereze cu Gazprom pe termen lung

ROMÂNIA2 hours ago

De Ziua Internațională de Comemorare a Victimelor Holocaustului, MAE reiterează angajamentul său pentru prevenirea și sancționarea antisemitismului

U.E.2 hours ago

UE ridică ”perdeaua de fum a minciunilor despre Ucraina”: Rusia o acuză în mod absurd că își atacă propriul teritoriu

ROMÂNIA2 hours ago

Nicolae Ciucă condamnă “presiunile și amenințările” Rusiei la întâlnirea cu ministrul francez al apărării, aflat la prima vizită într-un stat UE de la începutul președinției franceze a Consiliului UE

CHINA2 hours ago

Antony Blinken a discutat cu omologul chinez Wang Yi despre efectele economice și de securitate globale ale unei noi agresiuni ruse împotriva Ucrainei

NATO23 hours ago

Klaus Iohannis: Planificarea sancțiunilor UE împotriva Rusiei este accelerată. România se pregătește să gestioneze efectele situației de securitate

NATO23 hours ago

Klaus Iohannis: România are un dialog permanent cu NATO, SUA, UE și OSCE. Acțiunile Rusiei încearcă să modifice în mod inacceptabil arhitectura europeană de securitate

NATO23 hours ago

Klaus Iohannis: Suntem gata să găzduim o prezență NATO crescută pe teritoriul României. Suntem în contact cu SUA și Franța în acest sens

NATO24 hours ago

Klaus Iohannis: CSAT a adoptat un plan de măsuri ca România să fie pregătită pentru orice scenariu. Ca membru al NATO, ne bucurăm de toate garanțiile de securitate

ROMÂNIA2 days ago

Șeful diplomației române, Bogdan Aurescu: Vom continua să condamnăm public, fără ezitare, orice încercare de a nega sau distorsiona Holocaustul

ROMÂNIA2 days ago

Președintele Klaus Iohannis: Suntem un model de bune practici în regiune prin extinderea și consolidarea programelor educaționale despre istoria evreilor și a Holocaustului

INTERVIURI6 days ago

INTERVIU Patriciu Achimaș-Cadariu: Noul Plan Național de Combatere a Cancerului este echivalentul unui ”PNRR al cancerului”. Există proiecte destinate finanțărilor europene

Daniel Buda7 days ago

Parlamentul European a adoptat cu largă majoritate rapoartele lui Daniel Buda prin care este asigurată bunăstarea animalelor în timpul transportului, protejând în același timp interesele fermierilor

COMISIA EUROPEANA1 week ago

Ursula von der Leyen, la Forumul Economic Mondial: Vom propune o Lege Europeană privind Cipurile în februarie

PARLAMENTUL EUROPEAN1 week ago

Liderul Renew Europe îndeamnă președinția franceză la Consiliul UE să fie foarte „îndrăzneață” în ceea ce privește sprijinirea tinerilor și egalitatea de gen

Advertisement

Team2Share

Trending