Connect with us

POLITICĂ

Comisia Europeană cere lămuriri cu privire la modificările aduse legilor Justiției: „Am trimis întrebări precise și detaliate către autoritățile române”

Published

on

Prim-vicepreședintele CE, Frans Timmermans, i-a transmis, în data de 4 octombrie, o scrisoare premierului Viorica Dăncilă, în care îi cere lămuriri cu privire la modificarea codurilor penale, un răspuns fiind așteptat până la începutul lunii noiembrie, anunță Ziare.com

Foto: Guvernul României

„Comisia urmărește cu foarte mare atenție evoluțiile din România, în special schimbările aduse Legilor Justiției, Codului Penal și Codului de Procedură Penală.

Analizăm amendamentele aduse acestor legi, din perspectiva conformității cu legislația Uniunii Europene și am trimis întrebări precise și detaliate către autoritățile române, privind toate elementele care ne preocupă” a declarat un purtător de cuvânt al Comisiei Europene, conform sursei citate.

Scrisoarea are 18 întrebări, care fac referire la modul în care sunt schimbate Codul Penal și Codul de Procedură Penală. Sursele citate de Ziare.com susțin că Viorica Dăncilă trebuie să dea un răspuns până în data de 1 noiembrie.

Potrivit surselor politice, printre întrebări se află și cele legate de modalitatea de implementare a următoarelor directive europene:

-Directiva nr. 36/2011 privind prevenirea și combaterea traficului de persoane și protejarea victimelor acestuia

-Directiva nr. 29/2012 de stabilire a unor norme minime privind drepturile, sprijinirea și protecția victimelor criminalității

-Directiva nr. 1371/2017 privind combaterea fraudelor îndreptate împotriva intereselor financiare ale Uniunii prin mijloace de drept penal.

Foto: European Parliament

România va ține cont de recomandările Comisiei de la Veneția, a declarat premierul Viorica Dăncilă în cadrul unei dezbateri privind situația statului de drept din România dar și evoluția țării noastre în contextul protestelor violente din 10 august. Discuțiile din plenul reunit la Strasbourg au avut loc la două zile distanță după ce, în cadrul Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne a legislativului european, Frans Timmermans, prim-vicepreședintele Comisiei Europene, a avertizat Guvernul României cu chemarea în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene în cazul unor încălcări grave ale valorilor fundamentale.

„Legile nu au fost încă promulgate, nu e prea târziu ca autorităţile să dea înapoi. În următorul MCV de luna viitoare vom face o evaluare a raportului. Un pas înapoi ar fi o mare dezamăgire pentru prietenii României, mai ales pentru cetăţenii români. Ar fi o tragedie dacă în ultimul kilometru al maratonului aţi începe să alergaţi în cealaltă direcţie. Dacă ajungem la concluzia că regulile sunt încălcate, nu vom ezita să luăm măsuri, sa aducem in fata instantei Guvernul român daca nu va da curs recomandarilor noastre, ale GRECO si ale Comisiei de la Venetia. Există riscul real ca România să facă paşi înapoi. Comisia Europeană face apel la autorităţile române să regândească cursul pe care l-au luat”, avertiza Timmermans luni în cadrul dezbaterii din Comisia LIBE privind situația din România.

Citiți și:

Liviu Dragnea: Analizăm din raportul preliminar al Comisiei de la Veneţia ce observaţii pot fi cuprinse într-o ordonanţă de urgenţă

 Premierul Viorica Dăncilă: Eu sper să nu se ajungă la o rezoluţie în Parlamentul European la adresa României. Nu voi accepta niciodată un „to-do list”

 

.

POLITICĂ

Fosta eurodeputată Renate Weber a fost aleasă Avocat al Poporului de Parlamentul României

Published

on

Plenul reunit al Camerei Deputaților și Senatului a votat, miercuri, numirea Renatei Weber ca Avocat al Poporului, după retragerea din funcție a lui Victor Ciorbea. Fostul europarlamentar a fost propus de ALDE, relatează Agerpres și Hotnews.

Parlamentul s-a reunit miercuri, în şedinţă comună pentru alegerea unui nou Avocat al Poporului, după ce mandatul lui Victor Ciorbea a încetat. Propunerile au fost Renate Weber din partea PSD – ALDE, Peter Eckstein-Kovacs, susţinut de opoziţie (PNL, USR şi UDMR) şi Cătălin Voinea Mic, din partea PMP.

Renate Weber, propusă de PSD – ALDE, a obţinut 208 voturi pentru şi 134 împotrivă.

Contracandidaţii săi au fost respinşi. Astfel, Peter Eckstein-Kovacs – susţinut de Opoziţie (PNL, USR şi UDMR) – a obţinut 109 voturi pentru şi 233 împotrivă, iar Cătălin Voinea Mic – propus de PMP – a întrunit 16 voturi pentru şi 326 împotrivă.

Renate Weber s-a născut la data de 3 august 1955 în orașul Botoșani. A absolvit în anul 1979 Facultatea de Drept a Universității din București. 

A fost președintele Centrului de Resurse Juridice, iar în decembrie 2004 a fost numită consilier prezidențial în prima echipă a președintelui Traian Băsescu. În 2005, demisionează invocând motive de sănătate. 

În septembrie 2007, Renate Weber s-a înscris în PNL. Renate Weber a ajuns de trei ori europarlamentar pe listele PNL, însa a fost exclusă din partid, în 2015, alături de Norica Nicolai, motivul constituindu-l faptul că cele două s-au afiliat grupului ALDE din Parlamentul European.

Continue Reading

POLITICĂ

Klaus Iohannis, convorbire telefonică cu Maia Sandu: La invitația președintelui, premierul Republicii Moldova va efectua în România prima sa vizită în străinătate

Published

on

Președintele Klaus Iohannis și premierul Maia Sandu au avut miercuri o convorbire telefonică, a anunțat șefa executivului de la Chișinău într-o postare pe Facebook, precizând că va efectua o vizită oficială la București pe 2 iulie.

”Astăzi am avut o convorbire telefonică cu Președintele României, Klaus Iohannis. I-am mulțumit Președintelui Iohannis pentru sprijinul constant acordat de România cetățenilor din Republica Moldova. Am discutat despre necesitatea avansării în implementarea proiectelor comune dintre România și Republica Moldova. Președintele Iohannis ne-a asigurat de susținerea domniei sale și a României în procesele de integrare europeană a țării noastre”, a spus premierul Republicii Moldova.

Maia Sandu i-a mulțumit președintelui Klaus Iohannis pentru invitația de a întreprinde o vizită oficială la București pe 2 iulie.

”După vizita la București, mă voi afla într-o vizită oficială la Bruxelles pe 4 iulie”, a conchis ea.

Citiți și Premierul Viorica Dăncilă transmite felicitări premierului Republicii Moldova, Maia Sandu, și o invitație pentru a vizita România la prima sa vizită externă

Convorbirea Iohannis – Sandu a avut loc la câteva zile după ce șefii de stat sau de guvern din Uniunea Europeană au căzut de acord la Consiliul European de joi și vineri, la solicitarea președintelui Klaus Iohannis, să introducă o referire la Republica Moldova în textul de concluzii al unui summit dificil și tensionat pe fondul numirilor politice din interiorul Uniunii Europene.

Citiți și Klaus Iohannis, sprijin politic la Bruxelles pentru Republica Moldova: La solicitarea sa, liderii europeni au salutat transferul pașnic de putere de la Chișinău

Anunțul a fost făcut de președintele Klaus Iohannis, care a salutat faptul că, la solicitarea sa, ”liderii europeni au fost de acord să introducem o referire la Republica Moldova în textul de concluzii”.

”Consiliul European salută transferul pașnic de putere din Republica Moldova și invită Comisia Europeană și pe Înaltul Reprezentant să elaboreze un set de măsuri concrete pentru sprijinirea Republicii Moldova, bazat pe punerea în aplicare în mod susținut de către aceasta a reformelor în temeiul acordului de asociere / acordului de liber schimb aprofundat și cuprinzător”, se arată în textul concluziilor summitului de la Bruxelles.

Reamintim faptul că la 12 iunie președintele Klaus Iohannis a trimis o scrisoare președintelui Comisiei Europene și președintelui Consiliului European în care a făcut un apel urgent la liderii instituțiilor europene ca ”împreună cu statele membre ale UE să identifice acțiuni concrete pentru a pune capăt situației actuale printr-o soluție negociată în Republica Moldova, pe baza valorilor și principiilor Uniunii Europene”.

Ulterior, președintele a trimis la Chișinău o delegație condusă de consilierul prezidențial pentru politică Bogdan Aurescu pentru a discuta cu părțile implicate în situația dualității la putere din Republica Moldova. În aceeași zi, Partidul Democrat din Republica Moldova a cedat puterea în favoarea coaliției formate din blocul european ACUM și PSRM, socialiștii președintelui pro-rus Igor Dodon.

La acel moment, președintele Klaus Iohannis a salutat evoluțiile politice de la Chișinău, evocând coordonarea dintre delegația condusă de Bogdan Aurescu și ambasadorul SUA în Republica Moldova.

Continue Reading

POLITICĂ

Ziua Drapelului Național. Klaus Iohannis: Tricolorul ne amintește de sacrificiile făcute de întreaga națiune pentru a avea, astăzi, un stat democratic

Published

on

© Administrația Prezidențială

Drapelul României reprezintă un liant al trecutului, prezentului și viitorului și ne amintește de sacrificiile făcute de întreaga națiune pentru a avea un stat democratic și pluralist, a afirmat, miercuri, președintele Klaus Iohannis, într-un mesaj transmis cu prilejul Zilei Drapelului Național.

„Sărbătorim, în această zi, Drapelul Național, care, de peste 170 de ani, reprezintă pentru românii de pretutindeni simbolul identității, independenței, suveranității și unității noastre naționale. Sub faldurile tricolorului s-au desfășurat toate marile evenimente care au marcat existența României moderne, precum și devenirea țării noastre ca membru cu drepturi depline al Uniunii Europene, NATO și partener strategic al Statelor Unite ale Americii”, a transmis președintele, conform unui comunicat al Administrației Prezidențiale remis CaleaEuropeană.ro.

De altfel, cu ocazia Zilei Drapelului, Administrația Prezidențială iluminează Palatul Cotroceni în culorile Tricolorului.

În mesajul său, președintele a mai spus că ”drapelul nostru reprezintă un liant al trecutului, prezentului și viitorului și ne amintește de sacrificiile făcute de întreaga națiune pentru a avea, astăzi, un stat democratic și pluralist, în care drepturile fundamentale ale omului sunt protejate, iar principiile statului de drept sunt respectate”.

Menționând arborarea tricolorului ca un ”moment emoționant” și în care ”trăim mândria de a aparține națiunii noastre”, Iohannis a mai arătat că identificăm drapelul cu pacea, securitatea și libertatea.

”Nu trebuie să uităm că acesta este, în egală măsură, și un simbol al răspunderii pe care cu toții o avem pentru dezvoltarea societății noastre. Prin celebrarea Zilei Drapelului Național, ne revine datoria morală de a transmite generațiilor tinere, prin exemplul personal, conștiința apartenenței la valorile noastre naționale, precum și a faptului că patriotismul nu înseamnă doar emoția unei sărbători, ci asumarea responsabilității de a contribui la progresul României”, a mai indicat șeful statului.

”Dragi români, suntem toți uniți de un singur pământ, o singură țară și un singur drapel, iar împreună suntem puternici! La mulți ani României și tricolorului nostru!”, a conchis Klaus Iohannis.

Cu ocazia Zilei Drapelului, Administrația Prezidențială iluminează Palatul Cotroceni în culorile Tricolorului.

Continue Reading

Facebook

Advertisement

Trending