Connect with us

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană cere României să țină cont de recomandările Comisiei de la Veneția. Executivul european anunță că va prezenta propria analiză în noul raport MCV, la 13 noiembrie

Published

on

Comisia Europeană cere guvernului român să țină cont de recomandările referitoare la codurile penale și legile justiției anunțate vineri de Comisia de la Veneția în cadrul unui raport, și precizează că va prezenta propria analiză în următorul raport privind Mecanismul de Cooperare și Verificare (MCV), pe 13 noiembrie.

”Am luat cunoştinţă de cele două opinii ale Comisiei de la Veneţia privind codurile penale şi legile justiţiei. Solicităm autorităţilor române să le ia în considerare”, a declarat luni pentru Agerpres un purtător de cuvânt al Executivului comunitar, avertizând că, dacă acest lucru nu se întâmplă, Comisia Europeană va trage ”concluziile corespunzătoare”.

”Aşa cum a menţionat clar prim-vicepreşedintele (Comisiei Europene) Timmermans în dezbaterea din Parlamentul European: În timp ce continuăm dialogul cu autorităţile române, în spiritul cooperării şi în contextul Mecanismului de Cooperare şi Verificare, Comisia va trage concluziile corespunzătoare dacă amendamentele aduse legilor justiţiei, codurilor penale şi legilor privind conflictele de interese şi corupţiei nu ţin cont de aceste preocupări”, a subliniat purtătorul de cuvânt.

Comisia de la Veneția a publicat luni raportul privind modificările aduse Codului Penal și celui de Procedură Penal și legilor Justiției, menținându-și recomandările din raportul preliminar din iulie.

Reprezentanții organismului Consiliului Europei fac trimire și la cele două ordonanțe de urgență privind legile Justiției.

În viziunea lor, modificările codurilor penale și ale legilor justiției au fost făcute în grabă, fără transparenţă şi fără să ţină cont de opinia sistemului judiciar, acuză specialiştii. Mai mult, au dus la divizarea societăţii şi la ciocniri între instituţiile statului, aşa că specialiştii fac apel la calm şi deschidere spre dialog.

”Amendamentele în curs de revizuire, au fost adoptate într-un proces legislativ excesiv de rapid și lipsit transparență, în ciuda faptului că au existat mai mult de 300 de amendamente, multe dintre ele aducând schimbări radicale și afectând profund politica penală a statului. În timpul procedurii de adoptare a acestora, au avut loc schimbări frecvente ale textelor”, este precizat în text.

La recomandările finale, Comisia recomandă renunțarea definitiv la schema de pensionare anticipată a magistraților, prin care aceștia se putea retrage chiar dacă au doar 20 de ani vechime, față de 25 minimum cât este în prezent.

”Comisia de la Veneția notează că două ordonanțe de urgență adoptate recent vizează problemele ridicate de prezenta opinie. În timp ce prima OUG, adoptată pe 10 octombrie, stabilește modul de organizare pentru noua Secție de investigare a magistraților, pe care Comisia o consideră problematică pentru independența sistemului judiciar, decizia de a amâna până pe 1 ianuarie 2020 intrarea în vigoare a noii scheme de pensionare anticipată pentru magistrați, în OUG adoptată pe 15 oct, este un pas pozitiv. Comisia nu a examinat celalalte părți din ordonanța și își rezervă poziția pe aceste aspecte”, este precizat în finalul documentului.

Anumite aspecte din cele trei legi, luate în ansamblu, riscă să submineze independența magistraților din România și încrederea opiniei publice în sistemul judiciar”, arată Comisia în concluziile raportului.

În finalul documentului de 30 de pagini, Comisia face o serie de recomandări autorităților din România. Acestea sunt aproape identice cu cele din raportul preliminar din iulie:

– ”Să reevalueze sistemul pentru numire / revocare a procurorilor de rang înalt, inclusiv prin revizuirea prevederilor din Constituție, având în vedere să fie asigurate condițiile pentru un proces de numire/revocare neutru și obiectiv, prin menținerea rolului instituțiilor, precum al președintelui și al CSM, pentru a echilibra influența ministerului Justiției;

– Să elimine restricțiile privind libertatea de expresie a judecătorilor și procurorilor;

– Să suplimenteze prevederile privind răspunderea materială a magistraților precizând explicit că, în absența relei credințe și/sau gravei neglijențe, magistrații nu sunt răspunzători pentru o soluție care ar putea fi contestată de o altă instanță; să amendeze mecanismul pentru acțiunea în regres astfel încât să asigure că fiecare acțiune în regres are loc doar o dată și doar dacă răspunderea magistraților a fost stabilită printr-o procedură disciplinară;

– Să reevalueze propunerea privind înființarea unei secții speciale pentru investigarea faptelor comise de judecători și procurori; apelarea la procurori specializați, împreună cu prevederi procedurale eficiente, pare a fi o alternativă potrivită în această privință;

– Să reexamineze, având o vedere o clarificare mai detaliată, temeiurile pentru revocarea membrilor CSM; să scoată posibilitatea revocării membrilor CSM aleși printr-un vot de neîncredere al adunării generale a curților sau procuraturilor (inclusiv prin intermediul petiției);

– Să identifice soluții care să faciliteze o participare mai clară, în activitatea CSM, a membrilor CSM care nu sunt membri ai sistemului judiciar;

– Să renunțe definitiv la schema de pensionare anticipată dacă nu pot să asigure că aceasta nu va avea un impact negativ asupra funcționării sistemului;

– Să se asigure că măsurile de <<screening>> pentru magistrați sunt bazate pe criterii clar specificate, combinate cu proceduri adecvate și un drept de a face apel la o instanță, și să identifice moduri de consolidare a mecanimselor de supraveghere a serviciilor de informații.”

Opiniile Comisiei de la Veneția vor fi luate în calcul de către Comisia Europeană în evaluarea sa privind România în noul raport MCV care va fi publicat luna viitoare.

Comisia Europeană, prin vocea prim-vicepreședintelui Executivului european, Frans Timmermans, a transmis la data de 4 octombrie o scrisoare premierului Viorica Dăncilă în care acesta solicita lămuriri cu privire la modificările amintite mai sus, un răspuns fiind așteptat până la începutul lunii noiembrie.

În cadrul unei dezbateri privind situația statului de drept din Româniapremierul Viorica Dăncilă a spus că România va ține cont de recomandările Comisiei de la Veneția. Discuțiile din plenul reunit la Strasbourg au avut loc la două zile distanță după ce, în cadrul Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne a legislativului european, Frans Timmermans, prim-vicepreședintele Comisiei Europene, a avertizat Guvernul României cu chemarea în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene în cazul unor încălcări grave ale valorilor fundamentale.

„Legile nu au fost încă promulgate, nu e prea târziu ca autorităţile să dea înapoi. În următorul MCV de luna viitoare vom face o evaluare a raportului. Un pas înapoi ar fi o mare dezamăgire pentru prietenii României, mai ales pentru cetăţenii români. Ar fi o tragedie dacă în ultimul kilometru al maratonului aţi începe să alergaţi în cealaltă direcţie. Dacă ajungem la concluzia că regulile sunt încălcate, nu vom ezita să luăm măsuri, să aducem în fața instanței Guvernul român dacă nu va da curs recomandărilor noastre, ale GRECO și ale Comisiei de la Veneția. Există riscul real ca România să facă paşi înapoi. Comisia Europeană face apel la autorităţile române să regândească cursul pe care l-au luat”, avertiza Timmermans în cadrul dezbaterii din Comisia LIBE privind situația din România.

Citiți și: 

Klaus Iohannis, reacție promptă după poziția Comisiei de la Veneția privind legile Justiției: Guvernul și Parlamentul să nu împingă România pe o direcție incompatibilă cu valorile Uniunii Europene

ANALIZĂ Efecte în lanț pentru România după poziția negativa a Comisiei de la Veneția. Raportul MCV și rezoluția din Parlamentul European, riscuri majore de coliziune cu instituțiile europene înainte de preluarea președinției Consiliului UE

Florin Iordache: Nu vom prelua toate recomandările Comisiei de la Veneţia; prioritare sunt deciziile CCR

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

COMISIA EUROPEANA

Statul de drept: Comisia Europeană continuă procedura de încălcare a dreptului UE de către Polonia pentru a proteja independența judiciară a magistraților

Published

on

©️ European Commission

Astăzi, 27 ianuarie, Comisia Europeană a decis să trimită un aviz motivat suplimentar Poloniei cu privire la funcționarea Camerei Disciplinare a Curții Supreme, se arată în comunicatul ofical.

La 3 decembrie 2020, Comisia a trimis o scrisoare de nemulțumire față de procedura de constatare a neîndeplinirii obligațiilor, adăugând un nou plângere la procedura de încălcare a dreptului comunitar începută la 29 aprilie 2020. Răspunsul Poloniei la scrisoarea Comisiei nu răspunde preocupărilor Executivului. Din acest motiv, astăzi Comisia a decis să avanseze cu următorul pas al procedurii de încălcare a dreptului comunitar prin trimiterea unui aviz motivat suplimentar către Polonia.

Comisia consideră că Polonia încalcă legislația UE permițând Camerei Disciplinare a Curții Supreme – a cărei independență și imparțialitate nu este garantată – să ia decizii, care au un impact direct asupra judecătorilor și a modului în care aceștia își exercită funcția.

Aceste chestiuni includ cazuri de ridicare a imunității judecătorilor în vederea inițierii unor proceduri penale împotriva acestora și, prin urmare, suspendarea temporară din funcție și reducerea salariului acestora. Camera de disciplină decide, de asemenea, cu privire la chestiuni legate de dreptul muncii, securitatea socială și pensionarea judecătorilor Curții Supreme.

Prin acordarea de competențe Camerei Disciplinare, sunt afectate în mod direct statutul judecătorilor și exercitarea activităților lor judiciare, legislația poloneză pune în pericol capacitatea instanțelor respective de a oferi o cale de atac eficientă, așa cum prevede articolul 19 alineatul (1) al doilea paragraf din TUE, atenționează Executivul.

Simpla perspectivă pentru judecători de a se confrunta cu proceduri în fața unui organism a cărui independență nu este garantată creează un „efect îngrozitor” pentru judecători și poate afecta propria independență.

Polonia are la dispoziție o lună pentru a răspunde la acest aviz motivat suplimentar și pentru a lua măsurile necesare pentru a se conforma legislației UE, în caz contrar Comisia poate sesiza Curtea de Justiție.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană aprobă investiții de 2,9 miliarde de euro realizate de către 12 state UE într-un proiect de cercetare și inovare în lanțul valoric al bateriilor

Published

on

© European Union, 2020/ Source: EC - Audiovisual Service

Comisia Europeană a aprobat marți un sprijin financiar în valoare de 2.9 miliarde de euro acordat de 12 state membre pentru un al doilea proiect de cercetare și inovare în lanțul valoric al bateriilor, informează executivul european într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro în care subliniază că proiectul vizează dezvoltarea tehnologiilor și al proceselor care depășesc tehnologia actuală, permițând îmbunătățiri majore.

“Europa are nevoie de o abordare strategică în ceea ce privește bateriile, deoarece este determinată de tranziția în curs către o energie curată. Se preconizează că cererea de baterii va crește extrem de rapid în următorii ani, urmând ca această piață să aibă o importanță strategică din ce în ce mai mare la nivel mondial. Comisia a identificat bateriile ca fiind un lanț valoric strategic, în care UE trebuie să sporească investițiile și inovarea în contextul unei strategii consolidate pentru politica industrială, care vizează să construiască o bază industrială integrată, durabilă și competitivă la nivel mondial”, informează sursa citată.

În acest sens, Comisia Europeană a anunțat aprobarea acestui l doilea proiect important de interes european comun (IPCEI) pentru a sprijini cercetarea și inovarea în lanțul valoric al bateriilor. Proiectul denumit „European Battery Innovation” a fost pregătit și notificat în comun de Austria, Belgia, Croația, Finlanda, Franța, Germania, Grecia, Italia, Polonia, Slovacia, Spania și Suedia.

Cele douăsprezece state membre vor acorda finanțare în valoare de până la 2.9 miliarde de euro în anii următori. Se așteaptă ca finanțarea publică să deblocheze încă 9 miliarde de euro  în investiții private, adică de peste trei ori mai mult decât sprijinul public. Proiectul completează primul IPCEI din lanțul valoric al bateriilor aprobat de Comisie în decembrie 2019.

Comisarul pentru piața internă, Thierry Breton, a declarat: „Lanțul valoric al bateriilor joacă un rol strategic în îndeplinirea ambițiilor noastre în ceea ce privește mobilitatea curată și stocarea energiei. Prin stabilirea unui lanț valoric complet, decarbonizat și digital al bateriei în Europa, putem oferi industriei noastre un avantaj competitiv, putem crea locuri de muncă necesare și ne putem reduce dependențele nedorite de țări terțe – pe scurt, ne facem mai rezistenți. Acest nou IPCEI demonstrează că Alianța Europeană a Bateriei, o parte importantă a setului de instrumente pentru politica industrială a UE, este în curs de realizare.”

De asemenea, vicepreședintele executiv Margrethe Vestager, responsabil cu politica în domeniul concurenței, a declarat: „Pentru acele provocări masive de inovare pentru economia europeană, riscurile pot fi prea mari pentru ca un singur stat membru sau o companie să le asume singure. Deci, are sens ca guvernele europene să se reunească pentru a sprijini industria în dezvoltarea unor baterii mai inovatoare și mai durabile. Proiectul de astăzi este un exemplu al modului în care politica de concurență funcționează mână în mână cu inovația și competitivitatea. Permițând o inovație revoluționară, asigurându-se totodată că resursele publice limitate sunt utilizate pentru a participa la investiții private și că distorsiunile concurenței sunt reduse la minimum. Cu un sprijin semnificativ vine și responsabilitatea: publicul trebuie să beneficieze de investițiile sale, motiv pentru care companiile care beneficiază de ajutor trebuie să genereze efecte pozitive asupra întregii UE.”

Proiectul va acoperi întregul lanț valoric al bateriei, de la extragerea materiilor prime, proiectarea și fabricarea celulelor și pachetelor de baterii și în cele din urmă reciclarea și eliminarea într-o economie circulară, cu un accent puternic pe durabilitate. Se așteaptă să contribuie la dezvoltarea unui întreg set de noi descoperiri tehnologice, incluzând noi procese de producție, precum și alte inovații în lanțul valoric al bateriilor.

Comisia a evaluat proiectul propus în temeiul normelor UE privind ajutoarele de stat, mai precis comunicarea sa privind proiectele importante de interes european comun. În cazul în care inițiativele private care sprijină inovarea nu se concretizează din cauza riscurilor semnificative pe care le presupun astfel de proiecte, comunicarea privind ajutorul de stat IPCEI permite statelor membre să umple împreună lacuna pentru a depăși aceste eșecuri ale pieței, asigurând în același timp că economia UE va avea de mari beneficii și limitează potențialele denaturări la concurență.

Comisia a constatat că proiectul de IPCEI îndeplinește cerințele condițiilor necesare prevăzute în comunicarea sa. În acest sens, proiectul contribuie la un obiectiv comun prin susținerea unui lanț valoric strategic pentru viitorul Europei, în special în ceea ce privește mobilitatea curată și emisiile reduse. Este extrem de ambițios, deoarece vizează dezvoltarea tehnologiilor și al proceselor care depășesc tehnologia actuală și va permite îmbunătățiri majore ale performanței, siguranței și impactului asupra mediului.

Proiectul implică, de asemenea, riscuri tehnologice și financiare semnificative și, prin urmare, sprijinul public este necesar pentru a oferi stimulente companiilor pentru realizarea investiției. Ajutorul acordat companiilor individuale este limitat la ceea ce este necesar, proporțional și nu denaturează în mod nejustificat concurența. În special, Comisia a verificat că sumele maxime totale planificate ale ajutorului sunt în concordanță cu costurile eligibile ale proiectelor și cu lacunele de finanțare ale acestora. Mai mult, dacă proiectele mari acoperite de IPCEI se dovedesc a fi reușite, generând venituri nete suplimentare, companiile vor returna o parte din ajutorul primit către statele membre respective.

Rezultatele proiectului vor fi împărtășite pe scară largă de companiile participante care beneficiază de sprijinul public cu comunitatea științifică europeană și industria din afara companiilor și țărilor participante. Drept urmare, vor fi generate efecte pozitive asupra întregii Europe. Pe această bază, Comisia a concluzionat că proiectul este în conformitate cu normele UE privind ajutoarele de stat.

Proiectul va implica 42 de participanți direcți, inclusiv întreprinderi mici și mijlocii (IMM-uri) și start-up-uri cu activități în unul sau mai multe state membre. Participanții direcți vor coopera strâns între ei prin aproape 300 de colaborări avute în vedere și cu peste 150 de parteneri externi, precum universități, organizații de cercetare și IMM-uri din întreaga Europă. Se așteaptă ca proiectul general să fie finalizat până în 2028, cu termene diferite pentru fiecare sub-proiect.

Aprobarea de către Comisie a acestui proiect face parte din contextul eforturilor mai largi ale Comisiei de a sprijini dezvoltarea unei industrii europene inovatoare și durabile a bateriilor. În 2017, Comisia a lansat Alianța Europeană a Bateriei. În 2018, Comisia a adoptat Planul strategic de acțiune pentru baterii și a promovat o gamă largă de inițiative ca parte a planului.

Având în vedere importanța tot mai mare a bateriilor în mai multe domenii, inclusiv transportul și energia, un lanț valoric sigur, circular și durabil va fi din ce în ce mai important. A avea baterii care sunt mai durabile pe tot parcursul ciclului lor de viață este un lucru esențial pentru a ne atinge obiectivele în ceea ce privește clima. Aceasta se află, de asemenea, în centrul Regulamentului privind bateriile durabile propus de Comisie în decembrie 2020.

Decizia de marți este al treilea proiect de cercetare și inovare bazat pe comunicarea privind ajutoarele de stat din 2014 pentru proiectele importante de interes european comun, care stabilește criteriile în baza cărora mai multe state membre pot sprijini proiecte transnaționale de importanță strategică pentru UE în temeiul articolului 107) (b) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE). Comunicarea își propune să încurajeze statele membre să sprijine proiecte extrem de inovatoare care aduc o contribuție clară la creșterea economică, la locuri de muncă și la competitivitate.

Comunicarea IPCEI completează alte reguli privind ajutoarele de stat, cum ar fi regulamentul general de exceptare pe categorii și cadrul de cercetare, dezvoltare și inovare, care permite susținerea proiectelor inovatoare, asigurând totodată că potențialele denaturări ale concurenței sunt limitate. Conform tabloului de bord al ajutoarelor de stat din 2019, cheltuielile anuale pentru cercetare și dezvoltare în temeiul regulamentului general de exceptare pe categorii de ajutorare a continuat să crească, ajungând la aproximativ 10 miliarde EUR în 2018.

Comunicarea IPCEI sprijină investițiile în cercetare, dezvoltare și inovare și în primul rând în industria de implementare, cu condiția ca proiectele care beneficiază de această finanțare să fie extrem de inovatoare și să nu acopere producția de masă sau activitățile comerciale.

O gamă largă de reguli privind ajutoarele de stat, inclusiv comunicarea IPCEI, sunt în curs de revizuire pentru a se asigura că se contribuie pe deplin la obiectivele ecologice și digitale ale Comisiei, în urma unei evaluări finalizate în octombrie 2020. O consultare publică privind o comunicare revizuită a IPCEI va fi lansată în următoarele săptămâni.

În Raportul Comisiei către Parlamentul European din anul 2019, Comisia prezintă modul în care Europa poate deschide calea către neutralitatea climatică, asigurând o bază solidă pentru acțiunile în direcția unei economii moderne, prospere și neutre din punctul de vedere al impactului asupra climei până în 2050. Această viziune arată în mod clar că electrificarea va fi una dintre principalele căi tehnologice către obținerea neutralității emisiilor de dioxid de carbon. Bateriile vor fi unul dintre factorii cheie ai acestei tranziții, având în vedere rolul important pe care acestea îl joacă în stabilizarea rețelei electrice și în introducerea mobilității curate.

Material realizat de Andreea Radu, stagiar CaleaEuropeană.ro.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană a lansat noul său angajament privind consumul verde, primele întreprinderi angajându-se să adopte măsuri concrete în vederea creșterii sustenabilității

Published

on

© European Union, 2021/ Source: EC - Audiovisual Service

Comisia Europeană a lansat luni noul său angajament privind consumul verde, prima inițiativă prezentată în cadrul Noii agende privind consumatorii.

Angajamentul privind consumul verde face parte din Pactul climatic european, care este o inițiativă la nivelul UE prin care cetățenii, comunitățile și organizațiile sunt invitate să participe la acțiuni în domeniul climei și să construiască o Europă mai verde.

Prin semnăturile lor, întreprinderile promit să își accelereze contribuția la o tranziție verde. Angajamentele au fost elaborate în cadrul unui efort comun al Comisiei și al întreprinderilor.

Potrivit unui comunicat al Executivului european, scopul lor este de a accelera contribuția întreprinderilor la o redresare economică durabilă și de a consolida încrederea consumatorilor în performanța de mediu a întreprinderilor și a produselor.

Colruyt GroupDecathlonLEGO Group, L’Oréal și Renewd sunt primele întreprinderi inovatoare care participă la acest proiect-pilot. Funcționarea angajamentelor privind consumul verde va fi evaluată peste un an, înainte de a se lua următoarele măsuri.

Angajamentul privind consumul verde se bazează pe un set de cinci angajamente principale.

Pentru a participa, întreprinderile trebuie să se angajeze să adopte măsuri ambițioase pentru a-și îmbunătăți impactul asupra mediului și pentru a-i ajuta pe consumatori să facă achiziții mai durabile.

Întreprinderile trebuie să ia măsuri concrete în cel puțin trei dintre cele cinci domenii de angajament și trebuie să dovedească progresele înregistrate cu ajutorul unor date pe care, ulterior, să le facă publice.

Fiecare întreprindere care își asumă angajamente va colabora cu Comisia în deplină transparență pentru a se asigura că progresele sunt fiabile și verificabile. Cele cinci domenii principale de angajament sunt următoarele:

  1. calcularea amprentei de carbon a întreprinderii, inclusiv a lanțului său de aprovizionare, utilizând metodologia de calcul sau sistemul de management de mediu care au fost elaborate de Comisie, și instituirea unor procese adecvate de diligență necesare pentru a realiza reduceri ale amprentei în concordanță cu obiectivele Acordului de la Paris;
  2. calcularea amprentei de carbon a anumitor produse emblematice ale întreprinderii, utilizând metodologia aprobată de Comisie, și realizarea anumitor reduceri ale amprentei pentru produsele selectate și comunicarea către publicul larg a progreselor înregistrate;
  3. creșterea vânzărilor de produse sau servicii durabile în cadrul vânzărilor totale ale întreprinderii sau ale părții sale de activitate selectate;
  4. angajarea unei părți din cheltuielile aferente relațiilor publice corporative pentru promovarea practicilor durabile, în concordanță cu punerea în aplicare de către Comisie a politicilor și a acțiunilor Pactului verde european;
  5. asigurarea faptului că informațiile furnizate consumatorilor cu privire la amprentele de carbon ale întreprinderii și ale produselor sunt ușor de accesat, precise și clare și actualizarea acestor informații în urma oricăror reduceri sau creșteri ale amprentei de carbon.

Inițiativa Angajamentul privind consumul verde se axează pe produsele nealimentare și este complementară Codului de conduită care se va lansa mâine, 26 ianuarie, ca parte a strategiei De la fermă la consumator. Codul de conduită va reuni părțile interesate din sistemul alimentar pentru a-și asuma angajamente în ceea ce privește practicile comerciale și de comercializare responsabile. 

Orice întreprindere din sectoarele nealimentare, precum și întreprinderile din sectorul comerțului cu amănuntul care vând atât produse alimentare, cât și nealimentare interesate să adere la angajamentul verde pot contacta Comisia Europeană înainte de sfârșitul lunii martie 2021.

Această fază-pilot inițială a angajamentului privind consumul verde va fi finalizată până în ianuarie 2022.

Înainte de a se lua următoarele măsuri, în consultare cu întreprinderile participante, cu organizațiile relevante ale consumatorilor și cu alte părți interesate, se va efectua o evaluare a funcționării angajamentului.

Continue Reading

Facebook

Team2Share

U.E.9 hours ago

Angela Merkel, “profund rușinată” de atrocitățile comise de naziști: Germania are “responsabilitatea perpetuă” de a nu lăsa să piară amintirea victimelor Holocaustului

ROMÂNIA12 hours ago

COVID-19: Ministerul Sănătății a semnat o comandă pentru 9 milioane de vaccinuri CureVac

INTERNAȚIONAL13 hours ago

Papa Francisc: Comemorarea victimelor Holocaustului este un semn de omenie și de civilizație. Să fim atenți la cum a început această cale de moarte, exterminare și brutalitate

INTERNAȚIONAL13 hours ago

Vladimir Putin salută, la Forumul de la Davos, prelungirea Tratatului New START dintre Rusia și SUA: Un nou conflict mondial ar marca “sfârşitul civilizaţiei”

Dacian Cioloș13 hours ago

Dacian Cioloș, mesaj de Ziua Comemorării Holocaustului: Avem o datorie. Trebuie să creăm condițiile pentru ca o astfel de tragedie să nu aibă loc din nou

Corina Crețu14 hours ago

Ziua Internațională de Comemorare a Victimelor Holocaustului. Corina Cețu: Doar cunoscând istoria putem evita ca greșelile ei să se repete

ROMÂNIA14 hours ago

Comemorarea Holocaustului. Ambasadorul Germaniei la București îndeamnă cetățenii să se alăture inițiativei ce îşi propune realizarea unui ”monument digital” al victimelor nazismului

Daniel Buda14 hours ago

Ziua Internațională de comemorare a victimelor Holocaustului. Eurodeputatul Daniel Buda: După mai mult de șapte decenii de la cumplitul genocid, Europa este acum un continent al păcii și al securității

CONSILIUL EUROPEAN15 hours ago

Președintele Consiliului European: Amintirea Holocaustului este o datorie morală și istorică. Nu vom tolera niciodată ca evreii să se teamă pentru siguranța lor în Uniunea Europeană

Cristian Bușoi15 hours ago

Cristian Bușoi, responsabilul PE pentru relația cu EMA: Agenția Europeană pentru Medicamente va da aviz pozitiv pentru cel de-al treilea vaccin împotriva COVID-19

ROMÂNIA12 hours ago

COVID-19: Ministerul Sănătății a semnat o comandă pentru 9 milioane de vaccinuri CureVac

ROMÂNIA14 hours ago

Comemorarea Holocaustului. Ambasadorul Germaniei la București îndeamnă cetățenii să se alăture inițiativei ce îşi propune realizarea unui ”monument digital” al victimelor nazismului

ROMÂNIA2 days ago

Ministrul de externe, Bogdan Aurescu, despre introducerea unui certificat de vaccinare anti-COVID-19 unic la nivelul UE: Trebuie să evităm ”orice abordare discriminatorie”. Discuțiile continuă

Dragoș Pîslaru1 week ago

Dragoș Pîslaru: Statele membre ar trebui să profite de majorarea de 3% din FEAD pentru a sprijini persoanele defavorizate în timpul pandemiei COVID-19

Eugen Tomac1 week ago

Eugen Tomac i-a solicitat șefului politicii externe a UE să creeze mecanisme care să condiționeze sprijinul financiar acordat partenerilor de garantarea accesului minorităților naționale la educație în limba maternă

RENEW EUROPE1 week ago

Președintele Consiliului European îi propune lui Joe Biden ca în prima zi de mandat la Casa Albă să construiască un nou pact fondator cu UE pentru „o lume mai bună”

COMISIA EUROPEANA1 week ago

Președinta Comisiei Europene: Jurământul lui Joe Biden, un mesaj de speranță pentru o lume care așteaptă ca SUA să revină în cercul de state cu idei similare

Eugen Tomac1 week ago

Eurodeputatul Eugen Tomac: Rusia de astăzi se transformă într-un gulag și UE are obligația să acționeze

ROMÂNIA2 weeks ago

Premierul Florin Cîțu s-a vaccinat împotriva COVID-19: Am vrut să dau un semnal românilor să se vaccineze

U.E.2 weeks ago

Președintele turc Recep Tayyip Erdogan dorește să ”repună pe șine” relațiile Turciei cu UE: Este prioritatea noastră să facem din 2021 un an de succes

Advertisement
Advertisement

Trending