Connect with us

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană cere statelor membre ale UE să aprobe deschiderea negocierilor de aderare cu Albania și Macedonia de Nord

Published

on

© Council of the European Union

Comisia Europeană își menține recomandarea pentru deschiderea negocierilor de aderare cu Albania și Macedonia de Nord, a afirmat luni comisarul european pentru vecinătate și extindere, Olivér Várhelyi, prezentând noile rapoarte privind progresele înregistrate de cele două țări, care așteaptă încă din iunie 2018 să primească undă verde din partea statelor UE pentru demararea tratativelor de aderare.

După adoptarea în luna februarie a metodologiei revizuite pentru procesul de aderare, prezentăm astăzi informațiile noastre actualizate privind Albania și Macedonia de Nord, care arată că aceste țări și-au intensificat eforturile și au obținut noi rezultate concrete și durabile în domeniile-cheie identificate în Concluziile Consiliului din iunie 2018. Comisia își menține cu fermitate recomandările privind deschiderea negocierilor de aderare cu Albania și Macedonia de Nord și sper că statele membre vor lua o decizie favorabilă în săptămânile următoare”, a spus Várhelyi.

Comisia Europeană a prezentat informații actualizate privind progresele înregistrate de Albania și Macedonia de Nord pe calea continuării reformelor legate de statul de drept, în special în domeniile stabilite de statele membre, în luna iunie a anului 2018.

”Cele două țări au obținut noi rezultate concrete și durabile și, prin urmare, recomandarea Comisiei privind deschiderea negocierilor de aderare cu Albania și Macedonia de Nord rămâne valabilă”, se arată într-un comunicat executivului european remis CaleaEuropeană.ro.

Anunțul Comisiei Europene vine după ce, la Conferința de Securitate de la München, președintele francez, Emmanuel Macron, a declarat că va fi de acord ca Macedonia de Nord și Albania să înceapă negocierile privind aderarea la Uniunea Europeană, dacă raportul executivului de la Bruxelles este unul favorabil demarării tratativelor. Afirmațiile liderului de la Elysee au fost percepute ca un potențial dezgheț, în condițiile în care Franța a blocat prin veto deschiderea tratativelor cu Skopje și Tirana.

În informațiile actualizate prezentate luni, Comisia Europeană descrie în mod faptic și obiectiv progresele înregistrate de cele două țări din iunie 2018 și până în prezent în domeniile evidențiate de Consiliu.

În cazul Albaniei, informațiile actualizate evidențiază progresele înregistrate în punerea în aplicare a reformei justiției și în procesul de verificare a judecătorilor și a procurorilor, bilanțul măsurilor luate în materie de luptă împotriva corupției și a criminalității organizate, inclusiv în ceea ce privește cultivarea canabisului și traficul de droguri tari. Informațiile actualizate prezintă și alte aspecte relevante, cum ar fi acordul privind calea de urmat în vederea reformei electorale și eforturile de reducere a numărului de cereri de azil nefondate.

În cazul Macedoniei de Nord, informațiile actualizate vizează măsurile importante luate pentru a consolida independența sistemului judiciar, inclusiv adoptarea recentă a legii revizuite privind Ministerul Public. Informațiile actualizate evidențiază îmbunătățirea rezultatelor obținute în combaterea corupției și a criminalității organizate, precum și înregistrarea de progrese în ceea ce privește reforma serviciilor de informații și a administrației publice.

Balcanii de Vest reprezintă o prioritate pentru Comisie, care urmează o abordare axată pe trei direcții în 2020. La 5 februarie, Comisia Europeană și-a prezentat propunerea de a impulsiona procesul de aderare la UE, făcându-l mai credibil, mai dinamic, mai previzibil și mai politic și imprimându-i o orientare politică mai puternică. În paralel, Comisia își menține cu fermitate recomandările privind deschiderea negocierilor de aderare cu Albania și Macedonia de Nord, întrucât ambele continuă să obțină rezultate în materie de reforme. În al treilea rând, în vederea pregătirii Summitului UE-Balcanii de Vest, care va avea loc la Zagreb în perioada 6-7 mai, Comisia va prezenta un plan de dezvoltare economică și de investiții pentru această regiune.

Deschiderea negocierilor de aderare la UE cu Albania și Macedonia de Nord este ținută în șah de Franța, sprijinită de Danemarca și Olanda. Țările UE au amânat de trei ori deja o decizie în acest sens. În aprilie 2018, Comisia Europeană a recomandat deschiderea negocierilor de aderare cu Albania și Macedonia de Nord. În iunie 2018, la finalul președinției bulgare a Consiliului UE, un mandat care a avut ca prioritate conectivitatea europeană a Balcanilor Occidentali, Franţa, Olanda şi Danemarca au frânat procesul de aderare. Situația s-a repetat la 18 iunie 2019, la finalul președinției României la Consiliul UE, când tot Franța, Olanda și Danemarca s-au opus să dea undă verde acestor tratative și au întârziat din nou o astfel de decizie, deși Comisia Europeană recomandase lansarea negocierilor de aderare cu Albania şi Macedonia de Nord, pe fondul rezultatelor pozitive înregistrate de cele două state din Balcanii de Vest în cadrul agendei lor de reformă. La 17-18 octombrie 2019, subiectul a ajuns pentru prima dată pe masa Consiliului European, însă Tirana și Skopje au fost lăsate, din nou, în așteptare de veto-ul Franței. La momentul respectiv, s-a încercat inclusiv o decuplare și o începere diferențiată a tratativelor, însă Franța s-a opus ambelor idei.

Blocarea repetată a unor astfel de decizii a venit și în contextul în care Macedonia de Nord a depus eforturi enorme pentru a primi undă verde, incluzând aici istoricul acord de la Prespa semnat de guvernele de la Skopje și Atena privind schimbarea denumirii acestei țări, o decizie care a favorizat deja începerea negocierilor de aderare a Macedoniei de Nord la NATO, proces așteptat să se încheie în primăvara anului 2020.

Pentru a oferi undă verde pentru demararea negocierilor de aderare la Uniunea Europeană unui stat aspirant este nevoie de unanimitatea tuturor statelor membre ale Uniunii Europene.

Consiliul Afaceri Generale din martie 2020 ar urma să discute calea de urmat în privința politicii de extindere, pe baza metodologiei revizuite, precum și progresele înregistrate de Macedonia de Nord și Albania, în vederea deschiderii negocierilor de aderare. Peste câteva luni, Comisia Europeană va prezenta, în cadrul pachetului său anual privind extinderea, o evaluare mai detaliată a situației de ansamblu a progreselor înregistrate de toți partenerii procesului de aderare.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

COMISIA EUROPEANA

UE își respectă angajamentele față de R. Moldova: Comisia Europeană a acordat un grant de 36,4 milioane de euro pentru lupta împotriva COVID-19 și reforma poliției

Published

on

© European Union, 2021/ Source: EC - Audiovisual Service

Uniunea Europeană a plătit un grant de 36,4 milioane de euro pentru Republica Moldova, pentru a continua să sprijine lupta împotriva COVID-19 și reforma poliției, confirmarea plății venind din partea comisarului pentru vecinătate și extindere, Olivér Várhelyi, în timpul vizitei la Bruxelles a prim-ministrului Natalia Gavrilița și a viceprim-ministrului, ministrul afacerilor externe și integrării europene, Nicu Popescu, informează Comisia Europeană într-un comunicat.

Comisia Europeană a anunțat la începutul lunii iunie un plan de redresare economică pentru Republica Moldova, în valoare de 600 de milioane de euro, axat pe șase piloni infrastructura, gestionarea finanțelor publice și guvernanță economică,economie competitivă, comerțul și IMM-urile,educația și capacitatea de inserție profesională, statul de drept și reforma justiției.

Investițiile vor fi realizate pe baza unei abordări de tipul “mai mult pentru mai mult”, progresele înregistrate în ceea ce privește reformele structurale, în special în domeniul justiției și al luptei împotriva corupției, fiind o condiție prealabilă pentru acordarea de asistență financiară.

“UE a acordat acest sprijin după ce Republica Moldova a îndeplinit condițiile, în special în ceea ce privește progresele înregistrate în ceea ce privește prioritățile-cheie de reformă în sectorul aplicării legii și în lupta împotriva COVID-19. Acestea demonstrează angajamentul UE de a sprijini o reformă pro-reformă pentru Republica Moldova, astfel cum a fost anunțat în Planul de redresare economică pentru Republica Moldova, publicat la 2 iunie. Această asistență va ajuta Republica Moldova să consolideze reziliența sectorului său de sănătate, să sprijine procesul de redresare economică și să sprijine lupta împotriva COVID-19 în domeniul aplicării legii”, a declarat Olivér Várhelyi, citat în comunicat.

Ca parte a pachetului de redresare economică al UE de până la 600 de milioane de euro pe parcursul următorilor trei ani pentru a promova investițiile în Republica Moldova și a sprijini redresarea în urma crizei COVID-19 din această țară, plățile de astăzi constau în: sprijin pentru reforma poliției în Republica Moldova de 21,4 milioane de euro și în sprijin pentru atenuarea impactului socio-economic al pandemiei COVID-19 de 15 milioane de euro.

O finanțare nerambursabilă în valoare de 21,4 milioane EUR în cadrul Programului de reformă a poliției a fost mobilizată pentru a combate COVID-19 în sectorul de aplicare a legii. Din 2016, acest program al UE a sprijinit forțele de poliție din Republica Moldova în modernizarea și profesionalizarea structurilor sale. Când a izbucnit COVID-19, lucrătorii din prima linie din sectorul de aplicare a legii au fost puși în pericol.

În plus, progresele înregistrate în ceea ce privește reforma poliției și încrederea publică au continuat să crească: În octombrie 2020, procentajul persoanelor care și-au exprimat încrederea în poliție a ajuns la 41 %, în creștere de la 39,5 % în 2019. Ponderea femeilor în cadrul poliției și-a continuat, de asemenea, tendința de creștere, ajungând la 19,9 % în 2020. Poliția moldovenească și-a îmbunătățit bilanțul în ceea ce privește drepturile omului și a continuat să implementeze poliția de proximitate. În cele din urmă, promovarea unei politici de toleranță zero față de corupție a continuat prin campanii de sensibilizare și formare pentru angajații poliției.

Cel de-al doilea program, care a fost adoptat ca răspuns la izbucnirea epidemiei COVID-19, a sprijinit reziliența sistemului de sănătate din Moldova, precum și redresarea economică a microîntreprinderilor și a întreprinderilor mici și mijlocii (MSME) și va primi o finanțare suplimentară de 15 milioane de euro.

Împrumuturi cu rate subvenționate ale dobânzii, garanții financiare și granturi au fost acordate IMM-urilor, inclusiv în zonele rurale, pentru a le ajuta să atenueze impactul economic negativ al pandemiei. Atunci când magazinele fizice au trebuit să se închidă, IMM-urile au fost sprijinite să treacă la digital printr-un program dedicat. De asemenea, au fost puse în aplicare măsuri suplimentare, cum ar fi ajutoare de șomaj, scutiri de impozite, prelungirea perioadei de aplicare a programului de rambursare a TVA pentru producătorii agricoli, printre altele.

“Toată asistența UE este supusă unor condiții stricte. Uniunea Europeană monitorizează îndeaproape situația politică și evaluează îndeplinirea condițiilor înainte de orice plată a sprijinului bugetar. Pe lângă progresele înregistrate în ceea ce privește reformele-cheie, nu trebuie să existe niciun regres în ceea ce privește protecția drepturilor fundamentale și a statului de drept în Moldova”, mai arată sursa citată

Plata sprijinului bugetar face parte din sprijinul general acordat de Team Europe Moldovei pentru a depăși pandemia și se bazează pe eforturile comune cu statele membre ale UE. La începutul acestui an, Moldova a fost prima țară europeană care a primit donații de vaccinuri COVID-19 din partea Facilității COVAX și a mecanismului UE de partajare a vaccinurilor. Până în prezent, Moldova a primit peste 1 milion de doze de vaccinuri (peste 500 000 de la facilitatea COVAX și peste 500 000 de la mecanismul UE de partajare a vaccinurilor).

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană lansează o nouă rundă de consultări publice pentru revizuirea legislației UE în domeniul farmaceutic

Published

on

© European Union 2021 - Source : EP

Astăzi, 28 septembrie, ca parte a activității sale de creare a unui cadru de reglementare a sectorului farmaceutic care să fie adaptat exigențelor viitorului și rezistent la crize, Comisia Europeanpă a publicat o consultare publică privind revizuirea legislației UE în domeniul farmaceutic.

Acesta este ultimul pas către o reformă ambițioasă, astfel cum s-a anunțat în Strategia farmaceutică pentru Europaadoptată în noiembrie 2020, potrivit comunicatului oficial. 


© European Union 2021 – Source : EP

Astăzi facem un pas important în direcția reformării legislației UE în domeniul farmaceutic până la sfârșitul anului viitor. Un cadru de reglementare pentru produsele farmaceutice care să fie modernizat și adecvat scopurilor urmărite este un element esențial al unei puternice uniuni europene a sănătății și are o importanță majoră în abordarea numeroaselor provocări cu care se confruntă acest sectorFac apel la toți cetățenii interesați și la toate părțile interesate să ne ajute să elaborăm normele UE pentru viitor, astfel încât să răspundem nevoilor pacienților și să menținem caracterul inovator și competitiv al industriei noastre la nivel mondial.

 Stella Kyriakides, comisarul pentru sănătate și siguranță alimentară


Consultarea, care se va desfășura timp de douăsprezece săptămâni, până la 21 decembrie, va colecta opiniile atât ale publicului larg, cât și ale părților interesate, pentru a sprijini evaluarea revizuirii legislației farmaceutice a UE și a impactului acestei revizuiri. Evoluțiile de astăzi urmează consultării publice desfășurate pentru pregătirea strategiei în cauză.

În martie 2021, Comisia Europeană a lansat procesul de revizuire a legislației farmaceutice generale, unul dintre punctele cheie ale Strategiei farmaceutice pentru Europa. Părțile interesante atunci au avut la dispoziție doar 4 săptămâni să își expună opiniile.

De la adoptarea strategiei, Comisia Europeană a lucrat la o serie de acțiuni în strânsă cooperare cu autoritățile statelor membre, cu Agenția Europeană pentru Medicamente și cu organizații ale părților interesate. O acțiune emblematică majoră este revizuirea legislației generale în domeniul farmaceutic, care este preconizată să se încheie la sfârșitul anului 2022 și care este susținută și de un studiu în curs de desfășurare. Alte acțiuni emblematice ale strategiei se axează pe evaluarea tehnologiilor medicale, pe spațiul european al datelor privind sănătatea, pe legislația privind bolile rare și medicamentele pentru copii și pe consolidarea continuității și securității aprovizionării cu medicamente în UE.

Consultarea publică lansată astăzi abordează în special:

  • performanța legislației UE în domeniul farmaceutic;
  • existența unor nevoi medicale nesatisfăcute;
  • stimulente pentru inovare;
  • rezistența la antimicrobiene;
  • adaptarea la exigențele viitorului a cadrului de reglementare pentru produsele noi;
  • îmbunătățirea accesului la medicamente;
  • competitivitatea piețelor europene pentru a asigura medicamente la prețuri accesibile;
  • lărgirea spectrului de indicații al unor medicamente;
  • securitatea aprovizionării cu medicamente;
  • calitatea și fabricarea medicamentelor;
  • provocările de mediu.

Ultima revizuire cuprinzătoare a legislației generale în domeniul farmaceutic a fost prezentată în urmă cu aproape 20 de ani. De atunci, au apărut schimbări societale și științifice, precum și noi domenii de preocupare, cum ar fi rezistența la antimicrobiene, provocările de mediu și penuria unor medicamente.

În acest context, strategia farmaceutică adoptată în noiembrie 2020 include o agendă ambițioasă de acțiuni legislative și nelegislative care urmează să fie lansate în următorii ani și care au patru obiective principale:

  • asigurarea accesului pacienților la medicamente care să aibă prețuri accesibile și abordarea nevoilor medicale nesatisfăcute (de exemplu, în domeniul rezistenței la antimicrobiene, al cancerului, al bolilor rare);
  • sprijinirea competitivității, inovării și sustenabilității industriei farmaceutice a UE și dezvoltarea unor medicamente de înaltă calitate, sigure, eficace și mai ecologice;
  • consolidarea mecanismelor de pregătire și răspuns în situații de criză și abordarea securității aprovizionării;
  • asigurarea unei voci puternice a UE pe plan mondial, prin promovarea unui nivel înalt al standardelor în materie de calitate, eficacitate și siguranță.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

NextGenerationEU: Comisia Europeană trimite peste 2,1 mld. euro prefinanțare Austriei, Cehiei și Croației pentru demararea reformelor și investițiilor din PNRR

Published

on

© European Union, 2021/ Source: EC - Audiovisual Service

Comisia Europeană a plătit astăzi 450 milioane de euro Austriei, 915 milioane de euro Cehiei și 818 milioane de euro Croației sub formă de prefinanțare în cadrul Mecanismului de Redresare și Reziliență (MRR). Aceste plăți sunt echivalente cu 13% din alocarea de granturi pentru fiecare țară în cadrul MRR.

Aceste plăți sub formă de prefinanțare vor contribui la demararea punerii în aplicare a investițiilor și a măsurilor de reformă esențiale descrise în fiecare plan național de redresare și reziliență.

Comisia va autoriza plăți suplimentare în funcție de implementarea investițiilor și reformelor descrise în planurile naționale de redresare și de reziliență.

Austria urmează să primească 3,5 miliarde EUR, Cehia 7 miliarde EUR și Croația 6,3 miliarde EUR pe durata de viață a planurilor lor.

Plățile de astăzi urmează implementării recente și cu succes a primelor operațiuni de împrumut în cadrul NextGenerationEU. Până la sfârșitul anului, Comisia intenționează să mobilizeze până la un total de 80 de miliarde de euro în finanțări pe termen lung, completate de obligațiuni UE pe termen scurt, pentru a finanța primele plăți planificate către statele membre în cadrul NextGenerationEU.

MRR se află în centrul NextGenerationEU, care va pune la dispoziție 800 de miliarde EUR (în prețuri curente) pentru a sprijini investițiile și reformele în statele membre.

Planurile Austriei, Cehiei și Croației fac parte din răspunsul fără precedent al UE pentru a ieși mai puternică din criza COVID-19, promovând tranziția ecologică și digitală și consolidând reziliența și coeziunea societăților noastre.

Toate statele membre, cu excepția Bulgariei și a Țărilor de Jos, și-au prezentat planurile naționale de redresare și de reziliență (PNRR). Până în acest moment, Executivul European a aprobat 20 planuri de redresare și reziliență, după cum urmează: Portugalia, Spania, Grecia, Danemarca, Luxemburg,  Austria, Slovacia, Letonia, Germania, Italia, Belgia, Franța, Slovenia, Lituania, Cipru, Croația, Irlanda, Cehia, Malta și România. 

Deciziile privind planurile (CID) pentru Austria, Belgia, Danemarca, Franța, Germania, Grecia, Italia, Letonia, Luxemburg, Portugalia, Slovacia și Spania au fost adoptate în cadrul Consiliului Ecofin din 13 iulieCID-urile pentru Croația, Cipru, Lituania și Slovenia au fost adoptate la 28 iulie, iar pentru Cehia și Irlanda, la 6 septembrie

Formal, Comisia Europeană a adoptat luni, 27 septembrie, o evaluare pozitivă a planului de redresare și de reziliență al României, un pas esențial care deschide calea pentru ca UE să plătească 14,24 miliarde de euro sub formă de granturi și 14,94 miliarde de euro sub formă de împrumuturi în cadrul Mecanismului de Redresare și Reziliență (MRR), informează un comunicat publicat de instituția de la Bruxelles.

Citiți și

INFOGRAFIC PNRR: Cum arată traseul pe care România trebuie să-l parcurgă pentru a injecta 29,2 miliarde de euro în reforme și investiții: 41% din fonduri merg către tranziție verde și 21% către digitalizare

Klaus Iohannis salută aprobarea PNRR în prezența Ursulei von der Leyen și îi cere lui Florin Cîțu implementarea reformelor și investițiilor: Este șansa de a lăsa generațiilor viitoare o Românie profund modernizată

Premierul Florin Cîțu: Faptul că PNRR-ul României a obținut 10 calificative A din 11 arată aprecierea Comisiei Europene

Ursula von der Leyen, la București: PNRR-ul României este un plan foarte bun, orientat către viitor. Aștept să lucrăm împreună la implementarea sa

Ca imagine de ansamblu, PNRR-ul României este structurat pe 15 componente care acoperă toţi cei 6 piloni prevăzuţi la nivel european, cuprinde 507 de jaloane și ținte, 171 de măsuri (dintre care 64 de reforme și 107 investiții).

Potrivit Comisiei Europene, cele 29,2 miliarde de euro alocate României prin NextGenerationEU vor avea un impact pozitiv, de la o creștere preconizată a PIB-ului între 1,8% și 2,9% până în 2026.

Ca parte a procedurii, Consiliul Uniunii Europene, care reunește statele membre, va avea acum la dispoziție patru săptămâni pentru a adopta propunerea Comisiei. Aprobarea planului de către Consiliu, așteptată spre finele lunii octombrie, ar permite plata a 3,6 de miliarde de euro către România sub formă de pre-finanțare. Această sumă reprezintă 13% din suma nerambursabilă alocată României și ar putea fi primită până la finalul anului în curs, în perioada noiembrie – decembrie.

Până la 28 septembrie, următoarele țări au primit prefinanțarea solicitată: Belgia, Danemarca, Franța, Germania, Grecia, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Spania, Portugalia, Cipru, Slovenia, Austria, Cehia și Croația.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Eugen Tomac5 hours ago

Eugen Tomac: Este vital ca PNRR să fie folosit pentru investiții şi reforme: Ar fi însă un nonsens să neglijăm absorbția fondurilor europene nerambursabile

SUA5 hours ago

Mark Gitenstein, viitorul ambasador al SUA la UE, promite să utilizeze experiența de ambasador în România pentru a combate “eforturile Rusiei destinate dezbinării UE și îndepărtării sale de SUA”

SUA5 hours ago

Oficial: SUA au eliminat vizele pentru Croația. România, între ultimele trei state din Uniunea Europeană care nu fac parte din programul Visa Waiver

POLITICĂ12 hours ago

Deputata Gabriela Horga, reprezentantă a României în APCE, susține impozitarea veniturilor giganților tehnologici cu o prezență digitală substanțială în Europa

ROMÂNIA12 hours ago

Președintele ANFP anunță că Universitatea Babeş-Bolyai va pregăti 7,500 de funcționari publici în digitalizare şi management de resurse umane

POLITICĂ12 hours ago

Eurodeputatul Victor Negrescu: România are nevoie de un nou Guvern care poate genera în mod credibil un pact național pentru implementarea PNRR 

Cristian Bușoi14 hours ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei ITRE din PE: Vaccinurile sunt eficiente împotriva tuturor variantelor de COVID-19 și sunt singurele care acționează împotriva complicațiilor

Dan Motreanu14 hours ago

Eurodeputatul Dan Motreanu a primit confirmarea Ministerului francez de interne că au fost luate măsuri pentru prevenirea agresiunilor împotriva șoferilor de camioane

POLITICĂ14 hours ago

PMP anunță că va fi ”jandarmul PNRR”: Vom înființa un departament specializat care va monitoriza derularea proiectelor

INTERNAȚIONAL14 hours ago

Emmanuel Macron: De mai bine de 10 ani, SUA au interese strategice care se orientează către China și Pacific. Europenii trebuie să își asigure propria lor protecție

COMISIA EUROPEANA1 day ago

Ursula von der Leyen, despre implementarea PNRR: Există relații de lucru excelente și multă încredere între Comisie și administrația de la București

COMISIA EUROPEANA1 day ago

Președinta Comisiei Europene „felicită sincer” România pentru lucrul la venitul minim de incluziune care va sprijini persoanele cele mai vulnerabile și gospodăriile cu venituri mici

COMISIA EUROPEANA1 day ago

Moment istoric pentru apartenența României la UE: Președinta Comisiei Europene a dat undă verde, la București, PNRR-ului de 29,2 miliarde de euro

COMISIA EUROPEANA2 days ago

Klaus Iohannis a primit-o pe Ursula von der Leyen la Palatul Cotroceni. Președinta Comisiei Europene este în România pentru a semna PNRR

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI2 days ago

Rareș Bogdan a fost ales prim-vicepreședinte al PNL pentru comunicare și relații internaționale: România are nevoie de reforme. Nimeni nu ne va ierta dacă nu facem investiții

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI2 days ago

Gheorghe Falcă a fost ales vicepreședinte al PNL pentru fonduri europene și dezvoltare regională: Modernizarea României, al treilea mare proiect de țară, după aderarea la UE și NATO

POLITICĂ3 days ago

Florin Cîțu este noul președinte al Partidului Național Liberal: Acest vot mă onorează și mă responsabilizează. Vă promit că voi fi președintele tuturor liberalilor

ONU6 days ago

În primul discurs la ONU, Maia Sandu cere retragerea trupelor Rusiei din Transnistria și anunță că a început curățarea Republicii Moldova de regimurile corupte

Dragoș Pîslaru6 days ago

Eurodeputatul Dragoș Pîslaru: Cel mai optimist scenariu pentru aderarea României la zona euro ar fi în 2028

ONU6 days ago

Klaus Iohannis, la ONU: România susține rolul de lider al Uniunii Europene în materie de schimbări climatice

Team2Share

Trending