Connect with us

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeana cere statelor membre mai multa transparenta in proiectele cu fonduri UE

Published

on

Comisia Europeana impune statelor membre sa dea dovada de mai multa transparenta in relatia cu partenerii lor, in toate etrapele privind proiectele finantate din fonduri europene in perioada de programare 2014-2020, potrivit unui Cod de conduita adoptat marti de Executivul comunitar.

500_Euro_BanknotenCodul de conduita urmareste ameliorarea consultarii, participarii si a dialogului cu partenerii lor in etapele de planificare, punere in aplicare, monitorizare si evaluare a proiectelor finantate prin intermediul fondurilor structurale si de investitii ale UE, informeaza Comisia Europeana.

Codul de conduită european privind principiul parteneriatului, solicită statelor membre să consolideze cooperarea între autoritățile naționale responsabile pentru cheltuirea fondurilor structurale și de investiții ale UE și partenerii de proiect pentru a facilita schimbul de informații, de experiență, de rezultate și de bune practici în perioada de programare 2014-2020, contribuind astfel la garantarea faptului că aceste fonduri sunt cheltuite în mod eficient, potrivit unui comunicat al CE.

Codul de conduită, care ia forma unui regulament al Comisiei cu caracter obligatoriu din punct de vedere juridic, stabilește obiective și criterii pentru a garanta că statele membre pun în aplicare principiul parteneriatului. Aceasta înseamnă că statele membre au obligația:

  • să asigure transparența procesului de selectare a partenerilor care reprezintă autorități regionale, autorități locale și alte autorități publice, a partenerilor sociali și economici și a organismelor care reprezintă societatea civilă, ce vor fi numiți membri cu drepturi depline în cadrul comitetelor de monitorizare a programelor;
  • să furnizeze partenerilor informații adecvate și să le acorde suficient timp, ceea ce reprezintă o condiție prealabilă pentru un proces de consultare adecvat;
  • să garanteze că partenerii trebuie să fie implicați efectiv în toate etapele procesului, începând de la pregătire și continuând pe întreg parcursul etapei de punere în aplicare, inclusiv în monitorizarea și în evaluarea tuturor programelor;
  • să sprijine consolidarea capacităților partenerilor pentru îmbunătățirea competențelor și a abilităților acestora în vederea implicării lor active în proces și
  • să creeze platforme pentru învățare reciprocă și schimb de bune practici și de abordări inovatoare.

Masurile au in vedere Fondul european de dezvoltare regională (FEDER), Fondul social european (FSE), Fondul de coeziune (FC), Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime (FEPAM).

Regulamentul stabilește principiile pe care trebuie să le aplice statele membre, dar le acordă acestora o mare flexibilitate în ceea ce privește organizarea detaliilor practice exacte pentru a implica partenerii relevanți în diferitele etape ale programării.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

COMISIA EUROPEANA

Comisarul Corina Crețu, vizită oficială la București: Ne dorim să dăm un impuls procesului de reflecție asupra viitoarelor programe ale politicii de coeziune în România

Published

on

© Corina Cretu/ Facebook

Comisarul european pentru politică regională, Corina Crețu, efectuează vineri o vizită oficială la București, prilej cu care va participa la două evenimente organizate de Reprezentanța Comisiei Europene privind recomandările de țară pentru România și analiza executivului european referitoare la prioritățile de investiții ale țării noastre în perioada 2021-2027. Ambele evenimente vor fi transmise LIVE pe CaleaEuropeană.ro, aici și aici.

Potrivit unui comunicat remis CaleaEuropeană.ro, în prima parte a zilei, înaltul oficial european va participa la evenimentul de prezentare a Raportului de țară 2019. pentru România din cadrul Semestrului european, alături de Eugen Teodorovici, ministrul român al finanțelor publice, și de Victor Micula, secretar de stat în cadrul Ministerului Afacerilor Externe.

După-amiaza, comisarul Corina Crețu va lua parte la conferința cu tema “Priorități de investiții pentru România, 2021-2027″, pentru a discuta despre care ar putea fi viitoarele astfel de priorități în domeniul politicii de coeziune pentru perioada post-2020, în cadrul viitorului buget european.Cele două evenimente sunt parte integrală a discuției lansate de Comisia Europeană în data de 27 februarie, în ceea ce privește prioritățile de investiții și provocările cu care se confruntă fiecare stat membru. Discuția a fost inițiată în cadrul procesului de coordonare a politicilor economice a statelor membre, cunoscut sub numele de Semestru european.

Comisia a prezentat o serie de idei inițiale privind modul în care fondurile UE, și în special cele ale politicii de coeziune, pot sprijini realizarea priorităților de investiții în următoarea perioadă bugetară 2021-2027. În acest sens, comisarul Crețu va prezenta orientările Comisiei referitoare la fondurile politicii de coeziune pentru România în perioada 2021-2027.

“Prin intermediul acestei conferințe, ne dorim să dăm un impuls procesului de reflecție asupra viitoarelor programe ale politicii de coeziune, pentru a asigura o tranziție lină de la o perioadă bugetară la alta și pentru a ajuta statele membre să facă investiții în domeniile în care au cea mai mare nevoie”, a declarat înaltul oficial european înaintea vizitei. 

În România, considerăm că fondurile europene are trebui să fie direcționate, în special către domeniul inovării, al competitivității IMM-urilor, al tranziției către o economie cu emisii reduse de carbon, al rețelelor strategice de transport și, nu în ultimul rând, al măsurilor de ocupare a forței de muncă și de incluziune socială”, a adăugat comisarul Corina Crețu.

Luni, comisarul european pentru politică regională se va afla la Cluj-Napoca pentru a se adresa participanților la conferința COTER (Comisia pentru politica de coeziune teritorială și pentru bugetul UE), având ca temă principală rolul autorităților locale și regionale în cadrul politicii de coeziune.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Deznodământul Brexit-ului, învăluit în ceață. Document: Comisia Europeană respinge amânarea ieșirii Marii Britanii până la 30 iunie și oferă două soluții: o amânare până la 23 mai sau o amânare extinsă, cu participarea la alegerile europene

Published

on

Comisia Europeană se opune prelungirii apartenenței Regatului Unit la Uniunea Europeană până la 30 iunie, reacție ce survine la scurt timp după ce agențiile internaționale de presă au făcut publică informația potrivit căreia premierul britanic Theresa May a anunțat că i-a scris președintelui Consiliului European, Donald Tusk, pentru a solicita extinderea Articolului 50 al Tratatului Uniunii Europene până la 30 iunie, informează Reuters și AFP, citate de Agerpres.

Într-o notă privind procesul Brexitului analizată de Comisia Europeană la reuniunea săptămânală a comisarilor de miercuri, oficiali au scris că liderii UE care se vor întâlni cu Theresa May la Consiliul European de joi şi vineri vor fi confruntaţi cu o alegere ”binară”, a unei amânări scurte a Brexit-ului de la 29 martie la 23 mai sau a unei amânări lungi, până cel puţin la sfârşitul acestui an, Marea Britanie fiind obligată să organizeze alegeri pe 23 mai pentru Parlamentul European.

O amânare oferită Marii Britanii ar trebui fie să aibă ca termen 23 mai 2019, fie să fie semnificativ mai lungă şi să impună alegeri europene. Aceasta este singura cale de a proteja funcţionarea instituţiilor UE şi abilitatea lor de a lua decizii”, se menţionează în document.

În document se mai atrage atenția asupra riscurilor juridice și politice pentru UE în UE-27 pe care le implică incertitudinile actuale din Marea Britanie.

”Orice altă opinie (ca de exemplu o amânare până la 30 iunie 2019) ar antrena grave riscuri juridice şi politice pentru UE şi ar aduce în UE 27 unele dintre incertitudinile actuale din Marea Britanie”, se mai precizează în notă, potrivit AFP.

Statele UE care urmau să beneficieze de locuri suplimentare după Brexit vor trebui să fie anunţate până cel mai târziu la mijlocul sau sfârşitul lui aprilie dacă va fi necesar să renunţe la aceste mandate pentru că Marea Britanie rămâne, cel puţin momentan, în blocul comunitar.

Nota mai menţionează şi că, în cazul unei amânări a Brexitului, Marea Britanie ar trebui ca, ”în spiritul unei cooperări loiale”, să se angajeze la o ”abţinere constructivă” în probleme cheie, precum bugetul UE pe termen lung şi ocuparea de posturi de vârf la nivelul UE după alegerile din mai.

Poziția Comisiei Europene vine în contextul în care prim-ministrul britanic Theresa May a anunţat că i-a scris preşedintelui Consiliului European, Donald Tusk, pentru a solicita amânarea retragerii Regatului Unit din Uniunea Europeană până la 30 iunie, transmit agenţiile internaţionale de presă.

“I-am scris în această dimineaţă preşedintelui Consiliului European, Donald Tusk, pentru a-l informa că Regatul Unit doreşte o extindere a Articolului 50 până la 30 iunie“, a declarat şefa guvernului britanic.

Potrivit președintelui Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, există posibilitatea ca la reuniunea Consiliului European să nu se adopte nicio decizie cu privire la extinderea Articolul 50, fiind nevoie, cel mai posibil, să fie organizată o altă întâlnire a liderilor europeni săptămâna viitoare.

”Părerea mea este că … în această săptămână, la reuniuena Consiliului European, nu va fi nicio decizie, dar, cel mai probabil, va trebui să organizăm o altă întâlnire săptămâna viitoare”, a declarat pentru radio-ul german Deutschlandfunk, citat de The Guardian, Jean-Claude Juncker.

Textul scrisorii nu a fost încă făcut public, deci există posibilitatea ca Regatul Unit să lasă deschisă ipoteza unei amânări prelungite a articolului 50 dacă acordul convenit de guvernul May cu negociatorii europeni nu va trece de votul Parlamentului până pe 11 aprilie, moment în care Londra va trebui să se pregătească pentru participarea la alegerile europene ce vor avea loc în luna mai.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Apărare europeană: Comisia Europeană alocă 500 de milioane de euro pentru dezvoltarea Eurodronei și pentru proiecte de apărare cibernetică

Published

on

© European Commission

Uniunea Europeană își continuă parcursul spre dezvoltarea dimensiunii apărării continentale după ce Comisia Europeană a anunțat, marți, alocarea a peste 500 de milioane de euro din Fondul European de Apărare către dezvoltarea Eurodronei şi a mai multor proiecte în materie de apărare, îndeosebi proiecte industriale și de cercetare.

O finanţare de 100 milioane de euro va susţine dezvoltarea Eurodronei şi fonduri în valoare de circa 80 de milioane sunt destinate sistemelor antidrone, a precizat Comisia, potrivit unui comunicat.

Alte 71 milioane de euro au fost alocate pentru dezvoltarea viitoarei generaţii de capabilităţi de lovire cu precizie la sol, capacităţilor de luptă la sol, capacităţilor de luptă aeriană şi viitoarelor sisteme navale, a adăugat Comisia Europeană.

O altă finanţare, de 182 milioane de euro, va fi consacrată apărării cibernetice şi securităţii informatice.

Începând cu anul 2016, după referendumul din Marea Britanie și în contextul lansării Strategiei Globale a Uniunii Europene, instituțiile UE și țările membre au demarat un amplu proces de revigorare a apărării europene, o temă altădată sensibilă și subiect al abordării interguvernamentale.

Fie că vorbim de lansarea cooperării structurate permanente și a proiectelor adiacente PeSCo, de Fondul European pentru Apărare sau de Programul european de dezvoltare industrială în domeniul apărării, progresele înregistrate în acest domeniu sunt notabile dacă luăm în calcul lentoarea specifică acestei forme de cooperare.

Citiți mai multe despre apărarea europeană

Fondul european de apărare a fost anunțat de președintele Comisiei Europene Jean-Claude Juncker în septembrie 2016 și a fost lansat în iunie 2017. Prin intermediul programului de cercetare din cadrul Fondului european de apărare au fost fi alocate 90 de milioane de euro pentru finanțări nerambursabile acordate integral și direct din bugetul UE, în perioada 2017-2019. Acest program e completat de unul dedicat dezvoltării capacităților relevante, axat pe stimularea cooperării statelor membre pentru dezvoltarea în comun de echipamente și tehnologii de apărare și cofinanțat din bugetul UE cu 500 de milioane de euro în perioada 2019-2020. 

Programul european de dezvoltare industrială în domeniul apărării (EDIDP) este un pilon central al Fondului european de apărare, a fost aprobat de statele membre și de Parlamentul European în 2017-2018. Cu o anvelopă financiară de 500 de milioane de euro, Programul va rula în perioada ianuarie 2019-decembrie 2020.

Toate referințele financiare vor fi modificate începând cu 2021 când, conform propunerii Comisiei Europene pentru perioada de programare 2021-2027, apărarea europeană capătă o valoare distinctă, devenind alături de domeniul securității o linie bugetară ce urmează a fi finanțată cu 27,5 miliarde de euro.

Continue Reading
Advertisement
Advertisement

Facebook

Advertisement

Trending