Connect with us

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană: Clauza derogatorie generală din cadrul Pactului de Stabilitate și Creștere ar trebui să rămână activă în 2022 pentru o redresare sustenabilă post-pandemie

Published

on

© European Union, 2021/Source: EC - Audiovisual Service

Comisia Europeană a adoptat la 3 martie o comunicare prin care le oferă statelor membre orientări generale cu privire la desfășurarea politicii bugetare în perioada următoare. Este vorba despre principii directoare pentru a asigura conceperea adecvată și calitatea măsurilor bugetare.

 

Comunicarea prezintă considerațiile Comisiei cu privire la dezactivarea sau continuarea activării clauzei derogatorii generale din cadrul Pactului de stabilitate și de creștere și oferă totodată indicații generale privind politica bugetară globală în cursul perioadei următoare, inclusiv în legătură cu implicațiile Mecanismului de redresare și reziliență (MRR) pentru politica bugetară.

Comisia este hotărâtă să asigure un răspuns politic coordonat și coerent la criza actuală. Acest lucru necesită politici bugetare credibile, care să abordeze consecințele pe termen scurt ale pandemiei de COVID-19 și să sprijine redresarea, fără a pune în pericol sustenabilitatea bugetară pe termen mediu. Comunicarea adoptată astăzi urmărește să sprijine aceste obiective.

Orientări pentru politici bugetare coordonate

Coordonarea politicilor bugetare naționale este esențială pentru sprijinirea redresării economice. Comunicarea precizează că politica bugetară ar trebui să rămână flexibilă și să se adapteze la evoluția situației. Ea avertizează cu privire la retragerea prematură a sprijinului bugetar, care ar trebui menținut anul acesta și anul viitor, și prevede că, odată ce riscurile sanitare se diminuează, măsurile bugetare ar trebui să se orienteze treptat către măsuri mai specifice, de perspectivă, care să promoveze o redresare rezilientă și sustenabilă, și că politicile bugetare ar trebui să țină seama de impactul MRR. În fine, politicile bugetare ar trebui să țină cont de considerentele legate de forța redresării și de sustenabilitatea finanțelor publice.

Aceste orientări vor facilita elaborarea de către statele membre a programelor de stabilitate și convergență, care ar trebui prezentate Comisiei în aprilie 2021. Orientările vor fi detaliate în pachetul de primăvară al semestrului european care urmează să fie prezentat de Comisie.

Considerații cu privire la dezactivarea sau continuarea activării clauzei derogatorii generale

Comisia a propus activarea clauzei derogatorii generale din cadrul Pactului de stabilitate și de creștere în martie 2020, ca parte a strategiei sale de a răspunde rapid, ferm și coordonat la pandemia de coronavirus. Această activare a permis statelor membre să ia măsuri pentru a face față în mod adecvat crizei, abătându-se totodată de la cerințele bugetare care s-ar aplica în mod normal în temeiul cadrului bugetar european.

Comunicarea prezintă considerațiile Comisiei cu privire la modul în care ar trebui luată o decizie viitoare privind dezactivarea clauzei sau continuarea activării acesteia pentru 2022.

Valdis Dombrovskis, vicepreședintele executiv pentru o economie în serviciul cetățenilor, a declarat:

Cu toate că se întrevăd speranțe pentru economia UE, în momentul de față pandemia continuă să afecteze mijloacele de trai ale oamenilor și economia în general. Pentru a atenua acest impact și a promova o redresare rezilientă și sustenabilă, mesajul nostru clar este că se impune continuarea sprijinului bugetar atât timp cât este necesar. Pe baza indicațiilor actuale, clauza derogatorie generală ar trebui să rămână activă în 2022 și să fie dezactivată în 2023. Statele membre ar trebui să profite la maximum de Mecanismul de redresare și reziliență, deoarece acesta le oferă o șansă unică de a-și sprijini economia fără a împovăra finanțele publice. Măsurile temporare și specifice luate la timp vor permite revenirea fără probleme la bugete sustenabile pe termen mediu.”

Paolo Gentiloni, comisarul pentru economie, a declarat:

Decizia noastră de anul trecut din luna martie de a activa clauza derogatorie generală a fost o recunoaștere a gravității crizei aflate în plină desfășurare. A fost, de asemenea, o declarație cu privire la hotărârea noastră de a lua toate măsurile necesare pentru a combate pandemia și a sprijini locurile de muncă și întreprinderile. Un an mai târziu, lupta împotriva COVID-19 nu este încă câștigată și trebuie să ne asigurăm că nu repetăm greșelile făcute cu un deceniu în urmă, retrăgând prea repede sprijinul. Pentru 2022, este clar că sprijinul bugetar va fi încă necesar: este preferabil să greșim făcând prea mult decât făcând prea puțin. În același timp, politicile bugetare ar trebui să fie diferențiate în funcție de ritmul redresării fiecărei țări și de situația bugetară specifică. În condițiile în care finanțarea din instrumentul Next Generation EU începe să curgă, este esențial ca guvernele să se asigure că cheltuielile naționale pentru investiții sunt menținute și consolidate prin intermediul granturilor din partea UE.”

În opinia Comisiei, decizia ar trebui luată în urma unei evaluări globale a situației economiei pe baza unor criterii cantitative. Nivelul activității economice în UE sau în zona euro în comparație cu nivelurile anterioare crizei (sfârșitul anului 2019) ar fi pentru Comisie principalul criteriu cantitativ în evaluarea sa globală cu privire la dezactivarea sau aplicarea în continuare a clauzei derogatorii generale. Prin urmare, actualele indicații preliminare ar sugera continuarea aplicării clauzei derogatorii generale în 2022 și dezactivarea sa începând cu 2023.

În urma unui dialog între Consiliu și Comisie, Comisia va evalua dezactivarea sau continuarea activării clauzei derogatorii generale pe baza previziunilor din primăvara anului 2021, care vor fi publicate în prima jumătate a lunii mai.

Situațiile specifice fiecărei țări vor fi luate în considerare în continuare după dezactivarea clauzei derogatorii generale. În cazul în care un stat membru nu revine la nivelul activității economice anterior crizei, se vor utiliza pe deplin toate opțiunile în materie de flexibilitate din cadrul Pactului de stabilitate și de creștere, în special atunci când se propun orientări de politică bugetară.

Utilizarea optimă a Mecanismului de redresare și reziliență

Comunicarea oferă câteva indicații generale privind politica bugetară a statelor membre în 2022 și pe termen mediu, inclusiv în ceea ce privește legătura cu fondurile MRR. MRR va avea un rol decisiv în a ajuta la redresarea Europei în urma impactului economic și social al pandemiei și va contribui la asigurarea unei mai mari reziliențe a economiilor și a societăților din UE și la avansarea pe calea tranziției verzi și digitale.

MRR va pune la dispoziție 312,5 miliarde EUR sub formă de granturi și până la 360 de miliarde EUR sub formă de împrumuturi acordate statelor membre pentru a sprijini punerea în aplicare a reformelor și a investițiilor. Acest lucru va oferi un impuls bugetar considerabil și va contribui la atenuarea riscului apariției unor decalaje în zona euro și în UE.

Punerea în aplicare a Mecanismului de redresare și reziliență va avea, de asemenea, implicații importante pentru politicile bugetare naționale. Cheltuielile finanțate prin granturi din MRR vor oferi un impuls substanțial economiei în anii următori, fără a duce la creșterea deficitelor și datoriilor naționale. De asemenea, statele membre vor fi stimulate să aplice într-o mai mare măsură politici bugetare favorabile creșterii. Investițiile publice finanțate prin granturi acordate în cadrul MRR ar trebui să se adauge investițiilor publice existente. MRR va contribui la redresare și va stimula creșterea potențială numai dacă finanțează investiții suplimentare productive și de înaltă calitate, în special atunci când este combinat cu reforme structurale în conformitate cu recomandările specifice fiecărei țări.

Statele membre ar trebui să utilizeze în mod optim oportunitatea unică oferită de MRR pentru a sprijini redresarea economică, pentru a stimula intensificarea creșterii potențiale și pentru a îmbunătăți pozițiile bugetare subiacente pe termen mediu și lung.

Dezbatere publică privind cadrul de guvernanță economică

Criza provocată de pandemia de COVID-19 a evidențiat relevanța și importanța multora dintre provocările pe care Comisia a dorit să le aducă în atenția publicului și să le discute în cadrul dezbaterii publice privind cadrul de guvernanță economică. Relansarea consultării publice pe această temă va permite Comisiei să reflecteze asupra provocărilor analizate și să desprindă învățăminte. Comunicarea confirmă intenția Comisiei de a relansa dezbaterea publică privind cadrul de guvernanță economică odată ce se va consolida redresarea economică.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană aprobă PNRR-ul Maltei, prin care țara va primi 316,4 milioane de euro pentru implementarea reformelor și investițiilor

Published

on

© European Union, 2021 Copyright/Source: EC - Audiovisual Service

Comisia Europeană a adoptat astăzi o evaluare pozitivă a planului de Redresare și Reziliență al Maltei. Acesta este un pas important pentru ca UE să plătească 316,4 milioane EUR sub formă de granturi în cadrul Mecanismului de Redresare și Reziliență (MRR). Această finanțare va sprijini punerea în aplicare a măsurilor cruciale de investiții și de reformă prezentate în planul de redresare și reziliență al Maltei. Aceasta va permite Maltei să iasă mai puternică din pandemia COVID-19.

 

Planul Maltei este primul plan aprobat de Comisia Europeană în septembrie, după vacanța instituțională de luna trecută. 

MRR se află în centrul NextGenerationEU, care va pune la dispoziție 800 de miliarde EUR (în prețuri curente) pentru a sprijini investițiile și reformele în întreaga UE. Planul maltez face parte dintr-un răspuns coordonat fără precedent al UE la criza COVID-19, pentru a aborda provocările europene comune prin adoptarea tranziției ecologice și digitale, pentru a consolida rezistența economică și socială și coeziunea pieței unice.

Comisia a evaluat planul Maltei pe baza criteriilor stabilite în Regulamentul privind MRR. Analiza Comisiei a avut în vedere, în special, dacă investițiile și reformele cuprinse în planul Maltei sprijină tranziția ecologică și digitală, contribuie la abordarea eficientă a provocărilor identificate în cadrul semestrului european și consolidează potențialul de creștere, crearea de locuri de muncă și rezistența economică și socială.

Mecanismul de Redresare și Reziliență – care se află în centrul Planului de relansare NextGenerationEU – va oferi până la 672,5 miliarde EUR (în prețuri curente) pentru a sprijini investițiile și reformele în întreaga UE. În cadrul acestui Mecanism, statele membre trebuie să elaboreze planurile naționale de reforme și investiții prin care trebuie să repartizeze cel puțin 37% din cheltuieli pe proiecte care sunt în conformitate cu obiectivul UE pentru 2050 de reducere netă la zero a emisiilor de gaze cu efect de seră, respectiv 20% pe digitalizare.

Asigurarea tranziției ecologice și digitale a Maltei

În evaluarea Comisiei se constată că planul Maltei alocă 54% din totalul prevăzut în planul său pentru măsuri care sprijină obiectivele climatice. Aceasta include investiții pentru finanțarea inițiativelor de transport durabil, inclusiv un loc de debarcare a feriboturilor și vehicule electrice, precum și intervenții în domeniul eficienței energetice în clădiri. Planul include, de asemenea, reforme care vizează îmbunătățirea planificării transporturilor, extinderea accesului gratuit la transportul public și punerea în aplicare a Planului de mobilitate urbană durabilă a regiunii Valletta. Reformele sistemelor de gestionare a deșeurilor vizează consolidarea economiei circulare în Malta.

Comisia constată că planul Maltei alocă 26% din totalul prevăzut pentru măsuri care sprijină tranziția digitală. Acestea includ eforturi pentru continuarea digitalizării administrației publice și a serviciilor publice, inclusiv a sistemelor de sănătate și judiciar, precum și pentru consolidarea inițiativelor legate de digitalizare pentru sectorul privat.

Toate statele membre, cu excepția Bulgariei și a Țărilor de Jos, și-au prezentat planurile naționale de redresare și de reziliență (PNRR). Până în acest moment, Executivul European a aprobat 18 planuri de redresare și reziliență, după cum urmează: Portugalia, Spania, Grecia, Danemarca, Luxemburg,  Austria, Slovacia, Letonia, Germania, Italia, Belgia, Franța, Slovenia, Lituania, Cipru, Croația, Irlanda și Cehia.

Deciziile privind planurile (CID) pentru Austria, Belgia, Danemarca, Franța, Germania, Grecia, Italia, Letonia, Luxemburg, Portugalia, Slovacia și Spania au fost adoptate în cadrul Consiliului Ecofin din 13 iulieCID-urile pentru Croația, Cipru, Lituania și Slovenia au fost adoptate la 28 iulie, iar pentru Cehia și Irlanda, la 6 septembrie.

Până la 10 septembrie, următoarele țări au primit prefinanțarea solicitată: Belgia, Danemarca, Franța, Germania, Grecia, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Spania și Portugalia.

Citiți și: Radiografia PNRR-urilor țărilor UE. În ce etapă a circuitului de aprobare se află cel al României și ce state au pornit deja pe calea redresării cu ajutorul fondurilor NextGenerationEU

În ceea ce privește România, premierul Florin Cîțu a declarat pe 24 august că Guvernul a încheiat discuțiile cu Comisia Europeană privind ultimele modificări din PNRR, acesta urmând să fie aprobat în ultima săptămână din septembrie.

Documentul transmis la 31 mai și publicat la 2 iunie cuprinde proiecte în valoare de 29,2 miliarde de euro, din banii alocaţi urmând a fi finanţate cu sume mari trei sectoare importante: Transporturi – 6,7 miliarde de euro, Educaţia – 3,6 miliarde de euro şi Sănătatea – 2,4 miliarde de euro.

Procedura prevede că, odată ce a fost prezentat un plan, Comisia are la dispoziție până la două luni pentru a-l evalua, cu excepția cazului în care se convine o amânare cu statul membru în cauză. Evaluare pozitivă este urmată de propuneri de CID pe care Consiliul ar trebui, de regulă, să le adopte în termen de patru săptămâni.

În urma adoptării CID-urilor, Comisia poate semna acorduri de grant și de împrumut cu statele membre, să angajeze resurse și să procedeze la plata prefinanțării (atunci când se solicită, în valoare de până la 13 % din totalul granturilor și împrumuturilor). Plățile urmează să fie executate în termen de două luni, în măsura în care este posibil.

Comisia utilizează resurse colectate pe piețele financiare. Plățile efectuate până în prezent au fost posibile după ce, recent, au fost implementate cu succes primele trei operațiuni de împrumut în cadrul NextGenerationEU, pentru care Comisia a mobilizat 45 miliarde de euro.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană a lansat HERA – Autoritatea europeană pentru pregătire și răspuns în caz de urgență sanitară, încă “o piatră de temelie a unei uniuni a sănătății”

Published

on

© European Union 2021 - Source : EP

Comisia Europeană a lansat joi Autoritatea europeană pentru pregătire și răspuns în caz de urgență sanitară (HERA) pentru a preveni, a detecta și a răspunde rapid la urgențele sanitare, care va anticipa amenințări și potențiale crize sanitare, prin colectarea de informații și prin consolidarea capacităților de răspuns necesare, informează executivul european într-un comunicat.

Potrivit sursei citate, atunci când survine o situație de urgență, HERA va asigura dezvoltarea, producerea și distribuirea de medicamente, de vaccinuri și de alte contramăsuri medicale – cum ar fi mănuși și măști – care au lipsit adesea în prima fază a răspunsului la criza provocată de noul coronavirus.

HERA este un pilon esențial al uniunii europene a sănătății anunțate de președinta von der Leyen în discursul său privind starea Uniunii din 2020 și va completa o lacună în ceea ce privește răspunsul și pregătirea UE pentru situații de urgență sanitară.

“HERA reprezintă încă o piatră de temelie a unei uniuni a sănătății mai puternice și un important pas înainte în pregătirea noastră pentru situații de criză. Cu ajutorul HERA, ne vom asigura că dispunem de echipamentele medicale de care avem nevoie pentru a ne proteja cetățenii de amenințările viitoare la adresa sănătății. HERA va putea să ia decizii rapide pentru a asigura aprovizionarea. Am promis acest lucru în 2020 și iată că îl realizăm”, a declarat, în acest context, șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

Înaintea crizelor: pregătire

Înaintea unei crize sanitare, în „faza de pregătire”, HERA va colabora îndeaproape cu alte agenții de sănătate de la nivelul UE și de la nivel național, cu industria și cu partenerii internaționali, în vederea îmbunătățirii gradului de pregătire al UE pentru situații de urgență sanitară.

HERA va efectua evaluări ale amenințărilor și va colecta informații, va elabora modele pentru a prognoza o epidemie și, până la începutul anului 2022, va identifica și va acționa în cazul a cel puțin trei amenințări cu impact ridicat și va aborda eventualele lacune în ceea ce privește contramăsurile medicale.

De asemenea, HERA va sprijini cercetarea și inovarea pentru dezvoltarea de noi contramăsuri medicale, inclusiv prin intermediul platformelor pentru schimbul rapid de date și al rețelelor de studii clinice de la nivelul Uniunii.

În plus, HERA va aborda provocările de pe piață și va stimula capacitatea industrială. Pe baza activității desfășurate de Grupul operativ pentru sporirea producției industriale de vaccinuri împotriva COVID-19, HERA va institui un dialog strâns cu industria și o strategie pe termen lung pentru capacitatea de producție și pentru investiții specifice și va aborda blocajele din cadrul lanțului de aprovizionare pentru contramăsuri medicale.

Autoritatea va promova achizițiile și va aborda provocările legate de disponibilitatea și de distribuirea contramăsurilor medicale și, de asemenea, va spori capacitatea de stocare pentru a evita deficitele și blocajele logistice.

De asemenea, HERA va consolida cunoștințele și competențele cu privire la toate aspectele legate de contramăsuri medicale din statele membre

În timpul unei crize sanitare: intervenții de urgență

În cazul în care se declară o situație de urgență de sănătate publică la nivelul UE, HERA poate trece rapid la operațiuni de urgență, inclusiv la luarea rapidă a deciziilor și la activarea de măsuri de urgență, sub conducerea unui consiliu de criză sanitară la nivel înalt. Ea va activa finanțarea de urgență și va lansa mecanisme pentru monitorizarea, dezvoltarea specifică nouă, procurarea și achiziționarea de contramăsuri medicale și de materii prime.

Instrumentele „EU FAB”, o rețea de capacități de producție mereu disponibile pentru producerea de vaccinuri și de medicamente, vor fi activate pentru a pune la dispoziție capacitățile de producție rezervate pentru a face față situațiilor de creștere semnificativă a cererii, precum și planuri de cercetare și inovare de urgență în dialog cu statele membre.

Producția UE de contramăsuri medicale va fi stimulată și se va întocmi un inventar al unităților de producție, al materiilor prime, al consumabilelor, al echipamentelor și al infrastructurilor, pentru a avea o imagine clară de ansamblu asupra capacităților UE.

Resurse

Activitățile HERA se vor baza pe un buget de 6 miliarde EUR din actualul cadru financiar multianual pentru perioada 2022-2027, o parte din care va proveni din suplimentarea NextGenerationEU.

Alte programe ale UE, precum Mecanismul de redresare și reziliență, REACT-EU, fondurile de coeziune și programul InvestEU în cadrul UE, precum și Instrumentul de vecinătate, cooperare pentru dezvoltare și cooperare internațională în afara UE, vor contribui de asemenea la sprijinirea rezilienței sistemelor de sănătate. Împreună cu cele 6 miliarde EUR menționate mai sus, sprijinul total se va ridica astfel la aproape 30 de miliarde EUR în următoarea perioadă de finanțare și chiar mai mult dacă luăm în considerare investițiile la nivel național și în sectorul privat.

Etapele următoare

Pentru a asigura o lansare rapidă și pe baza incubatorului HERA lansat în februarie 2021, HERA va fi instituită ca structură internă a Comisiei și va deveni pe deplin operațională la începutul anului 2022. Funcționarea sa va fi reexaminată și adaptată anual până în 2025, când se va efectua o reexaminare completă.

Propunerea de regulament al Consiliului privind un cadru de măsuri legate de contramăsuri medicale în eventualitatea unei situații de urgență de sănătate publică la nivelul Uniunii va fi discutată și adoptată de Consiliu.

În următoarele zile, Comisia va publica un anunț de intenție pentru a furniza informații prealabile producătorilor de vaccinuri și de mijloace terapeutice cu privire la procedura concurențială de ofertare EU FAB, planificată pentru începutul anului 2022.

Declarații ale celorlalți membri ai colegiului:

Vicepreședintele pentru promovarea modului de viață european, Margaritis Schinas, a declarat: „HERA are o misiune clară: asigurarea disponibilității, a accesului și a distribuirii contramăsurilor medicale în Uniune. HERA este răspunsul UE atât pentru anticiparea situațiilor de urgență, cât și pentru gestionarea lor. HERA va avea puterea și bugetul necesare pentru a colabora cu industria, cu experții medicali, cu cercetătorii și cu partenerii noștri de la nivel mondial pentru a se asigura că echipamentele, medicamentele și vaccinurile esențiale sunt disponibile rapid atunci când este necesar și conform nevoilor. Acum știm: Pentru a combate pandemia de COVID-19 și viitoarele situații de urgență sanitară, cooperarea este singura cale de urmat.”

Stella Kyriakides, comisarul pentru sănătate și siguranță alimentară, a declarat: „HERA este un element central esențial al unei uniuni europene a sănătății puternice. Cu ajutorul HERA, vom fi în măsură să anticipăm amenințările prin analizarea perspectivelor și să ne coordonăm acțiunile pentru a răspunde în timp util prin dezvoltarea, achiziționarea și distribuirea de contramăsuri medicale esențiale la nivelul UE. Aceasta este o structură unică de securitate sanitară care ne permite să fim cu un pas înaintea crizelor sanitare. Securitatea sanitară devine o activitate colectivă în UE. După aproape doi ani de pandemie devastatoare, HERA este un simbol al schimbării de mentalitate în politica din domeniul sănătății și ar trebui să ne raliem cu toții în jurul ei – atunci când acționăm împreună suntem mai puternici și putem genera o schimbare reală în ceea ce privește securitatea sanitară a cetățenilor noștri.

Mariya Gabriel, comisarul pentru inovare, cercetare, cultură, educație și tineret, a declarat: „Contramăsurile medicale sunt esențiale pentru combaterea amenințărilor la adresa sănătății. Comisia s-a aflat în prima linie în ceea ce privește combaterea pandemiei, dar trebuie depuse mai multe eforturi pentru a ne asigura că suntem mai bine pregătiți pentru următoarea criză. Cercetarea și inovarea vor constitui un element central al HERA, deoarece noua autoritate își propune să promoveze și să sprijine dezvoltarea de tehnologii medicale și producția acestora.”

Thierry Breton, comisarul pentru piața internă, a declarat: „În ceea ce privește HERA, ne bazăm pe învățămintele desprinse din criză: nu putem asigura sănătatea cetățenilor noștri fără capacități industriale în UE și fără lanțuri de aprovizionare funcționale. Am reușit să îmbunătățim în timp record producția de vaccinuri împotriva COVID-19, atât pentru Europa, cât și pentru restul lumii. Dar trebuie să fim mai bine pregătiți pentru viitoarele crize sanitare. HERA va institui noi capacități de producție adaptabile și lanțuri de aprovizionare securizate, pentru a ajuta Europa să reacționeze rapid atunci când este necesar.”

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Vicepreședintele CE Margaritis Schinas echivalează gestionarea pandemiei cu „un miracol european” din perspectivă economică și sanitară

Published

on

© European Union, 2021 / Source: EC - Audiovisual Service

Vicepreședintele Comisiei Europene, Margaritis Schinas, a declarat că gestionarea din punct de vedere sanitar și economic a pandemiei a realizat „un miracol european”, datorită căruia „au fost spulberate tabuuri” și „s-au făcut progrese care ar fi fost de neimaginat acum doi ani”, relatează EFE, preluat de Agerpres

„Aceasta este o poveste de succes europeană care merită explicată și apărată”, a susținut Schinas într-o conversație purtată în timpul sesiunii plenare a Parlamentului European de la Strasbourg cu mai multe publicații spaniole, printre care EFE.

Potrivit vicepreședintelui Executivului European, principala teză în lunile ianuarie și februarie ale acestui an a fost că „Europa urma să dea greș” și că „nu vor exista vaccinuri”.

„Acum suntem în septembrie și mai mult de 70% dintre europeni sunt vaccinați în mod corespunzător, cu 4,4 miliarde de doze promise pentru întreaga lume”, a declarat oficialul european. El a subliniat, de asemenea, că „răspunsul european la pandemie include succesul înregistrat de certificatul COVID”, un document care „a fost propus și adoptat într-un timp record de două luni și datorită căruia am reușit să salvăm această fantastică vară europeană”.

În ceea ce privește răspunsul economic la criza provocată de pandemie, Schinas a amintit fondul de redresare NextGenerationEU în valoare de 800 de miliarde (în prețuri curente), aprobat în iulie anul trecut.

Aceasta este „o sumă de bani care depășește cu mult Planul Marshall, care a reconstruit Europa după cel de-al Doilea Război Mondial”, a subliniat vicepreședintele Comisiei Europene.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
ONU7 hours ago

Klaus Iohannis participă pentru a cincea oară la Adunarea Generală ONU de la New York: Șeful statului, invitat de Joe Biden și la un summit global pentru coordonarea împotriva COVID-19

COMISIA EUROPEANA7 hours ago

Comisia Europeană aprobă PNRR-ul Maltei, prin care țara va primi 316,4 milioane de euro pentru implementarea reformelor și investițiilor

ENERGIE7 hours ago

Klaus Iohannis a discutat cu CEO-ul OMV Petrom despre exploatarea gazelor din Marea Neagră în conformitate cu Pactul Ecologic European și Pachetul “Fit for 55”

Dan Motreanu8 hours ago

Dan Motreanu, ales responsabilul Grupului PPE pentru revizuirea legislației privind reducerea emisiilor în sectoarele agriculturii

Daniel Buda9 hours ago

Daniel Buda, vicepreședintele Comisiei pentru agricultură din PE: România va beneficia în următorii 7 ani de peste 8 miliarde de euro care trebuie să se regăsească în dezvoltarea și modernizarea fermelor

INTERNAȚIONAL9 hours ago

Ambasadorii României și Japoniei în SUA au discutat despre realizarea Parteneriatului Strategic bilateral și alianțele celor două țări cu Statele Unite

COMISIA EUROPEANA9 hours ago

Comisia Europeană a lansat HERA – Autoritatea europeană pentru pregătire și răspuns în caz de urgență sanitară, încă “o piatră de temelie a unei uniuni a sănătății”

COMISIA EUROPEANA9 hours ago

Vicepreședintele CE Margaritis Schinas echivalează gestionarea pandemiei cu „un miracol european” din perspectivă economică și sanitară

ROMÂNIA10 hours ago

Institutul Diplomatic Român și Ministerul Afacerilor Externe au lansat programul de conferințe și dezbateri intitulat “Viitorul Europei = Viitorul României“

ROMÂNIA10 hours ago

Agenția Națională a Funcționarilor Publici lansează ”E-bugetar – baza de date cu toţi bugetarii din România”

Dragoș Pîslaru1 day ago

Eurodeputatul Dragoș Pîslaru: Procesul tehnic de aprobare a PNRR-ului României este finalizat. 2 mld. de euro prefinanțare ar putea intra deja în țară în noiembrie

S&D1 day ago

Social-democrații din Parlamentul European se așteaptă ca Ursula von der Leyen să fie „îndrăzneață” pentru înfăptuirea Europei sociale, digitale și ecologice

COMISIA EUROPEANA2 days ago

Ursula von der Leyen pledează pentru apărarea “minunatelor valori europene” care au făcut Cortina de Fier să cadă: Ele sunt garantate de hotărârile CJUE, care trebuie respectate de fiecare stat membru

COMISIA EUROPEANA2 days ago

Ursula von der Leyen: Acoperirea deficitului de finanțare de către UE-SUA în domeniul climei va transmite un semnal puternic întregii lumi

COMISIA EUROPEANA2 days ago

Ursula von der Leyen anunță o nouă inițiativă a UE în domeniul semiconductorilor pentru a reduce dependența de Asia: Este o chestiune de suveranitate tehnologică. Să arătăm că suntem îndrăzneți

COMISIA EUROPEANA2 days ago

Ursula von der Leyen îndeamnă la accelerarea procesului pentru o abordare comună a UE privind migrația: Subiectul nu ar trebui folosit niciodată pentru a diviza

COMISIA EUROPEANA2 days ago

Ursula von der Leyen anunță că va organiza împreună cu Emmanuel Macron un summit european al apărării: Avem nevoie de o Uniune Europeană a Apărării

COMISIA EUROPEANA2 days ago

SOTEU 2021. Ursula von der Leyen afirmă că UE este lider mondial în lupta împotriva COVID: O pandemie este un maraton, nu un sprint. Am ales calea europeană. Și a funcționat!

COMISIA EUROPEANA2 days ago

SOTEU2021. Ursula von der Leyen anunță că UE și NATO vor adopta o nouă declarație comună: Trebuie să ne bazăm pe puterea unică a fiecărei părți

Vlad Nistor2 days ago

Eurodeputatul Vlad Nistor: În UE este absolut necesară o politică înțeleaptă față de China, Rusia și Turcia

Team2Share

Trending