Connect with us

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană: Clauza derogatorie generală din cadrul Pactului de Stabilitate și Creștere ar trebui să rămână activă în 2022 pentru o redresare sustenabilă post-pandemie

Published

on

© European Union, 2021/Source: EC - Audiovisual Service

Comisia Europeană a adoptat la 3 martie o comunicare prin care le oferă statelor membre orientări generale cu privire la desfășurarea politicii bugetare în perioada următoare. Este vorba despre principii directoare pentru a asigura conceperea adecvată și calitatea măsurilor bugetare.

 

Comunicarea prezintă considerațiile Comisiei cu privire la dezactivarea sau continuarea activării clauzei derogatorii generale din cadrul Pactului de stabilitate și de creștere și oferă totodată indicații generale privind politica bugetară globală în cursul perioadei următoare, inclusiv în legătură cu implicațiile Mecanismului de redresare și reziliență (MRR) pentru politica bugetară.

Comisia este hotărâtă să asigure un răspuns politic coordonat și coerent la criza actuală. Acest lucru necesită politici bugetare credibile, care să abordeze consecințele pe termen scurt ale pandemiei de COVID-19 și să sprijine redresarea, fără a pune în pericol sustenabilitatea bugetară pe termen mediu. Comunicarea adoptată astăzi urmărește să sprijine aceste obiective.

Orientări pentru politici bugetare coordonate

Coordonarea politicilor bugetare naționale este esențială pentru sprijinirea redresării economice. Comunicarea precizează că politica bugetară ar trebui să rămână flexibilă și să se adapteze la evoluția situației. Ea avertizează cu privire la retragerea prematură a sprijinului bugetar, care ar trebui menținut anul acesta și anul viitor, și prevede că, odată ce riscurile sanitare se diminuează, măsurile bugetare ar trebui să se orienteze treptat către măsuri mai specifice, de perspectivă, care să promoveze o redresare rezilientă și sustenabilă, și că politicile bugetare ar trebui să țină seama de impactul MRR. În fine, politicile bugetare ar trebui să țină cont de considerentele legate de forța redresării și de sustenabilitatea finanțelor publice.

Aceste orientări vor facilita elaborarea de către statele membre a programelor de stabilitate și convergență, care ar trebui prezentate Comisiei în aprilie 2021. Orientările vor fi detaliate în pachetul de primăvară al semestrului european care urmează să fie prezentat de Comisie.

Considerații cu privire la dezactivarea sau continuarea activării clauzei derogatorii generale

Comisia a propus activarea clauzei derogatorii generale din cadrul Pactului de stabilitate și de creștere în martie 2020, ca parte a strategiei sale de a răspunde rapid, ferm și coordonat la pandemia de coronavirus. Această activare a permis statelor membre să ia măsuri pentru a face față în mod adecvat crizei, abătându-se totodată de la cerințele bugetare care s-ar aplica în mod normal în temeiul cadrului bugetar european.

Comunicarea prezintă considerațiile Comisiei cu privire la modul în care ar trebui luată o decizie viitoare privind dezactivarea clauzei sau continuarea activării acesteia pentru 2022.

Valdis Dombrovskis, vicepreședintele executiv pentru o economie în serviciul cetățenilor, a declarat:

Cu toate că se întrevăd speranțe pentru economia UE, în momentul de față pandemia continuă să afecteze mijloacele de trai ale oamenilor și economia în general. Pentru a atenua acest impact și a promova o redresare rezilientă și sustenabilă, mesajul nostru clar este că se impune continuarea sprijinului bugetar atât timp cât este necesar. Pe baza indicațiilor actuale, clauza derogatorie generală ar trebui să rămână activă în 2022 și să fie dezactivată în 2023. Statele membre ar trebui să profite la maximum de Mecanismul de redresare și reziliență, deoarece acesta le oferă o șansă unică de a-și sprijini economia fără a împovăra finanțele publice. Măsurile temporare și specifice luate la timp vor permite revenirea fără probleme la bugete sustenabile pe termen mediu.”

Paolo Gentiloni, comisarul pentru economie, a declarat:

Decizia noastră de anul trecut din luna martie de a activa clauza derogatorie generală a fost o recunoaștere a gravității crizei aflate în plină desfășurare. A fost, de asemenea, o declarație cu privire la hotărârea noastră de a lua toate măsurile necesare pentru a combate pandemia și a sprijini locurile de muncă și întreprinderile. Un an mai târziu, lupta împotriva COVID-19 nu este încă câștigată și trebuie să ne asigurăm că nu repetăm greșelile făcute cu un deceniu în urmă, retrăgând prea repede sprijinul. Pentru 2022, este clar că sprijinul bugetar va fi încă necesar: este preferabil să greșim făcând prea mult decât făcând prea puțin. În același timp, politicile bugetare ar trebui să fie diferențiate în funcție de ritmul redresării fiecărei țări și de situația bugetară specifică. În condițiile în care finanțarea din instrumentul Next Generation EU începe să curgă, este esențial ca guvernele să se asigure că cheltuielile naționale pentru investiții sunt menținute și consolidate prin intermediul granturilor din partea UE.”

În opinia Comisiei, decizia ar trebui luată în urma unei evaluări globale a situației economiei pe baza unor criterii cantitative. Nivelul activității economice în UE sau în zona euro în comparație cu nivelurile anterioare crizei (sfârșitul anului 2019) ar fi pentru Comisie principalul criteriu cantitativ în evaluarea sa globală cu privire la dezactivarea sau aplicarea în continuare a clauzei derogatorii generale. Prin urmare, actualele indicații preliminare ar sugera continuarea aplicării clauzei derogatorii generale în 2022 și dezactivarea sa începând cu 2023.

În urma unui dialog între Consiliu și Comisie, Comisia va evalua dezactivarea sau continuarea activării clauzei derogatorii generale pe baza previziunilor din primăvara anului 2021, care vor fi publicate în prima jumătate a lunii mai.

Situațiile specifice fiecărei țări vor fi luate în considerare în continuare după dezactivarea clauzei derogatorii generale. În cazul în care un stat membru nu revine la nivelul activității economice anterior crizei, se vor utiliza pe deplin toate opțiunile în materie de flexibilitate din cadrul Pactului de stabilitate și de creștere, în special atunci când se propun orientări de politică bugetară.

Utilizarea optimă a Mecanismului de redresare și reziliență

Comunicarea oferă câteva indicații generale privind politica bugetară a statelor membre în 2022 și pe termen mediu, inclusiv în ceea ce privește legătura cu fondurile MRR. MRR va avea un rol decisiv în a ajuta la redresarea Europei în urma impactului economic și social al pandemiei și va contribui la asigurarea unei mai mari reziliențe a economiilor și a societăților din UE și la avansarea pe calea tranziției verzi și digitale.

MRR va pune la dispoziție 312,5 miliarde EUR sub formă de granturi și până la 360 de miliarde EUR sub formă de împrumuturi acordate statelor membre pentru a sprijini punerea în aplicare a reformelor și a investițiilor. Acest lucru va oferi un impuls bugetar considerabil și va contribui la atenuarea riscului apariției unor decalaje în zona euro și în UE.

Punerea în aplicare a Mecanismului de redresare și reziliență va avea, de asemenea, implicații importante pentru politicile bugetare naționale. Cheltuielile finanțate prin granturi din MRR vor oferi un impuls substanțial economiei în anii următori, fără a duce la creșterea deficitelor și datoriilor naționale. De asemenea, statele membre vor fi stimulate să aplice într-o mai mare măsură politici bugetare favorabile creșterii. Investițiile publice finanțate prin granturi acordate în cadrul MRR ar trebui să se adauge investițiilor publice existente. MRR va contribui la redresare și va stimula creșterea potențială numai dacă finanțează investiții suplimentare productive și de înaltă calitate, în special atunci când este combinat cu reforme structurale în conformitate cu recomandările specifice fiecărei țări.

Statele membre ar trebui să utilizeze în mod optim oportunitatea unică oferită de MRR pentru a sprijini redresarea economică, pentru a stimula intensificarea creșterii potențiale și pentru a îmbunătăți pozițiile bugetare subiacente pe termen mediu și lung.

Dezbatere publică privind cadrul de guvernanță economică

Criza provocată de pandemia de COVID-19 a evidențiat relevanța și importanța multora dintre provocările pe care Comisia a dorit să le aducă în atenția publicului și să le discute în cadrul dezbaterii publice privind cadrul de guvernanță economică. Relansarea consultării publice pe această temă va permite Comisiei să reflecteze asupra provocărilor analizate și să desprindă învățăminte. Comunicarea confirmă intenția Comisiei de a relansa dezbaterea publică privind cadrul de guvernanță economică odată ce se va consolida redresarea economică.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

COMISIA EUROPEANA

În Parlamentul European va fi organizat un vot menit să blocheze planul CE de a include gazele naturale și energia nucleară pe lista energiilor sustenabile

Published

on

© European Union 2019- Source : EP

În Parlamentul European va fi organizat un vot menit să blocheze planul Comisiei Europene de includere a gazelor naturale şi energiei nucleare în lista energiilor sustenabile, conform unei rezoluţii semnate de 16 europarlamentari din grupuri politice care împreună formează o majoritate în legislativul european, relatează vineri Reuters, potrivit Agerpres.

Două comitete vor vota rezoluţia luna viitoare, după care va urma votul Parlamentului European. Puţini europarlamentari au însă o poziţie fermă pe acest subiect, astfel că nu este clar ce şanse de reuşită are acest demers impulsionat de europarlamentari din grupul Verzilor. Pentru aceasta este nevoie ca cel puţin jumătate din cei 705 de europarlamentari să voteze împotriva planului Comisiei Europene.

Aceasta din urmă a propus includerea gazului natural şi a energiei nucleare în taxonomia UE, adică în lista comunitară cu energii compatibile cu Pactul Verde european şi care vor putea beneficia de finanţare pentru investiţii.

„Comisia Europeană a încălcat spiritul şi litera legii prin etichetarea ca sustenabile a unor surse de energie foarte controversate şi poluante”, a declarat Bas Eickhout, europarlamentar din grupul Verzilor şi unul dintre semnatarii rezoluţiei.

Propunerea Comisiei a venit după aproape doi ani de dezbateri aprinse în interiorul UE între statele membre şi europarlamentarii pro sau contra acestui plan conceput pentru atingerea obiectivelor europene de mediu şi combaterea încălzirii globale.

Statele care au cerut includerea gazului natural în taxonomie au insistat că aceasta le va ajuta să renunţe la cărbune, care este mai poluant. Cât despre energia nucleară, deşi aceasta nu are emisii de CO2, ea produce în schimb deşeuri radioactive, argument invocat de statele care se opun includerii ei în taxonomie, printre care şi Germania.

În luna februarie, Austria transmitea că va „pregăti toți pașii legali” pentru a ataca la Curtea de Justiție a Uniunii Europene decizia Comisiei Europene de a include gazele naturale și energia nucleară pe lista investițiilor pe care Uniunea Europeană le va finanța pentru atingerea decarbonizării.

Anterior acestui moment, Germania a prezentat obiecții față de proiectul Uniunii Europene de a considera sustenabile unele centrale nucleare și o parte dintre centralele electrice care utilizează gazele naturale drept combustibil. 

Recent, guvernul de la Berlin a anunțat că Germania se va opune planurilor Comisiei Europene de a include energia nucleară pe lista investiţiilor sustenabile în taxonomia elaborată de blocul comunitar pentru etichetarea investiţiilor verzi, scrie Agerpres

De altfel, la mijlocul lunii noiembrie, miniştrii din cinci state europene, și anume Germania, Austria, Danemarca, Luxemburg şi Portugalia, au transmis că energia nucleară este “incompatibilă” cu criteriile listei investiţiilor considerate „durabile”.

De cealaltă parte, Franța, Slovenia, România și alte țări membre din Europa Centrală și de Est au semnat o declarație comună prin care au solicitat includerea  acestui tip de energie pe lista celor „verzi”, descrisă drept „un atu crucial şi fiabil pentru un viitor cu emisii reduse de carbon.”

După consultările cu Grupul de experți pentru finanțare durabilă al statelor membre și cu Platforma pentru finanțare durabilă cu privire la un proiect de text al unui act delegat complementar de taxonomie care să acopere anumite activități în domeniul gazelor și al energiei nucleare, demarate la 31 decembrie, Comisia Europeană a prezentat la 2 februarie Actul delegat complementar privind taxonomia în domeniul climei, care vizează anumite activități din sectorul gazelor naturale și al energiei nucleare din perspectiva atenuării schimbărilor climatice și a adaptării la acestea prezentat.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană propune un sprijin sporit pentru fermierii din UE prin intermediul fondurilor de dezvoltare rurală

Published

on

© European Commission/ Twitter

Comisia Europeană a propus vineri o măsură excepțională finanțată de Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) pentru a permite statelor membre să plătească o sumă forfetară unică agricultorilor și întreprinderilor din sectorul agroalimentar afectate de creșteri semnificative ale costurilor factorilor de producție, informează comunicatul oficial.

Astfel de creșteri ale prețurilor, în special pentru energie, îngrășăminte și hrană pentru animale, perturbă sectorul agricol și comunitățile rurale, ducând la probleme de lichidități și de fluxuri de numerar pentru agricultori și pentru micile întreprinderi rurale care își desfășoară activitatea în domeniul prelucrării, comercializării sau dezvoltării produselor agricole. Prin abordarea directă a acestor probleme legate de fluxurile de numerar, ajutându-le să se mențină pe linia de plutire, sprijinul va aborda perturbările de pe piață și va contribui astfel la securitatea alimentară globală.

„Fermierii, cu sprijinul Politicii Agricole Comune, continuă să își dovedească neîncetat valoarea, producând alimente în condiții dificile. După pandemia COVID-19, ei sunt acum puternic afectați de consecințele invaziei rusești în Ucraina. Pentru unii, supraviețuirea este în joc. Prin această măsură, cea mai recentă dintr-o serie desfășurată în cadrul PAC, îi sprijinim pentru ca ei să poată continua să producă alimentele de care are nevoie lumea, să aibă grijă de pământurile lor și să își întrețină familiile”, a declarat comisarul pentru agricultură, Janusz Wojciechowski.

Odată adoptată de colegiuitori, această măsură va permite statelor membre să decidă să utilizeze fondurile disponibile de până la 5% din bugetul FEADR pentru anii 2021-2022 pentru acordarea unui sprijin direct pentru venitul fermierilor și IMM-urilor care își desfășoară activitatea în domeniul prelucrării, comercializării sau dezvoltării produselor agricole. Aceasta reprezintă un buget potențial de 1,4 miliarde EUR în UE.

Statele membre sunt obligate să direcționeze acest sprijin către beneficiarii care sunt cei mai afectați de criza actuală și care sunt implicați în economia circulară, gestionarea nutrienților, utilizarea eficientă a resurselor sau în metode de producție prietenoase cu mediul și clima.

Fermierii și IMM-urile ar putea primi până la 15.000 EUR și, respectiv, 100.000 EUR. Plățile ar trebui să fie efectuate până la 15 octombrie 2023. Pentru a se folosi de această posibilitate excepțională, statele membre vor trebui să prezinte o modificare a programului (programelor) lor de dezvoltare rurală prin care să introducă această nouă măsură.

Propunerea excepțională de astăzi urmează pachetului de sprijin de 500 de milioane de euro pentru agricultorii din UE adoptat la 23 martie în cadrul Comunicării privind „garantarea securității alimentare și consolidarea rezilienței sistemelor alimentare”.

Prin aceste două măsuri, Comisia Europeană încurajează statele membre să sprijine agricultorii angajați în practici durabile.

În acest context, Comisia își intensifică, de asemenea, monitorizarea principalelor piețe agricole afectate de război. În urma unei decizii publicate astăzi, statele membre vor trebui să notifice Comisiei nivelul lunar al stocurilor de cereale, semințe oleaginoase, orez și semințe certificate ale acestor produse deținute de producătorii, angrosiștii și operatorii relevanți.

Mai mult, Comisia Europeană a lansat un tablou de bord dedicat care prezintă statistici actualizate și detaliate privind prețurile, producția și comerțul cu grâu de morărit, porumb, orz, rapiță, ulei de floarea-soarelui și soia la nivelul UE și la nivel mondial. Acest lucru oferă operatorilor de pe piață o imagine exactă și în timp util a disponibilității produselor de bază esențiale pentru alimente și furaje.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

UE este alături de Ucraina: Comisia Europeană a deblocat 600 de milioane de euro sub formă de asistență macrofinanciară pentru această țară care trece prin ”vremuri extrem de dificile”

Published

on

© European Union, 2022/ Source: EC - Audiovisual Service

Comisia Europeană, în numele Uniunii Europene, a deblocat 600 de milioane de euro sub formă de asistență macrofinanciară pentru Ucraina.

Ca urmare a invaziei neprovocate și nejustificate a Rusiei, acest sprijin financiar urgent ajută Ucraina să facă față deficitului acut de finanțare legat de nevoile sale excepționale în materie umanitară și de apărare.

Potrivit unui comunicat al Comisiei Europene, prima tranșă de 600 de milioane de euro din asistența macrofinanciară de urgență a fost plătită în două tranșe, la 11 și 18 martie.

”În aceste vremuri extrem de dificile, UE sprijină fără ezitare Ucraina și poporul său curajos. Astăzi, am plătit 600 de milioane de euro sub formă de asistență macrofinanciară de urgență pentru a răspunde nevoilor acute de finanțare ale Ucrainei, asigurându-ne astfel că aceasta poate continua să furnizeze servicii esențiale și să răspundă nevoilor zilnice de bază. Plata de astăzi este ultima tranșă din pachetul de ajutor financiar de 1,2 miliarde de euro pe care l-am anunțat la sfârșitul lunii ianuarie. În continuare, UE va continua să ofere Ucrainei sprijin financiar pe termen scurt, însoțind-o în același timp în reconstrucția sa pe termen lung, în conformitate cu planurile anunțate miercuri. Ucraina se va pune din nou pe picioare ca o țară democratică și prosperă”, a transmis președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

Aceste fonduri sunt furnizate Ucrainei sub formă de împrumuturi pe termen lung în condiții extrem de favorabile. Ele contribuie la finanțarea unei părți din deficitul de finanțare considerabil al țării, estimat de instituțiile financiare internaționale la aproximativ 15 miliarde de dolari pentru al doilea trimestru al anului 2022.

Această asistență macrofinanciară consolidează stabilitatea macroeconomică a Ucrainei și sprijină funcționarea continuă a funcțiilor statului în această conjunctură critică. Plata reprezintă o demonstrație tangibilă a sprijinului neclintit al UE pentru Ucraina.

Plata vine după o evaluare a progreselor înregistrate de autorități în ceea ce privește punerea în aplicare a măsurilor de politică structurală convenite în memorandumul de înțelegere.

Comisia a concluzionat că, în general, autoritățile au întreprins acțiuni în vederea punerii în aplicare a condiționalității convenite. Cu toate acestea, circumstanțele actuale de război constituie un caz de forță majoră care împiedică finalizarea efectivă a măsurilor de politică structurală.

Ca răspuns excepțional la nevoile acute de finanțare ale Ucrainei și întrucât condițiile nu pot fi îndeplinite în acest stadiu din motive de forță majoră, Comisia a decis să procedeze la plata celei de-a doua tranșe în regim de urgență.

 

Continue Reading

Facebook

NATO10 hours ago

Jens Stoltenberg a discutat cu Recep Tayyip Erdogan despre importanța politicii NATO a ”ușilor deschise”, în încercarea de a-l convinge să renunțe la opoziția față de aderarea Finlandei și Suediei la NATO

ROMÂNIA12 hours ago

România trimite Ucrainei măști chirurgicale, viziere și combinezoane

SUA13 hours ago

În fața ”provocărilor secolului XXI”, SUA și Coreea de Sud se angajează să ”aprofundeze cooperarea în domeniul tehnologiilor critice și emergente, precum și în cel al securității cibernetice”

INTERNAȚIONAL14 hours ago

Canada interzice comerțul cu bunuri de lux cu Rusia și adaugă alte 14 persoane pe lista sancțiunilor

MAREA BRITANIE16 hours ago

Ministrul britanic de externe: Moldova ”ar trebui echipată conform standardelor NATO”

ROMÂNIA17 hours ago

MAE l-a contactat pe ambasadorul Ungariei în România după ce președinta Katalin Novak a declarat că își ”asumă calitatea de reprezentant al tuturor maghiarilor, indiferent unde aceştia locuiesc”

U.E.18 hours ago

Germania respinge ideea constituirii unei noi datorii comune europene pentru a finanța reconstrucția Ucrainei

ONU19 hours ago

Uniți pentru Ucraina: UE, România și alte 40 de țări, printre care SUA și Regatul Unit, sprijină Ucraina împotriva Rusiei la Curtea Internațională de Justiție

ROMÂNIA1 day ago

Marcel Ciolacu: România trebuie să aibă capacitatea de absorbţie a mărfurilor din Ucraina către UE şi zona non-UE

G71 day ago

Sprijin pentru Ucraina: G7 promite 19,8 miliarde de dolari pentru a menține pe linia de plutire economia ucraineană devastată de războiul declanșat de Rusia

ROMÂNIA1 day ago

Marcel Ciolacu: România trebuie să aibă capacitatea de absorbţie a mărfurilor din Ucraina către UE şi zona non-UE

G71 day ago

Sprijin pentru Ucraina: G7 promite 19,8 miliarde de dolari pentru a menține pe linia de plutire economia ucraineană devastată de războiul declanșat de Rusia

U.E.2 days ago

Viktor Orban consideră că ”anul 2024 va fi unul decisiv, al marelui test”: Conservatorii trebuie ”să recucerească instituțiile” din Bruxelles și Washington

NATO2 days ago

Klaus Iohannis și Nicolae Ciucă salută prezența militarilor portughezi în România: Realitatea ne determină să consolidăm mai departe apărarea NATO în regiunea Mării Negre

Eugen Tomac3 days ago

Eugen Tomac, pledoarie pentru R. Moldova în Parlamentul European: Locul acesteia este în UE. Poporul său este unul european

ONU3 days ago

Bogdan Aurescu a propus, la ONU, realizarea unui coridor internațional de transport pentru facilitarea exporturilor de produse alimentare din Ucraina

PARLAMENTUL EUROPEAN3 days ago

Președinta Parlamentului European, mesaj către ”prietena” Maia Sandu: Republica Moldova își are locul în familia europeană. Nu putem să ne dezamăgim vecinii care privesc spre Europa

PARLAMENTUL EUROPEAN3 days ago

Maia Sandu, discurs istoric de la pupitrul Parlamentului European: Crimeea este Ucraina, Donbas este Ucraina, Kiev este Ucraina. Și vor fi întotdeauna

REPUBLICA MOLDOVA3 days ago

În aplauzele Parlamentului European, Maia Sandu a cerut o decizie politică pentru candidatura R. Moldova la UE: Este luminița de la capătul tunelului, farul care ne ghidează în această furtună cumplită

SUA4 days ago

Premierul Greciei, discurs istoric în Congresul SUA: Nu vom accepta încălcarea suveranității și a drepturilor noastre teritoriale. Ultimul lucru de care are NATO nevoie este o altă sursă de instabilitate pe aripa de sud-est a Alianței

Team2Share

Trending