Energiile regenerabile au fost anul trecut, pentru prima dată în istorie, principala sursă de producție de electricitate în Europa, anunță Bloomberg, citat de Agerpres.

Anul trecut poate fi caracterizat ca fiind un an al restricțiilor impuse pe fondul pandemiei de COVID-19. Acestea au afectat cererea de energie pe continent, însă cea mai importantă scădere s-a înregistrat în cazul energiei produse de combustibili fosili, care este cea mai scumpă. Acest lucru a determinat ca resursele regenerabile să ocupe cea mai mare pondere în producția de electricitate a Uniunii Europene, o chestiune care va continua să capete amploare pe măsură ce UE se îndreaptă spre atingerea obiectivelor climatice.

Potrivit datelor publicate săptămâna trecută de organizaţiile Ember şi Agora Energiewende, regenerabilele au produs 38% din electricitatea din UE în 2020, în creştere faţă de 34% în 2019, potrivit Reuters.

Această creştere a fost suficientă pentru a devansa, pentru prima dată, electricitatea produsă din combustibili fosili, care anul trecut a căzut la 37%.

Datele arată că producţia de electricitate realizată de centralele eoliene şi fotovoltaice a crescut cu aproape 10% comparativ cu 2019.

În schimb, producţia de electricitate pe bază de cărbune a scăzut cu 20%, fiind la aproape jumătate faţă de nivelul la care era în urmă cu cinci ani.

Producţia de electricitate pe bază de gaze naturale a scăzut şi ea, cu 4%, dar este în continuare cu aproximativ 12% peste media din ultimii 10 ani.

Tranziția de la cărbune a redus ”intensitatea carbonului” cu 29% în ultimii cinci ani. Acest proces ar putea să se accelereze pe măsură ce Uniunea Europeană își va extinde efortutile de decarbonizare și înlocuiește gazele cu energie regenerabilă.

În studiu, România este încadrată în categoria statelor care nu fructifică suficient potențialul pentru energie solară și eoliană, înregistrând creștere insesizabile la acest capitol din 2015 până în prezent.

Comisia Europeană a lansat Pactul ecologic european în luna decembrie a anului 2019, un plan de transformare a UE într-o societate echitabilă, sănătoasă, durabilă și prosperă și de refacere a modului în care interacționează cu natura. 

La un an distanță, la 9 decembrie 2020, Comisia Europeană a lansat Pactul climatic european, o inițiativă la nivelul UE prin care cetățenii, comunitățile și organizațiile sunt invitate să participe la acțiunile în domeniul climei și să construiască o Europă mai ecologică.

Ca parte componentă a Pactului ecologic european, Pactul climatic oferă tuturor un spațiu pentru a face schimb de informații în legătură cu criza climatică, a dezbate pe această temă și a acționa, precum și pentru a face parte dintr-o mișcare europeană pentru climă, în continuă expansiune.

Astăzi, 25 ianuarie, va sosi în România a șasea tranșă de vaccin de la Pfizer BioNTech care constă în 92.430 doze, pe cale aeriană, pe aeroporturile din Otopeni, Cluj-Napoca și Timișoara, se arată în comunicatul oficial.

Transportul către centrele de stocare este asigurat de firma producătoare, inclusiv pe cale terestră. Vaccinurile sunt transportate în condiții optime de siguranță, în containere speciale, cu gheață carbonică și folie etanșă.

Astfel, procesul de vaccinare continuă atât în centrele din București, cât și din țară, fiind distribuite 92.430 doze Pfizer BioNTech, după cum urmează:

Centrul Regional de Distribuție București: 35.100 doze;
Centrul Regional de Distribuție Brașov: 11.700 doze;
Centrul Regional de Distribuție Cluj: 10.530 doze;
– Centrul Regional de Distribuție Constanța: 9.360 doze;
În centrele de vaccinare se vor utiliza atât doze recepționate de România în tranșa curentă, cât și în tranșele anterioare, pe baza solicitărilor transmise la Centrul Național și centrele regionale de depozitare, prin direcțiile de sănătate publică județene și cea a municipiului București.

Conform calendarului de livrare, următoarea tranșă de vaccin ar urma sa fie adusă în România marți, 26 ianuarie, iar la acest moment se așteaptă confirmarea oficială în acest sens din partea firmei producătoare.

Reamintim că la data de 15 ianuarie a debutat Etapa a II-a a campaniei de vaccinare, destinată persoanelor cu vârsta peste 65 de ani, persoanelor cu boli cronice, indiferent de vârstă, precum și personalului-cheie care desfășoară activități în domenii esențiale.

În România, alocarea dozelor de vaccin se realizează conform calendarului de livrare pus la dispoziție de firma producătoare, sens în care, săptămânal, țara noastră primește tranșele de vaccin necesare imunizării populației. Pe măsură ce noile tranșe ajung în România, aplicația de programare se actualizează și permite continuarea procesului de programare pentru categoriile populaționale aflate în etapa curentă. În ceea ce privește calendarul de livrare a dozelor, compania Pfizer a anunțat revenirea la programul inițial de livrări către Uniunea Europeană începând cu 25 ianuarie și va crește numărul de doze în jurul datei de 15 februarie.

Preşedintele american Joe Biden şi omologul francez Emmanuel Macron au avut duminică o primă conversaţie telefonică după instalarea în funcție a noului lider de la Casa Albă, prilej cu care Biden i-a comunicat lui Macron “angajamentul său de a întări relația transatlantică, inclusiv prin intermediul NATO și al parteneriatului Statelor Unite cu Uniunea Europeană”.

Convorbirea Biden – Macron a fost cea de-a patra conversație telefonică a președintelui american cu lideri străini, după discuțiile cu prim-ministrul Canadei, Justin Trudeau, cu președintele Mexicului, Andrés Manuel López Obrador, și cu premierul Marii Britanii, Boris Johnson.

Conform unui comunicat al preşedinţiei franceze, cei doi şefi de stat şi-au exprimat “dorinţa de a acţiona împreună pentru pace în Orientul Apropiat şi Mijlociu, în special cu privire la problema nucleară iraniană”.

Această “conversaţie amicală şi de lucru” desfăşurată în limba engleză a durat o oră, conform informaţiilor obţinute din anturajul preşedintelui francez, informează AFP, potrivit Agerpres.

La rândul său, Casa Albă a indicat, într-un comunicat, faptul că preşedintele Joe Biden i-a comunicat omologului francez “dorinţa de a consolida legăturile bilaterale” cu Franţa, “cel mai vechi aliat al nostru”, dar şi “relaţia transatlantică” prin “NATO şi parteneriatul SUA cu UE”.

Cei doi lideri au fost de acord că se impune o coordonare în privinţa “provocărilor comune precum schimbările climatice, COVID-19 şi redresarea economiei globale”, potrivit comunicatului de presă al Casei Albe. De altfel, în mesajul său de felicitare după inaugurarea lui Joe Biden, Emmanuel Macron a salutat revenirea Statelor Unite în Acordul climatic de la Paris.

“Au convenit, de asemenea, să colaboreze în privinţa priorităţilor comune în politica externă, în special cu privire la China, Orientul Mijlociu, Rusia şi Sahel”, conform comunicatul părţii americane.

Administraţia prezidenţială franceză a indicat duminică că preşedintele Macron a fost sensibilizat de referinţa la originile franceze ale preşedintelui Joe Biden, care a depus jurământul cu mâna pe o Biblie Douai, veche de peste 400 de ani.