Connect with us

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană: Creșterea economică a României va încetini la 3,8 % în 2019 și la 3,6% în 2020, iar inflația va scădea până la 3,1% în următorii doi ani

Published

on

Ritmul de creştere al economiei româneşti va încetini anul acesta până la 3,8% şi va ajunge la 3,6% în 2020, de la un avans estimat la 4% în 2018, se arată în previziunile economice intermediare de iarnă, publicate joi de Comisia Europeană.

“Boom-ul economic care a început în România în anul 2017 s-a temperat în 2018. Creşterea reală a Produsului Intern Brut s-a redus de la 7% în 2017 la un nivel estimat la 4% în 2018. Ritmul mai lent de creştere se datorează consumului privat, pe măsură ce efectele reducerilor de taxe implementate în 2017 s-au risipit, iar inflaţia a afectat mai mult veniturile disponibile”, susţine executivul european într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Potrivit sursei citate, principalul motor al creşterii economice va rămâne consumul privat. “Evoluţia investiţiilor în 2019 va depinde în mare de impactul politicilor introduse în luna decembrie 2019 în sectorul bancar, energie şi telecomunicaţii”, subliniază Comisia Europeană.

De asemenea, Comisia Europeană estimează că inflaţia va înregistra o scădere în 2019, până la 3,3%, pentru a ajunge la 3,1% în 2020, de la 4,1% în 2018.

În ceea ce priveşte riscurile la adresa acestor estimări, Comisia Europeană susţine că acestea sunt orientate în mod clar în jos. “Pe lângă posibilele efecte negative asupra creditului, impactul ordonanţei de urgenţă din luna decembrie ar putea fi mult mai larg. De exemplu, lipsa de predictibilitate a mediului de afaceri din România ar putea avea un efect negativ asupra deciziilor de investiţii”, avertizează CE.

Bugetul de stat pentru anul acesta este construit pe un Produs Intern Brut de 1.022 miliarde de lei, reprezentând o creştere de 5,5% faţă de 2018, o inflaţie medie anuală de 2,8% şi un deficit bugetar estimat la 2,55% din PIB (cash) şi 2,57% din PIB (ESA), potrivit datelor prezentate pe 1 februarie de Ministerul Finanţelor Publice.

Anul trecut, Produsul Intern Brut s-a cifrat, conform MFP, la 949,6 miliarde de lei, reprezentând o creştere de 4,5% faţă de anul anterior, iar inflaţia medie anuală a fost de 4,63%.

Comisia Europeană a anunţat joi că şi-a revizuit, în scădere, prognozele de creştere pentru zona euro şi Uniunea Europeană, atât pentru 2019 cât şi pentru 2020, pe fondul incertitudinilor existente la nivel mondial, arată previziunile economice de iarnă publicate joi de executivul comunitar.

Conform acestor previziuni, se preconizează că PIB-ul din zona euro va creşte cu 1,3% în 2019 şi cu 1,6% în 2020 (în condiţiile în care în previziunile din toamnă se estima o creştere de 1,9% în 2019 şi un avans 1,7% în 2020). De asemenea, previziunile de creştere a PIB-ului în UE au fost revizuite în jos, la 1,5% în 2019 şi la 1,7 % în 2020 (faţă de 1,9% în 2019 şi 1,8% în 2020 cât se prognoza în toamnă).

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană propune un nou pachet de sancțiuni împotriva Rusiei: Nu acceptăm referendumuri false și nici anexări în Ucraina. Vom face “Kremlinul să plătească”

Published

on

© Ursula von der Leyen/ Twitter

Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate, Josep Borrell, au formulat miercurea propunerea unui nou pachet de sancţiuni împotriva Rusiei, cel de-al optulea de la începutul războiului împotriva Ucrainei, astfel încât “Kremlinul să plătească” pentru escaladarea conflictului în Ucraina prin “simulacrele” de referendumuri din teritoriile ocupate militar în această țară.

Nu acceptăm referendumurile false și nici orice fel de anexare în Ucraina. Și suntem hotărâți să facem Kremlinul să plătească pentru această nouă escaladare. Așadar, astăzi, propunem împreună un nou pachet de sancțiuni mușcătoare împotriva Rusiei (…) Izolăm și lovim și mai mult economia Rusiei“, a precizat ea, într-o declarație susținută în direct de la sediul Comisiei Europene de la Bruxelles.

Cel de-al optulea pachet de sancţiuni, detaliat de șeful diplomației UE, Josep Borrell, include noi interdicţii la importurile de produse ruseşti, ceea ce ar urma să ducă la o pierdere de venituri de şapte miliarde de euro suplimentare pentru Rusia, şi noi interdicţii de export pentru tehnologii cheie folosite în armată, cum ar fi componente aviatice şi electronice şi anumite substanţe chimice.

În plus, pachetul de sancţiuni va stabili baza legală pentru o plafonare a preţului la petrolul rusesc şi le va interzice cetăţenilor din UE să facă parte din consiliile de administraţie ale companiilor ruseşti de stat.

Noile măsuri trebuie aprobate în unanimitate de cele 27 de state membre ale UE pentru a intra în vigoare și pentru a produce efecte.

Anunțul Comisiei Europene survine după ce NATO, SUA și ONU au denunțat referendumurile ilegale organizate de Rusia pentru anexarea teritoriilor ucrainene, în timp ce China, un aliat al Moscovei, a solicitat respectarea integrității teritoriale a Ucrainei. Reacții similare au venit și din partea Marii Britanii și a României

Noul pachet de sancțiuni propus de Bruxelles este o continuare a avertismentelor lansate de Uniunea Europeană cu o zi în urmă, blocul continentul asigurând că îi va sancționa pe organizatorii ”referendumurilor ilegale” de anexare a teritoriilor ucrainene la Rusia.

Peste 97% dintre votanţii la aşa-zisele referendumuri organizate de Moscova în teritoriile ucrainene ocupate de forţele ruse în estul şi sudul ţării au susţinut anexarea la Rusia. Este vorba despre regiunile Doneţk, Lugansk (est), Zaporojie şi Herson (sud).

Moscova a arătat pregătită pentru anexarea acestor teritorii în urma unor referendumuri a căror legalitate și legitimitate este puternic contestată de Occident.

Pe același scenariu, Rusia a anexat în 2014 peninsula Crimeea, nerecunoscută de comunitatea internaționale, iar agresiunea sa militară împotriva Ucrainei a fost precedată de recunoașterea independenței așa-ziselor republici populare Donețk și Lugansk, regiuni asupra cărora Federația Rusă a aplicat acțiuni de destabilizare tot în anul 2014, după anexarea Crimeei.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană lansează o cerere de propuneri pentru cercetători strămutați din Ucraina, oferind burse de 25 mil. euro

Published

on

© European Union, 2022/ Source: EC - Audiovisual Service

Astăzi,28 septembrie, programul MSCA4Ukraine, finanțat de Comisie în cadrul acțiunilor Marie Skłodowska-Curie, a publicat cererea de candidaturi pentru sprijinirea cercetătorilor strămutați din Ucraina, se arată în comunicatul oficial. 

Cu un buget total de 25 de milioane de euro, MSCA4Ukraine va oferi burse pentru doctoranzi și cercetători postdoctorali.

Organizațiile-gazdă și cercetătorii interesați pot începe deja să își pregătească candidaturile și pot accesa serviciile de stabilire de contacte ale sistemului și specificațiile cererilor de propuneri pe site-ul MSCA4Ukraine, inclusiv criteriile de eligibilitate, cerințele de depunere a candidaturilor, orientările pentru solicitanți, precum și termenii și condițiile.

O zi de informare pentru potențialele organizații-gazdă va fi organizată la 6 octombrie. Cercetătorii care doresc să depună o cerere trebuie să pregătească mai întâi o cerere pe lângă organizația lor gazdă potențială, care va depune propunerea în numele cercetătorului prin intermediul unui portal online. Cererile vor fi revizuite în mod continuu până la angajarea tuturor fondurilor disponibile.

Vicepreședinta executivă Margrethe Vestager a declarat: „Prin acest program, putem ajuta cercetătorii talentați să dezvolte proiecte științifice concrete. Acest lucru este deosebit de important pentru cei afectați de invadarea Ucrainei de către Rusia. Știința și inovarea trebuie să meargă mai departe, în ciuda acestor vremuri dificile.”

Comisarul pentru inovare, cercetare, cultură, educație și tineret, Mariya Gabriel, a declarat: „Este esențial să sprijinim comunitatea științifică din Ucraina. Prin programul MSCA4Ukraine, vom permite oamenilor de știință de înaltă calitate să își continue activitatea și să ghideze reconstrucția peisajului de cercetare și inovare din Ucraina, consolidând, în același timp, solidaritatea și cooperarea științifică dintre UE și Ucraina.”

Programul, pus în aplicare de un consorțiu cu experiență care sprijină cercetătorii aflați în situații de risc, va permite organizațiilor academice și neacademice din statele membre și din țările asociate la programul Orizont Europa să găzduiască cercetători pe o perioadă cuprinsă între șase luni și doi ani. Acest program are ca scop să ajute oamenii de știință de înaltă calitate să își continue activitatea în orice domeniu al cercetării și inovării, în condiții excelente și cu acces la formare și oportunități de dezvoltare a carierei și a competențelor. Programul urmărește, de asemenea, să faciliteze reintegrarea cercetătorilor în Ucraina, atunci când condițiile o vor permite, pentru a reconstrui capacitatea de cercetare și inovare a țării.


Comisia a sprijinit cercetătorii din Ucraina prin intermediul mai multor inițiative. UE și organizațiile-gazdă din cadrul acțiunilor Marie Skłodowska-Curie sprijină cercetătorii ucraineni.

Programul MSCA4Ukraine face parte din răspunsul UE la invadarea Ucrainei de către Rusia și la necesitatea unei acțiuni pentru a sprijini cercetătorii strămutați din Ucraina și pentru a le permite să își continue activitatea în Europa, contribuind la protejarea sistemului de cercetare și inovare al Ucrainei și a libertății cercetării științifice în general. El este gestionat de unele dintre organizațiile care fac parte din actualul proiect InspirEurope, finanțat prin Acțiunile Marie Skłodowska-Curie, care oferă deja sprijin cercetătorilor aflați în situații de risc.

La 22 martie 2022, Comisia a lansat portalul „Spațiul european de cercetare pentru Ucraina” (ERA4Ukraine), un ghișeu unic pentru informații și servicii de sprijin pentru cercetătorii din Ucraina și pentru cei care fug din Ucraina. Portalul reunește inițiative la nivelul UE, din fiecare țară și din partea unor grupuri neguvernamentale. Scopul său este de a ajuta cercetătorii afectați să găsească locuințe și oportunități de angajare, de a le facilita recunoașterea diplomelor și de a oferi alte servicii.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană invită România și celelalte țări membre să își modernizeze sistemele de venit minim pentru a combate sărăcia și a promova ocuparea forței de muncă

Published

on

© European Union, 2022/ Source: EC - Audiovisual Service

Comisia Europeană invită România și celelalte state membre să își modernizeze sistemele de venit minim, ca parte a angajamentului constant de a reduce sărăcia și excluziunea socială în Europa.

Propunerea de recomandare a Consiliului privind un venit minim adecvat care să asigure incluziunea activă prezintă modalitățile prin care statele membre își pot moderniza sistemele de venit minim pentru a le face mai eficace, cu scopul de a-i ajuta pe oameni să iasă din sărăcie, promovând în același timp integrarea pe piața muncii a persoanelor care pot lucra.

Potrivit unui comunicat al instituției executive europene, venitul minim reprezintă plăți în numerar care vin în ajutorul gospodăriilor unde acest sprijin este necesar pentru a reduce decalajul în materie de venit până la un anumit nivel, pentru a plăti facturile și pentru a avea o viață demnă.

Acest sprijin este deosebit de important în perioade de recesiune economică, deoarece contribuie la atenuarea scăderii veniturilor gospodăriilor din care fac parte persoanele cu cea mai mare nevoie de ajutor, contribuind astfel la o creștere durabilă și favorabilă incluziunii. Plățile sunt, în general, completate de prestații în natură care oferă acces la servicii și de stimulente specifice pentru accesul pe piața forței de muncă.

Astfel, sistemele de venit minim nu sunt un instrument pasiv, ci acționează ca o rampă de lansare pentru îmbunătățirea perspectivelor în materie de incluziune și de ocupare a forței de muncă. Sistemele de venit minim bine concepute asigură un echilibru între reducerea sărăciei, stimularea muncii și menținerea unor costuri bugetare sustenabile.

Venitul minim și plasele de siguranță socială trebuie să includă suficiente stimulente și măsuri de sprijin adresate beneficiarilor care pot lucra pentru ca aceștia să se reintegreze pe piața forței de muncă. Scopul lor ar trebui așadar să fie și acela de a contribui la valorificarea deplină a potențialului tranziției verzi și al tranziției digitale, prin susținerea tranzițiilor de pe piața forței de muncă și a participării active a persoanelor defavorizate.

Avantajele sociale și economice ale plaselor de siguranță socială adecvate și specifice au devenit și mai importante în timpul aplicării măsurilor de izolare în contextul pandemiei de COVID-19. Venitul minim adecvat este foarte relevant în contextul actual al creșterii prețurilor la energie și al inflației ca urmare a invadării Ucrainei de către Rusia, deoarece măsurile privind veniturile pot fi direcționate în mod specific către grupurile vulnerabile.

”Sistemele de protecție socială contribuie la reducerea inegalităților și a diferențelor sociale. Ele asigură o viață demnă pentru cei care nu pot munci, iar pe cei care pot îi încurajează să revină în câmpul muncii. Într-o perioadă în care mulți oameni au dificultăți în a face față cheltuielilor de zi cu zi, va fi important ca, în această toamnă, statele membre să își modernizeze plasele de siguranță socială, prin adoptarea unei abordări bazate pe incluziune activă, pentru a veni în sprijinul celor care au cea mai mare nevoie de ajutor. Acesta este modul în care putem combate sărăcia și excluziunea socială și ajuta un număr mai mare de persoane să își găsească un loc de muncă în această perioadă dificilă”, a subliniat Valdis Dombrovskis, vicepreședinte executiv pentru o economie în serviciul cetățenilor.

La rândul său, comisarul european pentru locuri de muncă și drepturi sociale, Nicolas Schmit, a punctat că ”în prezent, în UE, cel puțin una din cinci persoane este expusă riscului de sărăcie și de excluziune socială. Sistemele de venit minim există în toate statele membre, însă din analiza efectuată rezultă că ele nu sunt întotdeauna adecvate, nu includ toate persoanele aflate în dificultate sau nu le motivează să se întoarcă pe piața forței de muncă. În contextul creșterii costurilor de trai și al incertitudinii, trebuie să ne asigurăm că plasele noastre de siguranță sunt la înălțimea acestei provocări. Trebuie să acordăm o atenție deosebită reintegrării tinerilor pe piața forței de muncă inclusiv prin sprijin pentru venit, astfel încât aceștia să nu fie blocați într-un cerc vicios al excluziunii.”

Plase de siguranță socială bine concepute pentru a ajuta persoanele aflate în dificultate

Deși sistemele de venit minim există în toate statele membre, gradul lor de adecvare, acoperire și eficacitate în ceea ce privește sprijinirea persoanelor variază în mod semnificativ.

Propunerea de recomandare a Consiliului prezentată miercuri oferă statelor membre orientări clare cu privire la modalitățile de a asigura eficacitatea sistemelor lor de venit minim în combaterea sărăciei și promovarea incluziunii active în societate și pe piețele forței de muncă.

Statelor membre li se recomandă:

A. Să asigure un sprijin mai adecvat pentru venit:

  • Să stabilească nivelul sprijinului pentru venit printr-o metodologie transparentă și solidă.
  • În paralel cu asigurarea unor stimulente pentru muncă, să facă în așa fel ca sprijinul pentru venit să reflecte treptat o serie de criterii de adecvare. Statele membre ar trebui să atingă un nivel adecvat al sprijinului pentru venit până cel târziu la sfârșitul anului 2030, protejând în același timp sustenabilitatea finanțelor publice.
  • Să revizuiască și să ajusteze anual, dacă este necesar, nivelul sprijinului pentru venit.

B. Să îmbunătățească gradul de acoperire și de utilizare a venitului minim:

  • Criteriile de eligibilitate ar trebui să fie transparente și nediscriminatorii. De exemplu, pentru a promova egalitatea de gen și independența economică, în special pentru femei și pentru adulții tineri, statele membre ar trebui să faciliteze primirea de sprijin pentru venit per persoană, și nu per gospodărie, fără a mări neapărat nivelul global al prestațiilor per gospodărie. În plus, sunt necesare măsuri suplimentare pentru a asigura utilizarea venitului minim de către gospodăriile monoparentale, conduse în principal de femei.
  • Procedurile de depunere a cererilor ar trebui să fie accesibile, simplificate și însoțite de informații ușor de înțeles.
  • Decizia privind cererea de venit minim ar trebui să fie emisă în termen de 30 de zile de la depunere, cu posibilitatea revizuirii deciziei.
  • Sistemele de venit minim ar trebui să fie reactive în fața crizelor socioeconomice, de exemplu prin introducerea unei flexibilități suplimentare în ceea ce privește eligibilitatea.

C. Să îmbunătățească accesul la piețe ale forței de muncă favorabile incluziunii:

  • Măsurile de activare ar trebuie să ofere suficiente stimulente pentru (re)inserția pe piața forței de muncă, cu un accent deosebit asupra sprijinirii adulților tineri.
  • Sistemele de venit minim ar trebui să ajute oamenii să își găsească un loc de muncă și să îl păstreze, de exemplu, prin educație și formare favorabile incluziunii, sprijin pentru plasament pe piața muncii, sprijin post-plasament și mentorat.  
  • Ar trebui să fie posibil să se combine sprijinul pentru venit cu veniturile obținute din munca desfășurată pentru intervale mai scurte, de exemplu în timpul perioadei de probă sau al stagiilor.

D. Să îmbunătățească accesul la servicii esențiale și de facilitare:

  • Beneficiarii ar trebui să aibă acces efectiv la servicii de facilitare de calitate, cum ar fi asistența (medicală), formarea și educația. Persoanele aflate în dificultate ar trebui să beneficieze de servicii de incluziune socială, cum ar fi consilierea și îndrumarea.
  •  În plus, beneficiarii ar trebui să aibă acces efectiv permanent la servicii esențiale, cum ar fi energia.

E. Să promoveze sprijinul individualizat:

  • Statele membre ar trebui să efectueze o evaluare individuală, multidimensională a nevoilor, pentru a identifica obstacolele cu care se confruntă beneficiarii în ceea ce privește incluziunea socială și/sau găsirea unui loc de muncă și sprijinul necesar pentru îndepărtarea lor.
  • Pe această bază, în termen de cel mult trei luni de la accesarea venitului minim, beneficiarii ar trebui să primească un plan de incluziune care să definească obiective comune, un calendar și un pachet de sprijin adaptat pentru atingerea acestui obiectiv.

F. Să îmbunătățească eficacitatea guvernanței plaselor de siguranță socială la nivelul UE, la nivel național, regional și local, precum și a mecanismelor de monitorizare și de raportare.

Este disponibilă finanțare din partea UE pentru a sprijini statele membre să își îmbunătățească sistemele de venit minim și infrastructura socială prin reforme și investiții.

Evaluări de impact îmbunătățite pentru politici echitabile

Tot miercuri, Comisia a prezintat o comunicare referitoare la o mai bună evaluare a impactului distributiv al reformelor statelor membre. Aceasta oferă orientări pentru o mai bună direcționare a politicilor într-un mod transparent, astfel încât să contribuie la combaterea inegalităților existente și să țină seama de impactul asupra diferitelor zone geografice și grupuri de populație, cum ar fi femeile, copiii și gospodăriile cu venituri mici. Comunicarea cuprinde orientări privind domeniile de politică, instrumentele, indicatorii, calendarul, datele și diseminarea evaluării. Orientările prezentate astăzi sunt relevante pentru statele membre inclusiv în ceea ce privește elaborarea sistemelor de venit minim.

Care sunt pașii următori? 

Propunerea Comisiei de recomandare a Consiliului privind un venit minim adecvat care să asigure incluziunea activă va fi discutată de statele membre în vederea adoptării de către Consiliu. După adoptare, statele membre trebuie să raporteze Comisiei o dată la trei ani cu privire la progresele înregistrate în ceea ce privește punerea în aplicare.

De asemenea, Comisia va monitoriza progresele înregistrate în punerea în aplicare a acestei recomandări în contextul semestrului european. Instrumentul propus – o recomandare a Consiliului – oferă statelor membre o marjă de manevră suficientă pentru a stabili cea mai bună modalitate de realizare a obiectivelor acestei inițiative, ținând seama de circumstanțele lor specifice.

În 2021, în UE, cel puțin una din cinci persoane – 94,5 milioane de oameni în total – era expusă riscului de sărăcie sau de excluziune socială. Plasele de siguranță socială joacă un rol esențial în sprijinirea acestor persoane pentru a (re)intra pe piața forței de muncă, dacă sunt în măsură să lucreze.

Cu toate acestea, sunt necesare sisteme de protecție socială mai eficace, în condițiile în care aproximativ 20 % dintre persoanele fără un loc de muncă expuse riscului de sărăcie nu sunt eligibile pentru a beneficia de sprijin pentru venit și se estimează că aproximativ 30 % până la 50 % din populația eligibilă nu recurge la sprijin pentru venitul minim. 

Continue Reading

Facebook

ENERGIE6 mins ago

Bogdan Aurescu a discutat cu subsecretarul de stat al SUA Jose Fernandez despre proiecte bilaterale în domeniul cooperării economice și al energiei

NATO8 mins ago

Mircea Geoană încurajează administrațiile de la București și Washington să vadă România ca pe o “oportunitate multi-regională” de investiții

COMUNICATE DE PRESĂ14 mins ago

O delegaţie a SNSPA s-a întâlnit cu preşedintele Biden Institute

INTERNAȚIONAL13 hours ago

De la începutul invaziei ruse, SUA au acordat Ucrainei un ajutor militar de 16,2 miliarde de dolari: Noul sprijin de 1,1 miliarde include 18 sisteme HIMARS

ROMÂNIA13 hours ago

Klaus Iohannis felicită societatea civilă pentru mobilizarea exemplară în pandemie și în criza războiului din Ucraina: România este un stat puternic pentru că are o societate civilă puternică!

COMISIA EUROPEANA15 hours ago

Comisia Europeană propune un nou pachet de sancțiuni împotriva Rusiei: Nu acceptăm referendumuri false și nici anexări în Ucraina. Vom face “Kremlinul să plătească”

ROMÂNIA17 hours ago

România reiterează condamnarea, în termenii cei mai fermi, a așa-ziselor ”referendumuri” organizate în regiunile ucrainene ocupate de trupele ruse

INTERNAȚIONAL17 hours ago

Volodimir Zelenski, convorbire cu președintele Turciei. Prevenirea crizei alimentare globale, discutată

Dan Motreanu17 hours ago

Dan Motreanu, desemnat responsabil din partea grupului PPE pentru regulamentul care transformă rețeaua de informații contabile agricole în rețeaua privind durabilitatea agricolă

ROMÂNIA18 hours ago

Ministrul Energiei încurajează creșterea investițiilor companiilor americane în domeniul energiei din România

JUSTIȚIE2 days ago

Klaus Iohannis: DNA, un model la nivel european, a contribuit decisiv ca România să fie un pol de stabilitate și un partener strategic pentru partenerii din NATO și UE

ROMÂNIA3 days ago

Nicolae Ciucă, din Japonia: Componenta de securitate și apărare, unul din cei patru piloni de cooperare ai viitorului nostru parteneriat, de mare interes pentru ambele părți

NATO5 days ago

Klaus Iohannis, despre amenințarea Rusiei cu un război nuclear: România, ca parte a NATO, este pregătită pentru orice scenariu. Românii nu trebuie să intre în panică

ROMÂNIA5 days ago

Klaus Iohannis, către antreprenorii români din Silicon Valley: Poate aveți unele lecții care ne-ar folosi în România

ROMÂNIA6 days ago

Nicolae Ciucă: Salutăm interesul manifestat de Banca Japoneză de Cooperare Internațională pentru susținerea marilor proiecte de infrastructură de transport și de producere a energiei verzi

U.E.6 days ago

Ministrul ungar de externe, singurul din UE care s-a întâlnit cu Lavrov la ONU: Există o singură soluție la inflația de război și la prețurile epuizante ale energiei: pacea. Ungaria vrea pace

COMISIA EUROPEANA6 days ago

Ursula von der Leyen îndemnă tânăra generație să apere democrația în fața autocrației: Trebuie să lucrăm la consolidarea acesteia pentru că știm cât de repede se poate schimba istoria

DIASPORA6 days ago

Klaus Iohannis, întâlnire cu românii din SUA: România merge bine şi economia creşte, deși suntem într-o situație complicată din cauza războiului Rusiei în Ucraina

ONU1 week ago

Joe Biden, la ONU: SUA nu caută un război rece cu China, dar vom fi neîngrădiți în a promova o lume liberă, deschisă, sigură și prosperă

INTERNAȚIONAL1 week ago

De la tribuna ONU, Biden denunță încălcarea Cartei Națiunilor Unite de către Rusia: Un membru permanent al Consiliului de Securitate a încercat să șteargă de pe hartă un stat suveran

Team2Share

Trending