Connect with us

Bugetul UE

Comisia Europeană: Cum va funcționa mecanismul respectării statului de drept în alocarea fondurilor europene

Published

on

Președintele Comisiei Europene Jean-Claude Juncker a confirmat miercuri, în fața deputaților europeni, propunerea CE de a corela respectarea statului de drept de acordarea fondurilor europene, aceasta fiind  „o condiție esențială” pentru o bună gestiune financiară. 

Potrivit propunerii Comisiei Europene, dacă aceasta va fi acceptată de Parlamentul European şi statele membre, unui stat sancţionat îi vor fi oprite plățile pe toate programele cu fonduri UE, inclusiv Erasmus, însă beneficiarii nu vor fi afectați, întrucât statul va fi obligat să continue plăţile către beneficiarii finali.

„Uniunea Europeană este o comunitate bazată pe statul de drept. Instanțelor independente de la nivel național și european le-a fost încredințată misiunea de a urmări respectarea regulilor și normelor acceptate de comun acord și de implementarea lor în toate statele membre. Deja, conform actualelor reguli, statele membre trebuie să demonstreze că regulile și procedurile privind managementul financiar al fondurilor europene sunt dure și că finanțările sunt suficient de bine protejate împotriva abuzului și fraudei. Cu toate acestea, nu există în prezent un mecanism care să protejeze banii plătitorilor de taxe din UE în caz de deficiențe în ceea ce privește statul de drept în țările membre”, se arată într-un document intitulat ”Bugetul UE pentru viitor. O bună gestiune financiară și statul de drept”.

„Doar o justiție independentă care susține statul de drept și securitatea judiciară în toate țările membre poate poate garanta, în cele din urmă, că banii din bugetul UE sunt suficient protejați. Comisia propune noi reguli pentru a proteja bugetul UE în fața riscului financiare provocat de deficiențele generalizate în ceea ce privește statul de drept”.

Pașii următori

În baza propunerilor de astăzi, Comisia Europeană va prezenta, în săptămânile următoare, propuneri detaliate privind viitoarele programe financiare specifice pentru fiecare sector. Decizia privind viitorul buget pe termen lung al UE va reveni Consiliului, care va hotărî în unanimitate, cu aprobarea Parlamentului European. 

Prin urmare, este necesar să se acorde maximă prioritate negocierilor, fiind de dorit să se ajungă la un acord înainte de alegerile pentru Parlamentul European și de summitul de la Sibiu din 9 mai 2019. 


Unele țări din Europa de Est consideră injustă introducerea unor criterii ce țin de statul de drept și care ar putea duce la creșterea fondurilor de coeziune spre statele din sud unde presiunea migratorie a fost extrem de ridicată, mai degrabă decât spre est, unde au fost criticate reforme ale justiției. 

Polonia și Ungaria sunt printre principalele state membre din Est care au refuzat să primească migranți. În 2015, când a avut loc votul în Consiliul JAI privind cotele de migranți, România s-a numărat și ea printre țările care au respins această abordare pentru relocare, țara noastră a acceptat primirea de migranți pe cote voluntare.

Ideea elaborării unei definiții a statului de drept în cuprinsul propunerii pentru viitorul buget european a fost lansată pe 24 ianuarie de către Vera Jourova, comisarul european pentru Justiție, care a precizat că anumite state au solicitat condiționarea accesării fondurilor europene de independența judiciară. Propunerea a fost criticată de mai multe voci europene pe motivul că ar încălca principiile care stau atât la baza valorilor UE, cât și cele ale Tratatului de la Lisabona, îndeosebi unitatea și solidaritatea.

Comisia propune un buget pe termen lung de 1.135 de miliarde de euro în credite de angajament (1.279 miliarde euro, având în vedere inflația) pentru perioada 2021-2027, echivalentul a 1,11 % din venitul național brut al UE 27.

În același timp, Comisia a examinat în mod critic domeniile în care se pot face economii și în care se poate îmbunătăți eficiența. Comisia propune o reducere moderată a finanțării pentru politica agricolă comună și politica de coeziune 5 %, respectiv 7% – pentru a reflecta noua realitate a unei Uniuni cu 27 de state membre, în timp ce banii alocați programului Erasmus vor fi dublați.

 

 

.

Bugetul UE

Negocierile pentru bugetul Uniunii Europene 2019 s-au încheiat fără rezultat. Siegfried Mureșan (PNL, PPE): România trebuie să fie pregătită să gestioneze o situație de criză în timpul Președinției Consiliului UE

Published

on

Negocierile pentru bugetul Uniunii Europene 2019 s-au încheiat fără rezultat, luni seară, ceea ce înseamnă că procedura bugetară se reia de la zero. Europarlamentarul Siegfried Mureșan (PNL, PPE) spune că există riscul de a se intra în 2019 fără un buget adoptat al UE, iar România, care va prelua președinția Consiliului Uniunii, trebuie să fie pregătită să gestioneze o situație de criză. 

Europarlamentarul Siegfried Mureșan spune că negocierile pentru bugetul UE 2019 s-au încheiat acum fără rezultat, iar principalul responsabil este Președinția austriacă a Uniunii Europene, care nu a reușit să producă consens între cele 28 de state și să aibă o poziție acceptabilă pentru Parlamentul European. 

Consecința este că procedura bugetară se reia de la zero.

Europarlamentarul spune că există riscul să se intre în anul 2019 fără un buget adoptat al Uniunii Europene. „Ce înseamnă asta pentru Președinția Română a Consiliului UE? Înseamnă că trebuie să fie pregătită să gestioneze o situație de criză, dacă nu vom avea acord până la 31 decembrie. E pregătită?”, se întreabă retoric Siegfried Mureșan.

Luni a fost termenul legal până la care trebuia să se ajungă la un acord privind Bugetul Uniunii Europene pe 2019. Parlamentul European a propus un buget în valoare de 149,3 miliarde de euro, cu mai mult de un miliard faţă de bugetul agreat între statele membre.

Cele două părţi nu au reuşit să se înţeleagă în cadrul negocierilor din ultimele săptămâni, în contextul în care, în general, statele membre încearcă să limiteze cheltuielile, iar parlamentul pledează pentru cheltuieli mai mari.

Printre chestiunile nesoluţionate la negocieri se numără ajutorul pentru refugiaţii sirieni din Turcia, potrivit unei surse europene citate de dpa. 

Citiți și: Consiliul UE respinge propunerea Parlamentului European privind bugetul pentru 2019; urmează procedura de conciliere între cele două instituții

 

.

Continue Reading

Bugetul UE

Germania și Franța vor prezenta un buget separat pentru Zona Euro în cadrul bugetului Uniunii Europene

Published

on

Germania și Franța au convenit asupra unei propuneri de buget comun pentru statele care fac parte din Zona Euro, în cadrul bugetului general al Uniunii Europene, arată un document al ministerelor de finanțate de la Berlin și Paris, consultat de DPA. Negociatorii de la Bruxelles s-au reunit vineri pentru redactarea bugetului Uniunii pentru anul viitor, anunță Agerpres.

Reuters a obţinut o informaţie similară din surse din cadrul ministerului francez de finanţe. Potrivit acestora, Franţa şi Germania vor stabili luni planurile pentru un buget limitat al zonei euro, care va viza deocamdată doar finanţarea investiţiilor. Pentru a nu se confrunta cu opoziţia altor state care au adoptat moneda unică europeană, iniţiatorii nu iau calcul propuneri mai controversate, cum ar fi sprijinul pentru ţările din zona euro care întâmpină dificultăţi economice.

DPA precizează că propunerea franco-germană urmărește să reducă diferențele între economiile celor 19 state care fac parte din Zona Euro. Ideea unui buget comum al Zonei Euro începând cu 2021 în interiorul bugetului UE a fost discutată și agreată de președintele francez Emmanuel Macron și cancelarul german Angela Merkel în luna iunie a acestui an. Propunerea a primit critici din partea celorlalte state membre UE, în special din partea Olandei, dar și din partea Poloniei, care nu face parte din comunitatea monedei unice.

Guvernele care vor gestiona bugetul euro trebuie să ajungă la un consens cu privire la contribuția fiecărui stat în parte și să propună Comisiei Europene programe de investiții. Acestea pot fi aprobate doar dacă se respectă regulile fiscale ale Uniunii Europene.

Continue Reading

Bugetul UE

Bugetul UE pentru 2019. Parlamentul European propune alocarea a 50 de milioane de euro statelor afectate de pesta porcină africană

Published

on

Europarlamentarii din Comisia pentru Buget al Parlamentului European au propus astăzi alocarea a 50 de milioane de euro în 2019 pentru statele care sunt afectate de pesta porcină.

FOTO: CaleaEuropeana.ro/ Sediul Parlamentului European

Propunerea legislativului european include alocarea a 50 milioane de euro din partea UE pentru ajutorarea statelor membre UE afectate de pesta porcină africană, alături de alți bani care nu au fost incluși de Comisia Europeană în propunerea sa: 346,7 milioane de euro pentru Inițiativa pentru ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor, ceea ce ridică totalul pentru anul 2019 la 580 milioane de euro; 74,7 milioane de euro pentru programele și agențiile legate de securitate; 28,9 milioane de euro pentru sprijinirea întreprinderilor mici și mijlocii (IMM-uri).

Deputații europeni din cadrul Comisiei pentru Buget au convenit astăzi asupra proiectului de buget pentru anul viitor, votând un buget total de 166, 3 miliarde de euro în angajamente, cu 717 milioane de euro mai mare decât propunerea inițială a Comisiei Europene.

Citiți și Bugetul UE pentru 2019. Deputații europeni propun mai mulți bani pentru programele Erasmus + și pentru Orizont 2020

Eurodeputatul Siegfried Mureșan (PNL, PPE) a cerut oficial alocarea a 110 milioane de euro din Bugetul UE pentru fermierii afectați de pesta porcină africană, inclusiv cei din România

 

 

Continue Reading

Facebook

Advertisement

Trending